Stanisław Lem
Date personale
Nume la na?tere	Stanisław Herman Lem
N?scut	12 septembrie 1921 [4] [5] [6] [7] Lwow , Lwow Voivodeship ?( d ) , Polonia [8] [9]
Decedat	27 martie 2006 (84 de ani) [10] [4] [7] [11] Cracovia , Polonia [12]
Inmormantat	cimitirul Salwator [*] ​
Cauza decesului	insuficien?? cardiac?
P?rin?i	Samuel Lem [*] [[ Samuel Lem ((1879-1954))|​]]
C?s?torit cu	Barbara Le?niak (1953?2006; decesul s?u; 1 copil) [1]
Copii	Tomasz Lem [*] [[ Tomasz Lem (Polish physicist, biographer and translator)|​]]
Cet??enie	Polonia
Religie	ateism [13]
Ocupa?ie	filozof eseist satirist [*] [[ satirist (author of satirical texts)|​]] scenarist scriitor de literatur? ?tiin?ifico-fantastic? [*] ​ futurist [*] [[ futurist (person who attempts to systematically explore predictions and possibilities about the future and how they can emerge from the present)|​]] scriitor poet medic cercet?tor dramaturg
Limbi vorbite	limba englez? limba polonez? [14] [15] [16] limba rus? [17] limba german?
Studii	Universitatea Na?ional? ?Ivan Franko” din Liov [*] ​ Universitatea Jagiellon? Lvivskii na?ionalnii medicinii universitet imeni Danila Hali?koho [*] [[ Lvivskii na?ionalnii medicinii universitet imeni Danila Hali?koho (public university in Lviv, Ukraine)|​]]
Activitatea literar?
Activ ca scriitor	1946?2005
Limbi	limba polonez?
Specie literar?	?tiin?ifico-fantastic filosofie satir?
Opere semnificative	Solaris Summa Technologiae [*] ​ Jurnalele astrale [*] ​ Fiasco Golem XIV Astronau?ii Bajki robotow [*] [[ Bajki robotow |​]] Bezsenno?? [*] [[ Bezsenno?? |​]] Biblioteka XXI wieku [*] [[ Biblioteka XXI wieku |​]] Ciberiada
Note
Premii	Kawaler Orderu Orła Białego [*] [[ Kawaler Orderu Orła Białego (class of Polish order)|​]] Medalia de Aur pentru Merit Cultural [*] ​ [2] premiul Franz Kafka [*] ​ grand prix de litterature policiere [*] [[ grand prix de litterature policiere (French literary prize)|​]] Order Sztandaru Pracy II klasy [*] [[ Order Sztandaru Pracy II klasy (Polish honors)|​]] Krzy? Komandorski Orderu Odrodzenia Polski [*] [[ Krzy? Komandorski Orderu Odrodzenia Polski (grade of an order)|​]] Ordinul Polonia Restituta in grad de ofi?er [*] ​ Złoty Krzy? Zasługi [*] [[ Złoty Krzy? Zasługi (Polish award)|​]] cet??ean de onoare al ora?ului Cracovia [*] ​ Premiul Statului Austriac pentru literatur? european? [3] Geffen Award [*] [[ Geffen Award (Israeli science fiction and fantasy award)|​]] doctor honoris causa al Universit??ii Jagiellone din Cracovia [*] ​ Krakowska Ksi??ka Miesi?ca [*] [[ Krakowska Ksi??ka Miesi?ca |​]] Polish PEN Club Award Jan Parandowski [*] [[ Polish PEN Club Award Jan Parandowski (Polish literary award)|​]] Premiul Seiun
Semn?tur?
Prezen?? online
Site web pagin? Facebook
Modific? date / text

Stanisław Herman Lem (n. 12 septembrie 1921 , Lwow , Lwow Voivodeship ^{?( d )} , Polonia  ? d. 27 martie 2006 , Cracovia , Polonia ) a fost un scriitor polonez de science fiction , dar ?i filozof ?i scriitor satiric . A devenit Cavaler al Ordinului Alb (Order Orła Białego) ^[18] . C?r?ile sale au fost traduse in 41 de limbi ?i s-au vandut in peste 27 milioane de exemplare ^[19] . A devenit faimos datorit? romanului Solaris , care a fost ecranizat de trei ori. In 1976, Theodore Sturgeon spunea c? Lem e cel mai citit scriitor science fiction din lume ^[20] .

