Tramvaiul din Antwerpen
Tramvaie PCC in centrul ora?ului Antwerpen
Harta re?elei
Informa?ii generale
Tip	tramvai ?i premetrou
Localit??i deservite	Antwerpen , Belgia
Operare
Operator	De Lijn
Dat? de deschidere	25 mai 1873
C?l?tori pe an	120 milioane (in 2010)
Informa?ii tehnice
Num?r linii	13
Num?r sta?ii	785
Lungimea re?elei	78 km
Num?r de vehicule	239
Ecartament	1000 mm
Modific? text

Tramvaiul din Antwerpen reprezint? coloana vertebral? a transportului public in ora?ul Antwerpen din Belgia . Re?eaua de tramvaie are o lungime de 78 kilometri, ^[1] este compus? din 13 linii ^{[1] [2] [3]} ?i traverseaz? ?apte din cele nou? districte ale ora?ului, plus cinci localit??i invecinate. In total, ea formeaz? a doua re?ea de tramvaie ca m?rime din Belgia, dup? cea din Bruxelles . Tramvaiele circul? in Antwerpen din 1873, iar din 1991 sunt exploatate de societatea de transport flamand? De Lijn , prin sucursala sa din provincia Antwerpen .

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Tramvaiele or??ene?ti (incepand din 1873) [ modificare | modificare surs? ]

Predecesoarele actualelor tramvaie propulsate electric au fost tramvaiele trase de cai. Prima solicitare pentru infiin?area unor astfel de tramvaie, intitulate Tramway Americain , a fost adresat? consiliului ora?ului, condus la acea vreme de Ed. Paujaurd’hui ?i A. Edvard, inc? de pe 27 iunie 1865. Aceast? solicitare a fost respins? ?i abia ?ase ani mai tarziu, pe 14 martie 1871, consiliul or??enesc a permis construc?ia unor astfel de linii de tramvai.

Prima linie de tramvaie cu cai a fost inaugurat? pe 25 mai 1873 intre Meir ?i biserica din Berchem , pe actualul traseu al liniei 7 . Pan? la sfar?itul secolului func?ionau deja nou? linii diferite de tramvaie cu cai ?i servicii de omnibuz in Antwerpen, intre?inute de nou? societ??i de transport diferite.

Societ??ile de transport cu tramvaie trase de cai au fost, pe 1 ianuarie 1900, contopite in Compagnie Generale des Tramways d'Anvers (CGTA) ^[4] (in roman? Compania General? a Tramvaielor din Antwerpen ). Aceast? nou? societate ?i-a propus s? electrifice, s? uniformizeze ?i s? modernizeze re?eaua de tramvai. De asemenea, liniile de omnibuz urmau s? fie convertite in linii de tramvai. Pe 12 martie 1902, compania a cerut conducerii ora?ului permisiunea de a incepe electrificarea re?elei. Dup? testele de rigoare, primul tramvai electric a fost introdus in serviciu normal pe 2 septembrie 1902. ^{[4] [5]} Ini?ial, tramvaiele cu cai au coexistat cu cele electrice, dar au fost apoi retrase unul cate unul.

In aceea?i perioad? a inceput ?i extinderea re?elei de tramvai dincolo de centura de forturi Brialmont (actualul Ring ). In 1913, cele mai multe din actualele linii de tramvai erau deja in exploatare, chiar dac? unele aveau un traseu u?or diferit. O hart? din acel an men?ioneaz? urm?toarele linii (in contrast cu practica ulterioar?, numerele eviden?iate cu aldine marcheaz? traseele mai lungi, nu pe cele scurte):

Ulterior companiei CGTA, re?eaua de tramvai din Antwerpen a fost exploatat? de urm?toarele societ??i: ^[4]

• Incepand din martie 1927: Tramways d'Anvers (T.A.) ( Tramvaiele din Antwerpen ).
• Incepand de la 1 ianuarie 1946: Tramwegen van Antwerpen en Omgeving (T.A.O.) ( Liniile de Tramvai din Antwerpen ?i Imprejurimi ).
• Incepand de la 1 ianuarie 1963: Maatschappij voor het Intercommunaal Vervoer te Antwerpen (MIVA) ( Compania de Transport Interurban din Antwerpen ).
• Incepand de la 1 ianuarie 1991: Vlaamse Vervoermaatschappij "De Lijn" ( Societatea de Transport Flamand? ?Linia” ).

Dup? preluarea, im 1946, a serviciului de c?tre T.A.O., re?eaua din Antwerpen num?ra 18 linii de tramvai ?i dou? de troleibuz (6 ?i 31). Incepand din anii 1950, la unele din liniile de tramvai s-a renun?at gradual, iar altele au fost transformate in linii de autobuz din cauza declinului num?rului de c?l?tori. Astfel, liniile de tramvai 1, 5, 9, 13, 16, 17, 18 ?i 23 au fost suprimate intre 1952 ?i 1965 ?i transformate in linii de autobuz care circulau adesea pe trasee schimbate ?i uneori mai lungi. De asemenea, au intrat in circula?ie noi servicii de autobuz, precum linia 20 spre Eksterlaar sau linia 28 c?tre Merksem .

