Tr?dare (in limba roman? veche ?i hiclenie , hainie, hainlac, predanie ), este denumit? fapta de a in?ela in mod voit ?i perfid increderea cuiva, s?var?ind acte care ii sunt potrivnice, pactizand cu du?manul etc. ^[1]

Plutarh sus?ine in lucrarea sa Vie?ile paralele ale oamenilor ilu?tri c? Iulius Cezar ar fi exclamat: "Iubesc tr?darea, dar ii ur?sc pe tr?d?tori" (in latin? Proditionem amo, sed proditores odi ).

Legisla?ia roman? [ modificare | modificare surs? ]

In Codul penal al Romaniei, partea special?, la articolul 396, este prev?zut? infrac?iunea de Tr?dare prin ajutarea inamicului : ^[2] "Fapta cet??eanului roman care, in timp de r?zboi: a) pred? teritorii, ora?e, pozi?ii de ap?rare, depozite ori instala?ii ale for?elor armate romane sau care servesc ap?r?rii; b) pred? nave, aeronave, ma?ini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi purt?rii r?zboiului; c) procur? inamicului oameni, valori sau materiale de orice fel; d) trece de partea inamicului sau efectueaz? alte ac?iuni care sunt de natur? s? favorizeze activitatea inamicului ori s? sl?beasc? puterea de lupt? a for?elor armate romane sau a armatelor aliate; e) lupt? sau face parte din forma?ii de lupt? impotriva statului roman sau a alia?ilor s?i se pedepse?te cu deten?iune pe via?? sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani ?i interzicerea exercit?rii unor drepturi.

O alt? infrac?iune contra siguran?ei statului o reprezint? Tr?darea prin transmitere de informa?ii secrete de stat , prev?zut? la articolul 395 din Codul penal al Romaniei: ^[3] "Transmiterea de informa?ii secrete de stat unei puteri sau organiza?ii str?ine ori agen?ilor acestora, precum ?i procurarea ori de?inerea de documente sau date ce constituie informa?ii secrete de stat de c?tre cei care nu au calitatea de a le cunoa?te, in scopul transmiterii lor unei puteri sau organiza?ii str?ine ori agen?ilor acestora, s?var?ite de un cet??ean roman, se pedepsesc cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani ?i interzicerea exercit?rii unor drepturi."

Dac? f?pta?ul nu e cet??ean roman sau o persoan? f?r? cet??enie, domiciliat? pe teritoriul statului roman, aceea?i fapt? este considerat? spionaj : Art. 400 Spionajul "Faptele prev?zute in art. 395, s?var?ite de un cet??ean str?in sau apatrid, se pedepsesc cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani ?i interzicerea exercit?rii unor drepturi." ^[4]

Tr?darea reprezint? neloialitate criminal?. Istoric, in ??rile cu sistem de drept jurispruden?ial (engl. common law - cum sunt ??rile anglo-saxone), inalta tr?dare (engl. high treason ) este definit? ca infrac?iune de tr?dare impotriva statului. Ea a fost diferen?iat? de mica tr?dare (engl. petty treason ), care insemna tr?dare impotriva unui superior legitim (de exemplu, un servitor care i?i ucide st?panul). Sensul expresiei ?mic? tr?dare” a fost restrans la cazurile de omucidere in 1351 ?i a ajuns s? desemneze o form? mai grav? de ucidere s?var?it? cu inten?ie.

Din cauza faptului c?, in lume, ??rile cu sistem de drept jurispruden?ial au renun?at, treptat, s? mai prevad? infrac?iunea de ?mic? tr?dare” in codurile lor penale, conceptul de inalt? tr?dare a fost uitat ?i cuvantul ?tr?dare” a ajuns s? desemneze ceea ce, istoric, se numea ?inalt? tr?dare”. In codul penal canadian exist?, inc?, dou? infrac?iuni numite ?tr?dare” ?i ?inalt? tr?dare”, dar ambele cad sub defini?ia istoric? a ?inaltei tr?d?ri”. In Canada, principala diferen?? intre cele dou? tipuri de infrac?iuni const? in faptul dac? ele sunt s?var?ite in timp de r?zboi sau nu. In ??rile f?r? sistem de drept jurispruden?ial, nu se face diferen?a intre ?inalt? tr?dare” ?i ?mic? tr?dare”.

Inalta tr?dare reprezint? neloialitate criminal? a individului fa?? de propriile autorit??i. Participarea cuiva la r?zboi impotriva guvernului ??rii in care s-a n?scut, incercarea de a r?sturna guvernul acesteia, spionajul impotriva for?elor armate, diploma?ilor sau serviciilor ei secrete, in favoarea unei puteri str?ine, sau incercarea de a-l ucide pe ?eful statului sunt cele mai bune exemple de inalt? tr?dare.

Pentru ca cineva s? poat? fi acuzat de inalt? tr?dare, este nevoie ca el sau ea s? fi avut obliga?ii de loialitate fa?? de statul fa?? de care a comis fapta, dar aceast? cerin?? este satisf?cut?, de obicei, de simpla aflare pe teritoriul ??rii la momentul infrac?iunii, sau de de?inerea cet??eniei statului in cauz?, dac? infrac?iunea s-a s?var?it in afara grani?elor. Spionii str?ini, asasinii sau sabotorii nu sufer? dezonoarea asociat? cu inalta tr?dare, dar pot fi judeca?i ?i condamna?i pentru acte de spionaj sau sabotaj; de obicei, in zilele noastre, spionii sunt schimba?i contra celor de?inu?i de o alt? na?iune. Inalta tr?dare este considerat? o infrac?iune grav? ? poate cea mai grav? ? de c?tre autorit??ile civile. In Canada, pedeapsa stabilit? de tribunal pentru inalt? tr?dare inseamn? inchisoarea pe via??, cu executare (ins? cu posibilitate de eliberare condi?ionat? dup? 25 de ani).

Pan? in secolul al XIX-lea, falsificarea de bani era incriminat? ca inalt? tr?dare in Regatul unit al Marii Britanii ?i in statele care l-au precedat (Imperiul Britanic, etc.).

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Mircea B?lan: Istoria tr?d?rii la romani , 2 volume, 800 p., edi?ia a II-a Editura Eurostampa, Timi?oara, 2002, (ed- a III-a 2010)

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Top 10 tr?d?ri din istoria Romaniei , 9 decembrie 2009, Mihaela St?nescu, Descoper?
• Acuze false ?i n?frame - cele mai importante momente de tr?dare din istoria poporului roman ^{[ nefunc?ional? ]} , 14 august 2006, Daniela Carlea ?ontic?, Jurnalul Na?ional
• Tr?dare, dar s? ?tim ?i noi! - tema tr?d?rii in literatura romaneasc? ^{[ nefunc?ional? ]} , 14 august 2006, Anca Alexe, Jurnalul Na?ional
• A fost definit? inalta tr?dare s?var?it? de pre?edintele Romaniei in Codul Penal Arhivat in 2 iulie 2012 , la Wayback Machine ., 29 ianuarie 2008, Ovidiu Ciutescu, Jurnalul Na?ional

• In?ela?i in amor ^{[ nefunc?ional? ]} , 14 august 2006, Mihai ?tirbu, Jurnalul Na?ional