Taximetru

Pagina ?Taxi” trimite aici. Pentru alte sensuri vede?i Taxi (dezambiguizare) .

Taximetrul ( pl . taximetre ; in limbajul uzual, taxi ? pl. taxiuri ) este un tip de transport public destinat unui grup mic de pasageri sau m?rfurilor . In general, taximetrele depind de companii private, cu pre?uri ?i facilit??i diferite. Un taximetru poate fi g?sit in ora?e la o sta?ie de taxi, dar ?i parcat in cele mai diverse locuri sau luat ?din mers” ? in cazul in care clientul a f?cut un semn sugestiv de la distan?? (de obicei, ridicarea unei maini sau un fluierat caracteristic), iar ?oferul taximetrului este interesat (in caz c? nu are deja stabilit? alt? destina?ie sau dac? nu este in afara programului de lucru).

Spre deosebire de alte forme de transport in comun, taximetrul este inchiriat in interes personal. Clientul hot?r??te destina?ia ?i poate propune ?oferului traseul de urmat; in cazul in care se face o comand? telefonic? , poate fi stabilit ?i locul de intalnire (in cazul in care ora sau loca?ia clientului ingreuneaz? g?sirea unui taximetru cu mijloacele enumerate mai sus, ori din pura comoditate a clientului). Taximetrul poate sta?iona la cererea clientului, iar acesta va p?r?si vehiculul dup? ce a l?sat o garan?ie ?i va reveni pentru a continua c?l?toria.

Atat sta?ionarea, cat ?i distan?a str?b?tut? contribuie la cre?terea pre?ului c?l?toriei, m?surat cu un aparat special (cel care d? numele mijlocului de transport); in caz c? aparatul nu func?ioneaz? corect, multe companii garanteaz? gratuitatea respectivei c?l?torii. In plus, lipsa unui aparat func?ional ?i ?estimarea” pre?ului in loc de c?tre ?ofer este considerat? ilegal? in multe ??ri.

Practicarea meseriei de conducere a unui taximetru in interesul clien?ilor se nume?te taximetrie . Cel care presteaz? o astfel de munc?, ?oferul, este numit taximetrist .

Etimologie [ modificare | modificare surs? ]

Ambele variante notate de dic?ionarele limbii romane ? taximetru ?i taxi ? provin din limba francez? . O dovad? a acestei afirma?ii, dincolo de utilizarea in mod foarte asem?n?tor, este accentuarea, imprumutat? ca atare. In vreme ce mul?i termeni care con?in elementul de compunere final ?-metru” sunt prelua?i din francez?, forma ?taxi” cu accent pe silaba final? este o alt? particularitate a limbii franceze. De?i forma ?taxi” este uneori accentuat? pe prima silab? in limba roman?, aceast? variant? este nerecunoscut? de normele limbii.

Istoria taximetrului [ modificare | modificare surs? ]

Despre inchirierea de vehicule pentru transport de persoane in ora?e se vorbe?te - la nivel european - inc? din secolul al 17-lea, mai intai in capitala Fran?ei, Paris, apoi in cea a Angliei ? Londra, unde a ?i fost legiferat acest tip de serviciu public. A urmat apoi Viena ?i de aici moda birjelor s-a extins pe tot continentul ?i chiar mai departe. In secolul al XIX-lea birjele sunt modernizate ?i adaptate cerin?elor de transport rapid ?i confortabil. Taxiurile, adic? vehiculele de transport motorizate au ap?rut pentru prima dat? pe str?zile Parisului, in anul in 1899, pe cele din Londra in 1903, iar la New York, in 1907. Taxiurile newyorkeze au fost importate din Fran?a de Harry N. Allen. Allen a fost ?i primul care a vopsit taximetrele in galben, dup? ce a aflat c? aceasta este culoarea cel mai u?or de v?zut de la distan??. Cea mai important? inven?ie in acest domeniu nu a fost considerat? nici aparatul de taxat, nici desenul in ?ah de pe u?i, ci sta?ia radio - din 1940.

In 1899 ?i 1900, vehiculele electrice surclasau toate celelalte tipuri de ma?ini, iar 90% din taxiurile din New York erau electrice. Pentru compara?ie, din cele 4.192 de ma?ini produse in Statele Unite, 28% erau electrice, multe dintre ele fiind destinate taximetriei.