Opera sa exploreaz? teme filozofice, specula?ii asupra tehnologiei , natura inteligen?ei , imposibilitatea comunic?rii ?i in?elegerii reciproce, disperarea in fa?a limitelor omene?ti, locul omenirii in Univers . Ea este uneori prezentat? sub form? de fic?iune, iar alteori sub forma eseurilor sau c?r?ilor filozofice. Traducerea operelor sale este dificil? din cauza pasajelor cu expresii elaborate, poeziilor extraterestre sau robotice ?i numeroaselor jocuri de cuvinte.

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Tinere?ea ?i educa?ia [ modificare | modificare surs? ]

Lem s-a n?scut la 12 septembrie 1921 in ora?ul Lvov , Polonia (acum Ucraina ). Avand ?origini burgheze”, a fost nevoie de leg?turile tat?lui s?u pentru a fi acceptat la facultatea de medicin? din cadrul Universit??ii din Lvov in 1940. ^[21] In timpul celui de- Al Doilea R?zboi Mondial ?i a ocupa?iei naziste (1941?1944), Lem a fost nevoit s? foloseasc? acte false - familia lui Lem avea origini evreie?ti ^[22] , ceea ce o punea intr-un pericol mai mare decat simplul fapt c? erau cet??eni ?i intelectuali polonezi - ca?tigandu-?i existen?a ca mecanic auto ?i sudor ?i devenind membru activ al mi?c?rii de rezisten?? . In 1945, provincia estic? Kresy a fost anexat? Ucrainei Sovietice ^[23] , a?a incat familia - la fel ca multe alte familii poloneze - a fost relocat? in Cracovia unde Lem, la insisten?ele tat?lui s?u, a reluat studiile de medicin? in cadrul Universit??ii Jagiellone . A refuzat s? i?i adapteze r?spunsurile la teoria dominant? la care aderase Trofim Lisenko , ratandu-?i inten?ionat examenul final pentru a nu fi obligat s? devin? doctor militar ^[21] . Anterior, el incepuse s? lucreze ca cercet?tor asistent intr-o institu?ie ?tiin?ific? ?i s? scrie povestiri in timpul liber.

Cariera scriitoriceasc? [ modificare | modificare surs? ]

Lem a debutat in 1946 ca poet. Inceput in acel an, primul roman de fic?iune al lui Lem, Człowiek z Marsa ( Omul de pe Marte ) a fost publicat in foileton in revista Nowy ?wiat Przygod din Katowice . Intre 1947 ?i 1950, Lem ?i-a continuat atat cariera de asistent in cercetarea ?tiin?ific?, cat ?i publicarea de poezii, povestiri ?i eseuri ?tiin?ifice, supunandu-se rigorilor stalinismului , care cerea ca toate operele s? fie aprobate in mod direct de c?tre regimul comunist . Lem a finalizat romanul par?ial autobiografic Edificiul nebuniei absolute in 1949, dar publicarea acesteia a fost blocat? de autorit??i pan? in 1955, cand i-a ad?ugat o continuare mai acceptabil? din punct de vedere al doctrinei realismului socialist . In 1951 a publicat prima sa carte, Astronau?ii , care a fost incadrat? in genul SF-ului juvenil ?i in care Lem a fost obligat s? insereze referin?e la ?viitorul glorios al comunismului”. Ulterior avea s? i?i critice romanul (ca ?i alte opere de inceput care au cedat in fa?a presiunilor ideologice) ca fiind simplist, ins? publicarea lui l-a convins s?-?i dedice intregul timp scrierii ^[23] .