In 1975 a fost inaugurat? prima sec?iune din ramura vestic? a premetroului , Groenplaats - Gara Antwerpen-Centraal . ^{[1] [6]} Dup? contractarea re?elei din anii 1950 ?i 1960 ?i devierile temporare cauzate de lucr?rile din anii 1970 la sistemul de premetrou, in anii 1980 au ap?rut ?i primele extinderi limitate ale re?elei. Pe 3 septembrie 1982, linia 12 a fost prelungit? de la Bosuilstadion c?tre Pia?a Wim Saerens. Cei 1250 de metri de linie de tramvai suplimentar? au fost primii construi?i incepand din 1944. ^[7] Doi ani mai tarziu, pe 7 noiembrie 1984, a fost realizat? a doua extensie: linia 24 a fost prelungit? cu 360 de metri de la intrarea in cimitirul Silsburg (actuala sta?ie ?Dassastraat”) pan? la intersec?ia str?zii Herentalsebaan cu Calea Militar? . In mod paradoxal, noul punct terminus al liniei a fost denumit tot ?Silsburg”. ^[8]

Pe 1 ianuarie 1991, serviciile de transport in comun din Antwerpen (MIVA), Gent (MIVG) ?i sucursala flamand? a NMVB au fost contopite intr-o nou? companie, Vlaamse Vervoermaatschappij "De Lijn".

C?ile ferate vicinale (1885-1968) [ modificare | modificare surs? ]

C?ile ferate vicinale ale Provinciei Antwerpen aveau, dup? trecerea, in 1920, la ecartamentul metric , acela?i ecartament ca tramvaiele din ora?. De aceea, unele din trenurile vicinale foloseau pe anumite trasee acelea?i linii ca ?i tramvaiele. Incepand din 1935, calea ferat? vicinal? a fost extins? pan? la Rooseveltplaats . Pe de Leien , Turnhoutsebaan ?i pe alte str?zi circulau ?i trenuri vicinale. Dup? prelungirea liniei 3 pan? la Keizershoek , trenurile vicinale rulau prin rezerva central? situat? intre benzile de circula?ie auto.

Fostele linii de tramvai din Linkeroever [ modificare | modificare surs? ]

Incepand cu 15 mai 1908, a inceput s? circule un tramvai cu aburi al C?ilor ferate vicinale ale Provinciei Antwerpen de la Vlaams Hoofd ?i pan? la Hamme , iar de la 1 februarie 1910 pan? la Baasrode . In Vlaams Hoofd era in func?iune la acea vreme gara Antwerpen-Linkeroever , situat? in locul in care in ziua de azi se afl? intrarea in tunelul pietonal Sint-Anna . Pe 1 septembrie 1931, calea ferat? vicinal? a fost electrificat? pan? la Temse , iar in 1937 pan? la Hamme. In 1959, aceasta a fost prima linie vicinal? din jurul ora?ului Antwerpen care a fost desfiin?at?. Tramvaiele actuale care, incepand din 1990, circul? pe Blancefloerlaan , inc? folosesc o mic? por?iune din calea ferat? vicinal? H.

In anii 1930 exista ?i o linie de tramvai care conecta Vlaams Hoofd ?i Sint-Annastrand, numit? tramvaiul Sint-Anna Express. ^[9] Linia, avand traseul pe strada Gloriantlaan , a fost desfiin?at? in anii r?zboiului . Ani mai tarziu, pe acest traseu a circulat un trenule? turistic.

Troleibuzele (1929-1964) [ modificare | modificare surs? ]

Istoria ora?ului Antwerpen a cunoscut trei linii de troleibuz . Acestea au fost exploatate din 1929 ?i pan? in 1964. ^[10] Linia 13 a fost una de prob? pe traseul tramvaiului 13 (Zuid - Petroleum). Aceast? linie a func?ionat din 1929 ?i pan? in 1931, ini?ial in serviciu comun cu tramvaiele, ulterior doar serviciul de troleibuz.

Linia 31 a fost pus? in func?iune in 1933, intre Cheiul 204 ?i Podul Mexic. In 1935, serviciul a fost prelungit de la Podul Noorderlaan ?i pan? la Noorderplaats. In 1955, troleibuzele au fost inlocuite cu autobuze pentru ca linia s? poat? fi prelungit? pan? la Pia?a Regina Astrid .

Linia 6 a fost lansat? in 1938, intre Gara Antwerpen-Sud ?i strada Gijselsstraat , de-a lungul cheiurilor ?i a str?zii Brouwersvliet . Troleibuzele au inlocuit aici tramvaiul 6, care se bloca adesea pe str?du?ele inguste din nordul ora?ului ?i in traficul din zona cheiurilor portului. Linia a func?ionat pan? pe 30 martie 1964, cand a fost inlocuit? cu un serviciu de autobuz.

Premetroul (incepand din 1975) [ modificare | modificare surs? ]

In anii 1960 a fost pus pe hartie proiectul unei re?ele de metrou in Antwerpen. Mai intai, prin noile tuneluri ?i sta?ii urmau s? circule tramvaie, dar ulterior acestea urmau s? fie transformate, la fel ca in cazul Bruxelles-ului , intr-o re?ea complet? de metrou. Acest sistem este cunoscut sub numele de premetrou . Primul tunel de premetrou a fost deschis in 1975. ^[1] El se intindea intre pia?a Groenplaats ?i Keyserlei , ?i era deservit de sta?iile Groenplaats , Meir ?i Opera . In 1980, tunelul a fost prelungit pan? la bulevardul Belgielei , ad?ugandu-i-se ?i sta?iile Plantin ?i Diamant .

Cel mai important moment pentru transportul subteran de c?l?tori s-a ivit odat? cu construc?ia unui tunel pe sub fluviul Schelde c?tre cartierul Linkeroever , in 1990. De atunci, mul?i vizitatori ai centrului ora?ului Antwerpen i?i parcheaz? ma?inile in parc?rile spa?ioase din Linkeroever ?i folosesc tramvaiul pentru a ajunge in centru. In 1996 a fost inaugurat tunelul care porne?te de la sta?ia Opera, traverseaz? sta?iile Astrid , Elisabeth ?i Handel , ?i continu? pan? la Schijnpoort ?i Sport . ^[1] Tunelul a fost ini?ial destinat liniei de tramvai 3 . In 2007 a fost dat in folosin?? ?i tunelul dintre sta?iile Diamant ?i Astrid, fiind tranzitat de tramvaiele liniei 6 .