Electrobat au fost primele taxiuri ce au circulat in New York incepand cu anul 1897. Prima companie de taxiuri s-a numit Electric Carriage and Wagon Company, aceasta avand pentru inceput 12 taxiuri electrice. In doar doi ani num?rul acestora a crescut la 100 de ma?ini.Un incendiu devastator din 1907 distruge intregul parc de 300 de ma?ini electrice iar compania se inchide, readucand astfel taxiurile trase de cai pe str?zile ora?ului.

Incepand cu anii 1920 industria de taxiuri incepe din nou s? ia avant ?i num?rul ma?inilor de pe str?zi cre?te. Companii precum General Motors ?i Ford Motor Company incep investi?iile ins? cea care se va remarca indeosebi este Checker Cab Manufacturing Company, aceasta devenind compania cu cel mai mare succes din acest domeniu.

Medalioanele lipite pe vehicule ce demonstreaz? licen?a oficial? de taxi au fost introduse in anul 1937 ?i au r?mas pan? in ziua de ast?zi, iar culoarea galben? a devenit obligatorie in anul 1967, cand toate automobilele cu medalioane au devenit astfel extrem de u?or de recunoscut pe str?zile New York-ului.

Primul vehicul dedicat taximetriei, in accep?iunea de ast?zi a termenului, a ap?rut in 1897, cand Gottlieb Daimler , inventatorul automobilului, a produs primul vehicul motorizat echipat cu un aparat de taxare. Vehiculul se numea Daimler Victoria ?i a fost livrat antreprenorului german Friedrich Greiner, care a pus bazele primei firme cu taxiuri motorizate in Stuttgart, Germania. [1]

Istoria taximetrului in Romania [ modificare | modificare surs? ]

Istoria transportului public din Romania incepe cu primele autobuze, in 1921, ma?inile fiind proprietatea unei mici intreprinderi particulare. Nu au avut ins? via?? lung?, in mare parte din cauza concuren?ei tramvaiului. Totu?i, autobuzele au inceput s? circule, pe trasee neacoperite de re?eaua de tramvaie. Num?rul autobuzelor a crescut in preajma anului 1930. Serviciul de taximetrie, ca o component? a re?elei de transport public, a fost ins? organizat abia in anii de dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial.

In anii 1953-1954 se organizeaz? serviciul de taximetrie motorizat? pe teritoriul Romaniei ^[1]. In perioada comunist?, serviciul de taxi era monopol de stat, iar to?i ?oferii de taxi erau angaja?i cu contract de munc? ?i erau pl?ti?i cu salariu fix, de baz?, la care se ad?uga o sum? de bani calculat? ca procent din planul de incas?ri lunar.

Ca?tiguri salariale [ modificare | modificare surs? ]

In anii 1970, planul de incas?ri la nivel de Bucure?ti era de 20.000 de lei, din care taximetristul primea 11%, la care se ad?uga salariul fix ?i bac?i?urile. Conform m?rturiilor taximetri?tilor din acea perioad?, doar din bac?i?uri un taximetrist putea ca?tiga intre 5000 ?i 7000 de lei, la care se ad?ugau celelalte venituri. Astfel, taximetria devenise una dintre cele mai profitabile meserii. Spre compara?ie, ca?tigul salarial mediu net la nivelul intregii economii era de 1712 lei, iar in 1989 era de 3063 de lei. Mai jos, un tabel al evolu?iei ca?tigurilor salariale medii brute ?i nete intre 1953, anul apari?iei taximetriei in Romania, ?i 1989. ^[2]

Ca?tiguri salariale - serii anuale
Anul	Ca?tigul salarial mediu brut	Ca?tigul salarial mediu net
1953	447	410
1970	1434	1289
1975	1813	1595
1980	2602	2238
1985	3285	2827
1989	3538	3063

Tarifele practicate la inceputurile taximetriei [ modificare | modificare surs? ]

In 1962 tarifele pentru cursele de taxi in Bucure?ti erau: 3 Lei pornirea indiferent de modelul ma?inii, pentru ma?inile "G.A.Z." M21 Volga tariful era de 50 de Bani pentru fiecare 150 m parcur?i, iar pentru "G.A.Z." M20 Pobeda ?i " Moskvich " tariful era 50 de Bani pentru fiecare 200 m parcur?i.