Lem a devenit cu adev?rat productiv dup? 1956, cand perioada de ?de-stalinizare” din Uniunea Sovietic? a condus la revolu?ia polonez? din 1956, in care Polonia a experimentat o libertate a opiniei crescand?. Intre 1956 ?i 1968 Lem a scris 17 c?r?i. Opera sa a fost tradus? peste hotare, in principal in ??rile din blocul r?s?ritean . In 1957 a publicat prima sa carte filozofic?, Dialogi care, impreun? cu Summa Technologiae (1964), reprezint? cele mai faimoase texte filozofice ale lui. Summa se remarc? prin faptul c? reprezint? o analiz? unic? a efectelor dezvolt?rii sociale, cibernetice ?i biologice. In opera sa, Lem aduce in discu?ie implica?iile filozofice ale tehnologiilor care se aflau doar pe t?ramul SF-ului la acea dat?, dar au c?p?tat importan?? in ziua de azi, cum ar fi realitatea virtual? ?i nanotehnologia . In deceniile care au urmat, el a publicat multe c?r?i, atat ?tiin?ifico-fantastice, cat ?i filozofico-futurologice, iar incepand din anii '80 s-a orientat mai mult spre texte ?i eseuri filozofice.

Faima [ modificare | modificare surs? ]

Faima interna?ional? a dobandit-o datorit? Ciberiadei , o serie de povestiri umoristice dintr-un univers mecanizat locuit de robo?i (care intr? ocazional in contact cu ?fe?ele palide” umane). Printre romanele sale cele mai cunoscute se num?r? Solaris (1961), Glasul Domnului (1968) ?i Fiasko (1987), toate prezentand tema major? a futilit??ii tentativelor omenirii de a in?elege formele extraterestre de via??. Solaris a fost ecranizat in 1972 de regizorul rus Andrei Tarkovski ?i a ca?tigat Premiul Special al Juriului la Festivalul Interna?ional de Film de la Cannes in acela?i an ^[23] . In 2002, Steven Soderbergh a regizat o nou? ecranizare, cu George Clooney in rolul principal.

In 1982, datorit? declar?rii legii mar?iale in Polonia, Lem s-a mutat in Berlinul de Vest , unde a devenit membru al Wissenschaftskolleg zu Berlin (Institutul de Studii Avansate din Berlin). Ulterior s-a stabilit la Viena , revenind in Polonia abia in 1988.

La inceputul anilor '90, Lem s-a intalnit cu criticul ?i expertul in literatur? Peter Swirski pentru o serie de interviuri publicate al?turi de alte materiale critice ?i traduceri sub titlul A Stanislaw Lem Reader (1997). In carte, Lem vorbe?te despre o serie de probleme arareori atinse in interviurile anterioare. Cartea con?ine ?i traducerea f?cut? de Swirski eseului retrospectiv al lui Lem Thirty Year Later , dedicat legendarului tratat de non-fic?iune a lui Lem Summa Technologiae . In timpul unui interviu din 2005, Lem ?i-a exprimat dezam?girea provocat? de genul science fiction ?i pesimismul s?u privitor la progresul tehnologic. El considera trupul omenesc nepotrivit pentru zborul cosmic, sus?inea c? tehnologia informa?iei p?streaz? oamenii intr-un mediu cu informa?ii de calitate proast? ?i era de p?rere c? robo?ii cu adev?rat inteligen?i nu sunt de dorit ?i nici nu pot fi construi?i. ^[24]

Lem a decedat in Cracovia pe 27 martie 2006, la varsta de 84 de ani, din cauza problemelor cardiace.

Premii ?i recunoa?tere [ modificare | modificare surs? ]