Din motive diverse, o por?iune semnificativ? a tunelurilor a fost abandonat? in anii 1980 la stadiul de construc?ie la ro?u, spre exemplu tunelurile de sub str?zile Turnhoutsebaan ?i de Kerkstraat . Planurile pentru transformarea ulterioar? a re?elei intr-una de metrou au fost abandonate ?i ele din lips? de fonduri, iar multe din sta?ii au fost subdimensionate pentru economie ?i nu au lungimea necesar? pentru a g?zdui garnituri de metrou. In 2013 s-a reluat totu?i construc?ia tunelului de sub Turnhoutsebaan , denumit Reuzenpijp . El a fost definitivat in 2015 ?i inaugurat prin punerea in func?iune a liniei de tramvai 8 .

Intre 1 septembrie 2016 ?i sfar?itul lunii septembrie 2018, sta?ia de premetrou Opera va fi inchis? ^{[11] [12]} pentru a permite construc?ia unei sta?ii de intersec?ie a dou? magistrale. ^[13]

Joi, 1 iunie 2017, va fi inaugurat? rampa de acces la suprafa?? de pe strada Frankrijklei , f?cand astfel posibil ca prin Tunelul Reuzenpijp s? circule ?i tramvaiul 10 , in paralel cu tramvaiul 8 . ^[14] Incepand cu 1 septembrie 2017, tramvaiul 10 va ajunge pan? in pia?a Foorplein circuland prin Reuzenpijp. ^[14]

Noi extinderi (incepand din 2002) [ modificare | modificare surs? ]

Linia 3 a fost prelungit? de dou? ori in 2002. Samb?t?, 16 februarie 2002, a fost inaugurat? o por?iune de 4,3 km lungime intre Antwerpen-Linkeroever ?i Zwijndrecht -Melsele. Pe 28 august 2002, linia 3 a fost extins? cu inc? 1,6 km de la Merksem spre Keizershoek. ^[15] In ambele sta?ii terminus exist? parc?ri P+R gratuite ?i spa?ioase.

Pe 4 martie 2006 a fost pus in func?iune un nou serviciu de tramvai, linia 5 . De atunci, tramvaiele acestei linii circul? intre sta?ia ?Wim Saerensplein” din Deurne ?i parcarea P+R de pe strada Katwilgweg din Linkeroever. Pe por?iunea de traseu dintre Sportpaleis ?i Linkeroever tramvaiele ruleaz? prin tunelurile premetroului. Astfel, in martie 2006, Antwerpen avea 11 linii de tramvai, din care patru in premetrou. Aceste schimb?ri au afectat ?i liniile 12 ?i 24 . Traseul liniei 12 a fost scurtat: tramvaiele circul? acum intre Sportpaleis ?i bucla de pe strada Montignystraat (la Gara de Sud), fostul punct terminus al liniei 24, in timp ce linia 24 a preluat traseul liniei 12 c?tre cimitirul Schoonselhof din Hoboken .

Pe 29 aprilie 2006 a fost inaugurat un nou traseu de-a lungul Amerikalei , pan? la noul punct terminus de la Bolivarplaats , situat in fa?a noului Palat de Justi?ie . ^[16] Acest punct terminus este deservit de linia 12, care nu mai circul? pe strada Brederodestraat . Sta?ia nu este una nou?: pan? in 1965, ea era folosit? de liniile 1 ?i 3, dar pe atunci in acel loc se g?sea Gara Antwerpen-Sud.

Pe 2 mai 2007, linia 8 a fost ?i ea extins? de la Pia?a Lambermont pan? la punctul terminus de la Bolivarplaats.

Pe 27 octombrie 2007, re?eaua a fost extins? pe linia 6 intre cartierele Luchtbal (sta?ia ?Metropolis”) ?i Kiel (sta?ia ?Olympiadepoort”). Nu a fost construit? infrastructur? nou? pentru tramvaiele acestei linii, deoarece aceastea circul? pe ?ine existente, in paralel cu alte linii. Doar por?iunea de pe strada Groenendaallaan a fost ini?ial in serviciu pentru a permite accesul tramvaielor inspre ?i dinspre autogara ?Punt aan de Lijn”. Intre sta?iile Sport ?i Plantin, tramvaiele liniei 6 folosesc tunelurile premetroului, ceea ce face ca aceasta s? devin? a 12-a linie de tramvai ?i a cincea in premetrou din Antwerpen.

Incepand de vineri, 15 mai 2009, linia 8 urmeaz? str?zile de Dascottelei ?i de Herentalsebaan c?tre cimitirul Silsburg din Deurne, fiind extins? pan? la sta?ia terminus a liniei 24. Trei ani mai tarziu, in 2012, traseul liniei 8 pan? la cimitirul Silsburg a fost preluat linia 4 . ^[17]

Brabo I (2009-2012) [ modificare | modificare surs? ]

Extinderea re?elei de tramvai c?tre Wijnegem ?i Boechout prev?zut? in Masterplanul 2020, precum ?i construc?ia unui nou depou de tramvaie in Deurne, au fost stipulate in proiectul de parteneriat public-privat Brabo I. ^[18]

La sfar?itul lui 2009 au inceput lucr?rile la o nou? linie de tramvai spre Wijnegem, dar in mai 2011 au fost suspendate printr-o decizie a Consiliului de Stat , ca urmare a unei plangeri a locuitorilor din zon? care reclamau faptul c? perturbarea traficului local din cauza schimb?rii geometriei tramei stradale fusese insuficient studiat?. La inceputul lui iunie 2011 totu?i, lucr?rile au fost par?ial reluate dup? ce organismul BAM , responsabil cu implementarea Masterplanului 2020, a ajuns la o in?elegere cu biroul de urbanism.