Liberalizarea pie?ei de taximetrie dup? Revolu?ia din decembrie 1989 [ modificare | modificare surs? ]

Imediat dup? Revolu?ia din 1989, autorit??ile centrale s-au retras din pia?a de taxi ?i au incetat s? mai de?in? monopol asupra acestui serviciu. Autorit??ile locale ?i-au dezvoltat ins? parghii prin care putea reglementa pia?a intr-o bun? m?sur?. Acest control a fost exercitat in special prin stabilirea unui pre? maximal pentru aceste servicii ?i prin emiterea unui num?r limitat de licen?e de taxi pentru ?oferii care voiau s? practice aceast? meserie. Cele dou? parghii de control au generat mult? corup?ie, inclusiv prin apari?ia unei pie?e paralele de revanzare ?i subinchiriere a licen?elor, precum ?i probleme pentru pasageri, care erau nevoi?i s? aleag? dintr-o ofert? limitat? in mod artificial. ^[3]

Mult timp, in special in ora?ele principale, pia?a de taxi a fost dominat? de firmele mari ce de?ineau cele cea mai mare parte dintre licen?e, precum ?i dispeceratele, care centralizau comenzile ?i apoi le distribuiau c?tre ?oferii afla?i pe traseu.

Apari?ia pirateriei practicate de ?oferi cu licen?e inexistente sau false este unul dintre efectele limit?rii num?rului de licen?e emise de autorit??ile locale (prim?rii).

In anii '90 au ap?rut ?i celebrele probleme cu taxiurile de la aeroportul Otopeni ?i Gara de Nord, care s-au perpetuat pan? la momentul liberaliz?rii reale a pie?ei de transport urban, fapt care s-a intamplat dup? 2012.

Apari?ia aplica?iilor de taxi [ modificare | modificare surs? ]

Prima aplica?ie mobil? care a reu?it s? se impun? pe pia?a din Romania, produs? de un start-up local, a fost lansat? in 4 octombrie 2012 printr-un parteneriat cu operatorul telecom Orange, urmat? la 8 octombrie 2012 de competitorul principal care s-a lansat in parteneriat cu Vodafone. Acestea au reu?it s? schimbe pia?a de taxi. Odat? ce ?i-au asigurat o baz? important? de ?oferi ?i de clien?i, aplica?iile au redus foarte mult dependen?a ?oferilor de taxi de dispecerate.

La momentul lans?rii, aplica?iile permiteau plata cash direct la ?ofer, iar plata cu cardul prin aplica?ie a fost introdus? in 2014. In 2019, aplica?iile aveau peste 1 milion de utilizatori ?i 30.000 de ?oferi prezen?i in platform?.

Liderul de pia?? a fost ?i cel care a revolu?ionat transportul cu taxiul de la aeroportul Henri Coand?, introducand automate pentru comenzi in aeroport in 2013, fapt ce a contribuit la cre?terea calit??ii serviciilor ?i imbun?t??irii siguran?ei pasagerilor. ^[4]

Tipuri de taximetre [ modificare | modificare surs? ]

Taximetrele pot fi de urm?toarele tipuri:

Taximetre publice , care pot fi accesibile de c?tre orice persoan?.
Taximetre de tip privat , care pot fi accesibile doar prin rezervare.
Taximetre de tip maxi taxi , un tip de transport public, poate fi folosit de mai multe persoane in acela?i timp.
Taximetre de tip limuzin? , vehicule speciale, disponibile doar prin rezervare.

Culoarea taxiurilor [ modificare | modificare surs? ]

In unele ??ri, taxiurile sunt de obicei vopsite intr-o anumit? culoare pentru a le face s? ias? in eviden?? pe ?osea.

Londra - negru
New York - galben pentru toate taxiurile care nu func?ioneaz? cu dispecerate ?i pot fi oprite pe drum
Polonia - pot fi folosite toate culorile
Olanda - negru ?i galben
Hong Kong - rosu

Taximetrul in cultura pop [ modificare | modificare surs? ]

Muzic? [ modificare | modificare surs? ]

Joe le taxi , un cantec in limba francez? inregistrat in 1987 de cant?rea?a Vanessa Paradis , pe atunci in varst? de doar 14 ani
Taxi (forma?ie) , forma?ie romaneasc? de muzic? rock