• 1957 ? Nagroda Literacka miasta Krakowa (Premiul pentru Literatur? al Ora?ului Cracovia)
• 1965 ? Nagroda Ministra Kultury i Sztuki II stopnia (Premiul Ministerului Culturii ?i Artei, nivelul al doilea)
• 1972 ? membru in ?Poland 2000” din cadrul Academiei Poloneze de ?tiin?e
• 1973
  • Nagroda Ministra Spraw Zagranicznych za popularyzacj? polskiej kultury za granic? (Premiul pentru popularizarea in str?in?tate a culturii poloneze oferit de Minsterul Afacerilor Externe)
  • Nagroda literacka Ministra Kultury i Sztuki (Premiul literar al Ministerului Culturii ?i Artei) ?i membru onorific al Science Fiction Writers of America
• 1976 ? Nagroda Pa?stwowa I stopnia w dziedzinie literatury (Premiul de Stat nivelul 1 in domeniul literaturii)
• 1979
  • Grand Prix de Litterature Policiere (Marele Premiu al Literaturii Poli?iste) pentru romanul Catarul .
  • O planet? minor?, 3836 Lem , descoperit? de astronomul sovietic Nikolai Stepanovici Cernik in 1979, a primit numele s?u. ^[25]
• 1981 ? Doctor honoris causa , titlu onorific acordat de Universitatea Tehnologic? din Wrocław
• 1986 ? Premiul pentru Literatur? European? acordat de Statul Austriac
• 1991 ? Premiul literar austriac Franz Kafka
• 1994 ? membru al Academiei Poloneze de Arte ?i ?tiin?e
• 1996 ? a primit Ordinul Vulturul Alb
• 1997 ? cet??ean de onoare al ora?ului Cracovia
• 1998 ? Doctor honoris causa : Universitatea din Opole , Universitatea din Lvov , Universitatea Jagiellon?
• 2003 ? Doctor honoris causa la Universitatea din Bielefeld
• 2007 ? o strad? din Cracovia a primit numele s?u. ^[26]
• 2009 ? o strad? din Wieliczka a primit numele s?u. ^[27]
• 2011 ? a fost creat ?i publicat un logo interactiv Google inspirat de Ciberiada , cu ocazia imlinirii a 60 de ani de la publicarea primei sale c?r?i, Astronau?ii . ^{[28] [29]}

Controversa SFWA [ modificare | modificare surs? ]

Lem a primit distinc?ia de membru onorific al Science Fiction Writers of America in 1973, in ciuda faptului c? nu era eligibil. Aceast? distinc?ie este dat? celor care nu indeplinesc criteriile de membru obi?nuit, dar ar fi bineveni?i ca membri. Ins? Lem nu a avut niciodat? o p?rere prea bun? despre SF-ul american - in special despre operele lui Harlan Ellison ? descriindu-l ca prost conceput, scris slab ?i interesat mai mult de bani decat de idei sau noi forme literare. ^[30] Dup? publicarea sa in Statele Unite, cand a devenit eligibil pentru distinc?ia de membru obi?nuit, distinc?ia de membru onorific a fost anulat?. Unii dintre membrii SFWA se pare c? au avut in plan ca acest lucru s? fie un fel de mustrare ^[31] ?i Lem a luat-o ca atare, de?i pozi?ia oficial? a organiza?iei a fost c? distinc?ia onorific? este doar pentru cei care nu sunt eligibili pentru a deveni membri obi?nui?i. Lem a refuzat s? p?streze distinc?ia de membru obi?nuit ^[32] .

Lem a l?udat doar un scriitor SF american, pe Philip K. Dick ? vezi antologia Fantastyka i futurologia . Dick, pe de alt? parte, credea c? Lem este un comitet care opereaz? la ordinele partidului comunist pentru a controla opinia public? ?i a trimis o scrisoare FBI -ului in aceast? direc?ie. ^[33] Dup? ce mai mul?i membri (printre care Ursula K. Le Guin ) au protestat vizavi de tratamentul aplicat de c?tre SFWA lui Lem, un membru s-a oferit s? ii pl?teasc? cotiza?ia, lucru pe care Lem nu l-a acceptat. ^{[30] [32]}

Teme [ modificare | modificare surs? ]

Exceptand romanul s?u in trei p?r?i Timpul nepierdut (scris in 1949 ?i publicat in 1955), restul operei lui Lem st? sub semnul fantasticului ?tiin?ific, gen c?ruia el i-a dat valen?e ?i dimensiuni noi, in centrul c?ruia se situeaz? fiin?a uman?, raportul dintre om ?i tehnologie, atitudinea omului fa?? de marile progrese ale ?tiin?ei ?i tehnicii, locul ?i rolul elementului uman in viitoarea societate, dominat? de aceste uluitoare progrese.