Pe 14 aprilie 2012 noul traseu a fost inaugurat, iar liniile 5 ?i 10 au fost prelungite pan? la Wijnegem Fortveld, aproape de centru. Intr-o a doua faz? este prev?zut? o nou? extensie, pan? la grani?a administrativ? a comunelor Wijnegem ?i Schilde , acolo unde strada Houtlaan intersecteaz? vechea Turnhoutsebaan , dar aceast? extensie va presupune realizarea unui nou pod peste Canalul Albert . In plus fa?? de prelungirea liniilor de tramvai s-a realizat ?i noul depou din Deurne, in apropierea Wijnegem Shopping Center , pe terenul pe care era situat anterior serviciul de repara?ii stradale. Astfel, re?eaua de tramvai din Antwerpen a ajuns s? dispun? de trei depouri, primele dou? fiind ?Punt aan de Lijn” din cartierul Luchtbal ?i ?Zwaantjes” din Hoboken.

Pe 13 august 2012, linia 15 a fost prelungit? pan? la Boechout. Sta?ia terminus este acum o bucl? de intoarcere situat? la intersec?ia str?zilor Liersesteenweg ?i Borsbeeksesteenweg . ^[19]

• 
  Intersec?ia in triunghi de la sta?ia ?Ruggeveld”, unde liniile 5 ?i 10 intr? pe traseu comun.
• 
  Noua oprire ?Ruggeveld” pe vremea cand era folosit? doar ca sta?ie de autobuz.
• 
  Prelungirea de la Mortsel la Boechout. Imagine de pe strada Liersesteenweg (decembrie 2010).
• 
  Noua bucl? terminal? din Boechout.

Pe 31 august 2012, inainte de modific?rile de la 1 septembrie, re?eaua de tramvai din Antwerpen era alc?tuit? din urm?toarele linii*:

* Liniile 2 , 3 , 5 , 6 ?i 15 foloseau tunelurile premetroului din zona central? ?i, cu excep?ia liniei 6 , inclusiv tunelul pe sub Schelde spre cartierul Linkeroever.
** Durata ?i viteza medie sunt calculate conform orarului de func?ionare. Num?rul de c?l?tori conform cifrelor publicate de municipalitatea Antwerpen (vezi leg?turile externe).
*** Vezi leg?turile externe. Tramvaiele din Antwerpen au transportat in 2010 120 milioane de pasageri. ^[20]
**** Trasee schimbate comparativ cu 2005.

Reorganizarea re?elei pe 1 septembrie 2012 [ modificare | modificare surs? ]

Pe 1 septembrie 2012, diverse linii au fost prelungite, unite sau eliminate. A fost infiin?at ?i un traseu nou, linia 9 . Aceasta folosea itinerarul prin tunel al liniei 11, iar linia 11 a fost scurtat? pan? la gara Berchem. Liniile scurtate 4 (Hoboken - Marnixplaats) ?i 8 (Groenplaats ? Silsburg) au primit acela?i num?r 4, in a?teptarea unirii lor intr-una singur?, in 2013. Linia 2 nu mai ajungea in Linkeroever ci in Merksem. Prin triunghiul subteran de tuneluri de la Gara Central? circulau de acum tramvaiele a cate dou? linii pe fiecare latur?, iar prin tunelurile adiacente tunelurilor tramvaiele a patru linii.

A fost efectuat? ?i o reorganizare a liniilor regionale care a f?cut ca autobuzele circuland dinspre zona metropolitan? de sud a Antwerpenului ( Lier , Boechout , etc.) s? se conecteze cu liniile de tramvai 7 ?i 15 la Gara Berchem , ?i nu in autogara central? din Rooseveltplaats , precum anterior. Acest lucru a dus la eliminarea circula?iei autobuzelor de pe traseul comun cu liniile de tramvai 7 ?i 15. Liniile regionale 640, 642 ?i 650 au primit trasee diferite prin Merksem, astfel incat au incetat s? mai circule pe traseele tramvaielor de pe strada Bredabaan . Doar autobuzele dinspre Schoten inc? mai circul? pe vechiul lor traseu de pe Bredabaan pan? in Pia?a Roosevelt.

** Durata ?i viteza medie sunt calculate conform orarului de func?ionare.

Tramvaiele al c?ror num?r era marcat cu litere galbene pe fond negru rulau pan? la un depou sau o bucl? de intoarcere. Pasagerii puteau c?l?tori pan? la ultima sta?ie dinainte de depou.

Linia 4 in timpul lucr?rilor la Strada Na?ional? [ modificare | modificare surs? ]

Incepand din 2 mai 2012, circula?ia tramvaielor pe Strada Na?ional? ( Nationalestraat ) a fost intrerupt? pentru efectuarea unor lucr?ri de modernizare a tramei stradale. Liniile 4 ?i 8 au fost scurtate in consecin?? pan? la pie?ele Marnixplaats, respectiv Groenplaats. ^[21] Din cauza lucr?rilor, linia 4 nu a putut urma in totalitate traseul prev?zut in noul plan al re?elei intrat in vigoare pe 1 septembrie 2012. ^[22] Pentru a face fa?? situa?iei, compania De Lijn a decis ca tramvaiele liniei 4 s? circule pe dou? por?iuni distincte: o linie 4 de sud (Hoboken - Marnixplaats) ?i o linie 4 de vest (Groenplaats ? Silsburg).

Pe 9 februarie 2013, cele dou? por?iuni de traseu au fost unite via un ocol prin De Leien ?i pe la Banca Na?ional?, intregindu-se traseul liniei 4 intre Hoboken ?i Silsburg. Pan? la finalizarea Str?zii Na?ionale fiecare direc?ie de mers a urmat un traseu propriu: tramvaiele spre Silsburg f?ceau un ocol prin Groenplaats, in timp ce tramvaiele spre Hoboken circulau direct de la Banca Na?ional? prin De Leien.

Din 30 martie 2013, tramvaiele liniei 4 au inceput din nou s? circule pe Strada Na?ional?. Linia 12 a fost prelungit? temporar de la Bolivarplaats pan? la Groenplaats, dar, pentru a respecta precizia re?elei de tramvai, a fost din nou, pe 6 mai 2013, scurtat? pan? in pia?a Lambermontplaats. ^[23] Din acest motiv, din mai 2013 ?i pan? in decembrie 2014, timp de 19 luni, nici un tramvai nu a circulat intre Lambermontplaats ?i strada Kronenburgstraat .

In 2014 s-a inceput construc?ia unei linii de tramvai pe strada Brusselstraat . La sfar?itul lucr?rilor, incepand din 6 decembrie 2014, tramvaiele liniei 4 au circulat pe noul traseu pentru a conecta Bolivarplaats cu strada Kronenburgstraat . In consecin??, linia 12 a fost, din 30 martie 2013, scurtat? din nou pan? la Bolivarplaats.

Planul Pegasus / LIVAN I (2013-2015) [ modificare | modificare surs? ]

Principala component? din Antwerpen a Planului Pegasus dezvoltat de De Lijn ^[24] in Flandra a fost punerea in func?iune a Rozenpijp , tunelul de premetrou nefolosit construit pe sub strada Turnhoutsebaan c?tre Borgerhout . Cu ajutorul unei rampe de acces in subteran construit? pe strada Herentalsebaan , tunelul permite o conexiune in Deurne cu traseul actual al liniei 24 de la suprafa??. Prin Reuzenpijp a fost pus? in func?iune o linie nou? de tramvai, numerotat? 8 . Noua linie a fost extins? de la sta?ia Florent Pauwels pan? la sensul giratoriu, respectiv parcarea P+R Wommelgem. Traseul de la suprafa?? al liniei 24 de pe Turnhoutsebaan a fost p?strat pentru deservirea acestei artere aglomerate, deoarece in subteran, conform Planului Pegasus, doar sta?ia de premetrou Zegel a fost pus? in func?iune. Acest lucru a transformat linia 8 intr-una de tramvai rapid. Incepand din 2018, la suprafa?? vor circula ?i tramvaiele liniei 10 .

Lucr?rile pentru traseul subteran al liniei 8 au inceput in 2013 ?i au fost finalizate in septembrie 2014. Dup? o perioad? de prob?, tramvaiele acestei linii au inceput s? circule prin tunel pe 18 aprilie 2015. ^{[25] [26]} Acestea vor circula intr-o prim? faz? intre sensul giratoriu Wommelgem ?i bucla de intoarcere de sub Rooseveltplaats . In vara anului 2017 este prev?zut? ?i finalizarea rampei de ie?ire din tunelul Reuzenpijp de pe strada Frankrijklei . Autobuzele interurbane 420, 421, 422 ?i 423 ale De Lijn nu vor mai ajunge pan? in Pia?a Franklin Roosevelt, ci vor avea sta?ia terminus in fa?a g?rii Antwerpen-Berchem.

Planuri de viitor [ modificare | modificare surs? ]

Brabo II (2014-2018) [ modificare | modificare surs? ]

Urm?toarele extensii ale re?elei au fost stabilite prin proiectul Brabo II, a c?rei execu?ie este prev?zut? intre 2014 ?i 2018.

Realizat:

• 2014: Tramvaiul 4 pe strada Brusselstraat (intre Gara de Sud ?i Pia?a Bolivar), ^[27] in serviciu incepand cu 6 decembrie 2014.

In execu?ie:

• 2015-2017: Completarea traseului Sint-Pietersvliet - Rijnkaai ? C?pit?nia portului . ^[28] Incepand din 1 aprilie 2017, tramvaiul 7 va ajunge pan? pe strada Bataviastraat .
• 2016-2018: Reconstruc?ia bulevardelor De Leien de nord, proiect ce cuprinde ad?ugarea unui traseu dedicat pentru tramvaiul 1, separat de benzile de circula?ie auto. Por?iunea de pe strada Frankrijklei a fost finalizat? in martie 2016 ?i va fi dat? in folosin?? pe 1 iunie 2017.
• 2016-2019: Linie de tramvai c?tre strada Havanastraat (tramvaiele 1 ?i 6) ?i tramvai c?tre cartierul Eilandje (tramvaiul 7). Tramvaiul 6 va circula pan? pe Havanastraat de la 1 martie 2017.

Ini?ial, construc?ia unei linii de tramvai c?tre cartierul Leugenberg din Ekeren era pl?nuit? pentru 2007-2012. Deoarece nu s-a putut ajunge la un consens cu privire la traseul tramvaiului in zona central? a districtului Ekeren, traseul a fost executat pan? la ?De Mieren”, chiar inainte de centrul Ekerenului, iar o viitoare extensie c?tre Eilandje a fost prev?zut? in proiect. Au fost construite linii de tramvai de la Sint-Pietersvliet, de-a lungul cheiului Rijnkaai Sud ?i str?zii Londen- en Amsterdamstraat , pan? la Noorderplaats , cu o ramur? pe cheiurile Kattendijkdok - Oostkaai c?tre noul sediu al C?pit?niei portului. In 2010 au fost montate ?inele pe noul pod Noorderlaanbrug.