In primele sale romane, Astronau?ii (1951) ?i Norul lui Magellan (1955), S. Lem inf??i?eaz? societatea viitorului, pe care ?i-o inchipuie izb?vit? de urgia r?zboiului, unit?, vorbind o singur? limb?. Sunt romane pline de optimism: in sec. XXXI sunt lichidate definitv mizeria ?i foamea, se amelioreaz? complet mediul natural, in sec XXXII domnind un adev?rat rai al tehnologiei.

In Solaris ne sunt prezentate incerc?rile omului de a intra in leg?tura cu o alt? civiliza?ie cosmic?, iar in Eden , nu f?r? o oarecare doz? de pesimism, sunt relatate urm?rile pe care le poate avea folosirea abuziv? a teoriei informa?iei. La grani?a dintre beletristic? ?i filozofie se situeaz? Jurnalele astrale , care reunesc amintirile ?i notele de c?l?torie prin spa?iul cosmic ale lui Ijon Tichy, un Munchhausen modern, ?un vestit c?l?tor printre stele, c?pitan al indep?rtatei naviga?ii galactice, van?tor de meteori?i ?i comete, neobosit cercet?tor ?i descoperitor al 80.003 globuri, doctor honoris causa al Societ??ii de Ocrotire a Micilor Planete ?i al mai multor alte societ??i, cavaler al ordinelor c?ilor lactee ?i nebuloaselor...” (Se poate observa enumerarea comic? sau mimizarea seriozit??ii ?tiin?ifice, care vor cunoa?te apogeul in Ciberiada .) In slav? ?tichy” inseamn? ?lini?tit”, ?pa?nic”, asa ca prin c?l?toriile sale Iijon Tichy trece prin intampl?ri ciudate, ce au loc intr-o atmosfer? de o naturale?e dezarmant? ?i care sunt povestite nu cu accente de bufonad?, ci sunt inso?ite de adanci medita?ii filozofice pe tema polu?rii ?i autodistrugerii. Astfel, in c?l?toria ?a opta” a lui Tichy, P?mantul cere s? fie primit in Organiza?ia Planetelor Unite, dar candidatura sa este respins? datorit? nivelului inapoiat de civiliza?ie ?i al marii ru?ini de care se face vinovat - r?zboaiele!

Influen?e [ modificare | modificare surs? ]

Fostul agent literar al lui Lem, Franz Rottensteiner , a avut un rol important in introducerea lui pe pia?a occidental?, dar intre cei doi a intervenit ulterior o desp?r?ire in termeni neamicali. Rottensteiner a rezumat importan?a sa:

? Cu [num?rul traducerilor ?i exemplarelor vandute], Lem este cel mai de succes autor al fic?iunii moderne poloneze; cu toate acestea, succesul s?u la nivel mondial este limitat, iar elementul de baz? al public?rii pe scar? larg? este constituit de condi?iile speciale de publicare in cadrul blocului comunist: Polonia , Uniunea Sovietic? ?i Republica Democrat? German? ). Doar in Germania de Vest a avut Lem succes comercial [... ?i peste tot... ] in ultimii ani, interesul pentru el a disp?rut. Dar el este singurul scriitor din SF-ul european a c?rui mare parte a operei a fost tradus? in englez? ?i care [...] inc? mai este publicat in SUA. Succesul anglofon al lui Lem se datoreaz? traducerilor excelente ale lui Michael Kandel ... ”

— Franz Rottensteiner , View from Another Shore: European Science Fiction

Stanisław Lem, ale c?rui opere au fost influen?ate de mae?tri ai literaturii poloneze ca Cyprian Norwid ?i Stanisław Witkiewicz , a devenit unul dintre cei mai aprecia?i scriitori SF, considerat de critici un egal al lui H. G. Wells sau Olaf Stapledon . ^[34]

Opera lui Lem nu a influen?at doar t?ramul literaturii, ci ?i pe cel al ?tiin?ei. De exemplu, in Intoarcerea din stele apare prima men?iune tip?rit? a ideii de ziar electronic.