In 2013, dup? o plangere a noii conduceri a districtului Ekeren, a fost abandonat traseul Havanastraat-De Mieren.

La sfar?itul anului 2013 au fost prezentate oficial planurile de amenajare a Pie?ei Operei ?i modernizare a bulevardelor De Leien de nord. Pe 24 februarie 2014 au inceput lucr?rile de relocare a utilit??ilor, iar la sfar?itul aceluia?i an lucr?rile propriu-zise. ^[29]

Incepand cu 1 martie 2017, linia 6 va circula pan? la parcarea P+R Luchtbal de pe strada Havanastraat . Din cauza lucr?rilor la podul Turnhoutsebrug, tramvaiele liniei 10 vor face, timp de ?ase luni (1 martie-1 septembrie 2017), un ocol via Ruggeveldlaan ?i Herentalsebaan , ?i nu vor mai deservi centrul districtului Deurne. Din 1 aprilie 2017, tramvaiele liniei 7 vor circula pan? la Museum aan de Stroom din Eilandje. Pe 1 iunie 2017, noua linie de tramvai de pe bulevardul Frankrijklei va fi pus? in func?iune ?i va urma tunelul din Pia?a Operei, in timp ce la suprafa?? nu va mai putea circula nici un tramvai. Tramvaiul 8 va circula de la sta?ia de premetrou Astrid, via bulevardele De Leien , c?tre Pia?a Bolivar ?i Gara de Sud. Tramvaiul 10 va circula incepand din strada Herentalsebaan , via premetrou, tot de la sta?ia Astrid ?i de-a lungul De Leien , Brederodestraat ?i Kiel , pan? la Schoonselhof , unde va inlocui fosta linie 24. Tramvaiele 12 ?i 24 vor circula de la Pia?a Regina Astrid c?tre Pia?a de lapte. Pe 1 septembrie 2017, tramvaiele liniei 10 vor rula din nou prin centrul districtului Deurne ?i vor intra in tunelul premetroului prin rampa de acces in subteran din Pia?a Foorplein. Din 15 ianuarie 2018, linia 7 a fost prelungit? de la Eilandje, via Londenstraat ?i bulevardele De Leien de nord, pan? la cazarma Luchtbal, a?a-numita sta?ie Havanasite. In 2019, tramvaiul 1 va ajunge pan? la parcarea P+R Luchtbal, iar tramvaiul 7 va fi scurtat pan? la C?pit?nia portului. Tot in 2019, in cadrul unei reforme a re?elei, va fi modificat? numerotarea liniilor de tramvai ?i autobuz din Antwerpen.

Masterplanul 2020 [ modificare | modificare surs? ]

Masterplanul 2020 pentru mobilitate in Antwerpen prevede, pe lang? investi?ii in transportul rutier ?i fluvial, un num?r de extensii ale liniilor de tramvai existente precum ?i infiin?area de noi linii. In iunie 2013 s-a f?cut cunoscut c? trei din aceste proiecte, tramvaie spre Wilrijk, Kontich ?i Beveren vor avea prioritate. ^{[30] [31]} Pe 27 mai 2014 a fost lansat? licita?ia pentru realizarea proiectului de prelungire a re?elei de tramvai spre Kontich ?i Wilrijk. Implementarea extinderii liniei de tramvai pan? la Beveren se va face odat? cu reamenajarea tramei stradale a N70 . Masterplanul 2020 prevede:

• Prelungirea liniei 3 pan? la Beveren. Aceasta nu este considerat? o prioritate imediat? ?i nu este prev?zut? o implementare rapid?; ^[32]
• O linie de tramvai din strada Jan de Voslei spre Wilrijk ?i mai departe, spre parcarea P+R Drie Eiken;
• Prelungirea liniei 7 pan? la Kontich;

Inc? nu se cunoa?te cu precizie perioada de realizare a celorlalte extensii de linii prev?zute in Masterplanul 2020:

• Prelungirea liniei 10 pan? la Hemiksem ;
• Prelungirea liniei 8 pan? la parcarea P+R din Ranst . Acest proiect este cuplat cu expansiunea ?oselelor E313-E34;
• Prelungirea liniei 9 pan? la Borsbeek ;
• Linie de tramvai de la cimitirul Silsburg din Deurne spre Wommelgem Hulgenrode;
• Linie de tramvai spre nordul cartierului Linkeroever;
• Linie de tramvai de la Pia?a Bolivar c?tre cartierul aflat in construc?ie Nieuw-Zuid;
• Prelungirea suplimentar? a liniei 10 de la Hemiksem spre Schelle ;
• Prelungirea liniei de tramvai din strada Havanastraat c?tre Ekeren Leugenberg.

Material rulant [ modificare | modificare surs? ]

Ecartamentul re?elei de tramvai din Antwerpen este de 1.000 mm (ecartament metric), iar tensiunea de lucru a firului de contact este de 600 de vol?i . Re?eaua de tramvai nu poate fi folosit? decat de vehicule unidirec?ionale, din cauza absen?ei macazurilor ?i a sensurilor complet separate ale liniilor din premetrou. Pan? la introducerea, in anii 1960, a tramvaielor PCC , alimentarea de la re?ea a vehiculelor din Antwerpen se f?cea cu ajutorul troleelor, precum la troleibuze . Ulterior, acestea au fost inlocuite de pantograf .

Pe 31 decembrie 2014 erau in exploatare in Antwerpen 238 de tramvaie, ^{[33] [34]} din care:

• BN PCC (7000-7165) - 155 de tramvaie, ^[35] construite in perioada 1960-1974;
• HermeLijn (7201-7284) - 83 de tramvaie, ^{[33] [34]} construite in perioada 1999-2012;
• Flexity 2 (7301-) - 66 de tramvaie comandate, construite in perioada 2015-prezent. ^[36]

Pe 31 decembrie 2016 cifrele erau urm?toarele: ^[37]

• BN PCC (7000-7165) - 156 de tramvaie;
• HermeLijn (7201-7284) - 83 de tramvaie;
• Flexity 2 (7301-) - 29 de tramvaie.

Tramvaie PCC (1960-1974) [ modificare | modificare surs? ]

Intre 1960 ?i 1974, TAO ?i MIVA au achizi?ionat, prin intermediul a cinci comenzi, 166 de tramvaie PCC cu patru osii de la firmele La Brugeoise et Nivelles (BN) din Brugge ?i ACEC din Charleroi . Un prim lot de 39 de tramvaie (numerotate 2000-2038) a fost livrat intre anii 1960-1961. Din aceast? veche serie PCC, 11 din tramvaie erau defecte in 2012, dar restul, dup? o perioad? in serviciu de peste 50 de ani, erau inc? in exploatare. ^[38] Primul vehicul livrat, numerotat 2000, este expus in stare de func?ionare la Muzeul Flamand al Tramvaiului ?i Autobuzului din Antwerpen, vopsit in culorile ro?u-alb ale MIVA din perioada 1980-inceputul anilor 1990. ^[38] Tramvaiul 7001 (fost 2001) circul? in serviciu regulat, dar este vopsit in culoarea crem folosit? de tramvaiele MIVA din anii 1960 ?i pan? in 1980.

O a doua comand? de 22 de tramvaie (numerotate 2039-2060) a fost livrat? in 1962. Dup? preluarea re?elei de tramvai de c?tre MIVA a fost plasat? o a treia comand?, in 1964, pentru inc? 40 de tramvaie PCC. Acestea (numerotate 2061-2100) au fost livrate in 1966. O a patra solicitare pentru 25 de vehicule (2101-2125) a fost transmis? in 1968 ?i onorat? intre 1969 ?i 1970. In 1972 a fost comandat al cincilea ?i ultimul lot de 40 de tramvaie PCC (2126-2165). Acestea au sosit in Antwerpen in 1974 ?i 1975. Ultima serie a fost prev?zut? cu mecanism de franare automat? ?i cupl? Scharfenberg , ceea ce le-a permis s? circule cuplate cate dou?. A treia ?i a patra serie achizi?ionate de MIVA incepand din 1972 (2061-2125) erau ?i ele prev?zute cu cupl? Scharfenberg. ^[39]

O mare parte a stocului de PCC a fost modernizat? in anii 1990 pentru a permite circula?ia prin tunelurile premetroului, ad?ugandu-se u?i noi, un nou sistem de cuplare, scaune ?i banchete noi, precum ?i intrerup?toare de tensiune. Scopul era prelungirea semnificativ? a duratei de via?? a ramelor. Numerotarea tramvaielor a fost schimbat?, seriile 2000-2165 transformandu-se in 7000-7165. Dintre vehiculele cele mai vechi, nemodernizate, din seriile 7000-7060 (PCC1), au fost scoase ini?ial din exploatare 11 buc??i incepand cu anul 2000. Dup? inceperea livr?rii noilor tramvaie Albatros, toate ramele nemodernizate PCC1 au fost scoase complet din serviciu in 2015.

Tramvaiele PCC modernizate (PCC2), cuplate cate dou? vagoane, circul? uneori pe liniile 2, 4, 6, 9, 10 ?i aproape tot timpul pe liniile 7 ?i 24. Unele din ramele PCC2 nemodernizate inc? mai circul? pe liniile 4, 6, 8, 11 ?i 12.

Tramvaie HermeLijn (1999-2012) [ modificare | modificare surs? ]

Incepand din 1999, re?eaua de tramvai din Antwerpen este deservit? ?i de tramvaie moderne cu podea joas? de tip HermeLijn . Sunt folosite patru serii: 1, 2A, 2B ?i 3. Prima serie de 31 de tramvaie (numerotate 7201-7231) a intrat in serviciu in perioada 1999-2000. Impreun? cu cele 14 rame HermeLijn din Gent, acestea au fost primele tramvaie cu podea joas? din parcul auto al De Lijn ?i a doua serie de astfel de tramvaie din Belgia, dup? seria 2000 exploatat? de Tramvaiul din Bruxelles. Hermelijn este compus din trei compartimente motoare scurte ?i dou? compartimente mai lungi situate in mijloc ?i prev?zute cu u?i duble ?i podea joas?. ^[40] Tramvaiele de acest tip au 29,60 metri lungime ?i 2,30 metri l??ime, ^[40] fiind cu 10 centimetri mai late decat modelele PCC. Capacitatea ramelor este de 74 de locuri pe scaune; in teorie, un astfel de tramvai poate transporta pan? la 250 de persoane. ^[40] Toate vehiculele Hermelijnen posed? un sistem automatizat de afi?are a destina?iei ?i de notificare a urm?toarei sta?ii.

In anul 2004 a fost pus? in exploatare a doua serie de 30 de tramvaie (7232-7261), care a fost urmat? la scurt? vreme de 10 tramvaie suplimentare (7262-7271). Cu excep?ia acestor ultime 10, restul aveau cabina vatmanului pozi?ionat? pe intreaga l??ime a tramvaiului. Unul din aceste tramvaie a r?mas permanent pe litoral ?i este exploatat de Tramvaiul costier . Pe timpul verii, alte cinci tramvaie HermeLijn sunt transferate temporar pe litoral pentru a asigura transportul turi?tilor.

In noiembrie 2009 s-a f?cut cunoscut c? De Lijn va folosi ultima op?iune din contract ?i va comanda o a treia serie HermeLijn de 13 rame (7272-7284). La aceast? serie cabina vatmanului acoper? doar o por?iune din partea frontal? a vehiculului. O alt? diferen?? fa?? de seriile anterioare este afi?ajul LED pentru a indica num?rul liniei ?i destina?ia, care a inlocuit vechile pl?cu?e amplasate la exterior, in partea superioar? a tramvaiului. Cele 13 vehicule au fost livrate in cursul anului 2012. In 2014 au fost inlocuite ?i pl?cu?ele indicatoare ale seriilor mai vechi HermeLijn cu display-uri cu afi?aj LED.

Tramvaiele Hermelijn sunt utilizate in principal pe liniile 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10 ?i 15. Pe liniile 3, 5 ?i 15 circul? cele mai noi rame HermeLijn, prev?zute cu mijloace de acces pentru persoanele in c?rucior cu rotile.

Tramvaie Albatros (2015-...) [ modificare | modificare surs? ]

Pe 6 august 2012, compania De Lijn a f?cut cunoscut c? va comanda 48 de tramvaie de tip Flexity 2 de la produc?torul de material rulant Bombardier Transportation . Dintre acestea, 38 de tramvaie Albatros au fost prev?zute pentru ora?ul Antwerpen, iar celelalte 10 pentru Gent. 10 din tramvaiele destinate Antwerpenului sunt mai lungi de 40 de metri ?i au fost distribuite pe liniile 3 ?i 15 . Ele au o capacitate total? de 380 de persoane fiecare, fiind prev?zute cu 68 de scaune ?i 40 de banchete. Restul de 28 de tramvaie, mai scurte, au fost achizi?ionate pentru a completa stocul de material rulant necesar datorit? prelungirii liniilor spre Wijnegem ?i Boechout. Aceste tramvaie, prev?zute cu 54 de scaune ?i 24 de banchete, pot transporta in total pan? la 266 de persoane fiecare. Primele din aceast? nou? serie de rame au fost livrate in Antwerpen incepand cu luna mai 2015. Primele tramvaie Albatros lungi au inceput s? circule in serviciu regulat pe linia 15 in luna noiembrie 2015. Tramvaiele Albatros scurte au intrat in serviciu in anul 2016, mai intai pe liniile 4 ?i 10 . Aceste rame, proiectate de Yellow Window / Enthoven Design , au ca?tigat in 2015 premiul Henry Van de Velde Label, datorit? inova?iei, calit??ii ?i pre?ului avantajos. ^{[41] [42]}

Odat? cu anun?area primei comenzi, compania De Lijn a f?cut totodat? cunoscut c? va urma o a doua comand?, care va cuprinde 10 tramvaie scurte ?i 14 tramvaie lungi pentru Antwerpen. Aceast? a doua comand? a fost lansat? pe 8 mai 2015. ^[43] Ramele aferente acestei comenzi sunt prev?zute s? intre in serviciu in anul 2017. Tramvaiele lungi de tip Albatros XL vor fi distribuite tot pe linia 3 . Odat? cu livrarea vehiculelor din a doua comand?, tramvaiele PCC vor mai circula doar in orele de varf, iar o parte din ele va fi retras? din exploatare.

O nou? comand? [ modificare | modificare surs? ]

Pe 20 februarie 2014, De Lijn a f?cut public c? va demara procedurile de achizi?ie a 146 noi tramvaie, al c?ror cost se va cifra la 320,2 milioane de euro. ^[44] Din acestea, 66 de tramvaie sunt prev?zute pentru re?eaua de transport din Antwerpen. Este vorba de rame cu o lungime de 32 m ?i o capacitate de aproximativ 260 de persoane. In momentul recep?ion?rii, a?teptat? a avea loc in anul 2018, o parte din vechile tramvaie PCC vor fi scoase definitiv din serviciu.

Bucle de intoarcere [ modificare | modificare surs? ]

In re?eaua din Antwerpen circul? doar tramvaie unidirec?ionale, cu o singur? cabin? pentru vatman. Din acest motiv, pentru a putea permite circula?ia tramvaielor in ambele sensuri ale traseelor, au fost prev?zute bucle de intoarcere in toate punctele terminus ale liniilor, precum ?i in tunelurile de premetrou, sub Palatul Sporturilor ?i Pia?a Roosevelt, la Gara Central?, pe bulevardul Koninklijkelaan din Berchem, in Pia?a Leopold (Banca Na?ional?), pie?ele Marnix ?i Lambermont, la Gara de Sud (strada Montignystraat ), la podul Stenenbrug (pe Turnhoutsebaan , la inceputul drumului european E313), sub pia?a Groenplaats , la fostele capete ale linilor 5 (Pia?a Wim Saerens) ?i 10 ( Schotensesteenweg ) ?i pe bulevardul Frans de l'Arbrelaan din Merksem. De asemenea, intoarcerea se poate face ?i in cele trei depouri ale De Lijn (Hoboken, Deurne ?i Punt aan de Lijn).

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Harta re?elei de tramvai Arhivat in 5 noiembrie 2015 , la Wayback Machine . la UrbanRail.Net
• Antwerpen Tramstad 2012 (pdf) Arhivat in 20 decembrie 2016 , la Wayback Machine .
• Pagina oficial? a De Lijn
• Statistici pe Skyscrapercity.com privind num?rul de pasageri in 2010, preluate din Gazet van Antwerpen (articolul nu este disponibil on-line)
• Pagina oficial? a Noorderlijn ?i Brabo II