? In 1981, filozofii Douglas R. Hofstadter ?i Daniel C. Dennett au inclus trei fragmente din fic?iunile lui Lem in importanta lor antologie adnotat? The Mind's I . ... Hofstadter a remarcat c? ?abordarea literar? ?i intuitiv? [a lui Lem]... reu?e?te s? conving? cititorii de viziunile sale mai bine decat ar putea-o face un articol ?tiin?ific savant”. ^[34] ”

Altele [ modificare | modificare surs? ]

• Popularul joc realizat de Will Wright - SimCity - a fost inspirat in parte de o povestire a lui Lem (tradus? in englez? cu titlul "The Seventh Sally"). ^[35]

• Operele lui Lem au fost folosite in procesul educa?ional de c?tre studen?ii la filozofie. ^[36]
• Texte scrise de Lem au fost puse pe muzic? de Esa-Pekka Salonen in piesa sa din 1982, Floof .

Opera [ modificare | modificare surs? ]

Fic?iune [ modificare | modificare surs? ]

Seria Ijon Tichy [ modificare | modificare surs? ]

• 1957 - Dzienniki gwiazdowe ( roman? Jurnalele stelelor - continuat? pin? in 1971) - culegere de povestiri
• 1971 - Ze wspomnie? Ijona Tichego; Kongres futurologiczny ( roman? Congresul futurologic ) - roman
• 1971 - Ze wspomnie? Ijona Tichego; Profesor A. Do?da ( roman? Profesorul A. Do?da ) - roman
• 1982 - Wizja lokalna - roman
• 1987 - Pokoj na Ziemi ( roman? Pace pe P?mant ) - roman

Alte romane [ modificare | modificare surs? ]

• 1946 - Człowiek z Marsa ( roman? Omul de pe Marte ) - roman publicat ini?ial in foileton
• 1948 - Szpital przemienienia (1948)

• 1951 - Astronauci

ro. Astronau?ii - Editura Tineretului , 1964

• 1955 - Obłok Magellana

ro. Norul lui Magellan - Editura Tineretului , 1959

• 1959 - ?ledztwo ( roman? Ancheta ) - roman cu tent? poli?ist?
• 1959 - Eden

ro. Eden - Editura Nemira , 1999

• 1961 - Powrot z gwiazd

ro. Intoarcerea din stele . Golem XIV - Editura Univers , 1997

• 1961 - Solaris

ro. Solaris - CPSF nr. 312-316 / 1967-68, Editura Dacia 1974, Editura Savas Press 1993 ?i 1995, traducere Adrian Rogoz ?i Teofil Roll, Editura Paladin, 2014, Editura Nemira, 2014

• 1961 - Pami?tnik znaleziony w wannie ( roman? Memorii g?site intr-o cad? ) - Misiunea unui agent secret din viitorul indep?rtat este atat de secret?, incat nimeni nu-i poate spune care este de fapt aceasta.

ro. Edificiul nebuniei absolute - Editura Univers , 1995, traducere Cristian Tudor Popescu

• 1964 - Niezwyci??ony ( roman? Invincibilul ) - echipajul unei nave spa?iale cerceteaz? cauzele dispari?iei unei alte nave
• 1968 - Głos pana

ro. Glasul Domnului - Editura Nemira , 1997

• 1975 - Katar

ro. Catarul - Editura Nemira , 2001, 2014

• 1981 - Golem XIV

ro. Intoarcerea din stele. Golem XIV - Editura Univers , 1997

• 1986 - Fiasko ( roman? Fiasco ) - expedi?ia organizat? pentru a stabili comunicarea cu o ras? extraterestr? se transform? intr-un fiasco

Culegeri de povestiri [ modificare | modificare surs? ]

• 1955 - Sezam - povestiri despre c?l?toria temporal? desf??urat? pentru a cur??a istoria
• 1959 - Inwazja z Aldebarana ( roman? Invazia de pe Aldebaran )
• 1961 - Ksiega robotow
• 1964 - Bajki robotow
• 1965 - Ciberiada

ro. Ciberiada - Editura Albatros 1976, Editura Nemira 1994, traducere Mihai Mitu, Editura Agora 2013

• 1971 - Doskonała pro?nia (1971) - recenzii ale unor c?r?i fictive
• 1973 - Opowie?ci o pilocie Pirxie ( roman? Povestirile pilotului Pirx ) - povestiri despre cariera lui Pirx
• 1973 - Wielko?? urojona - introduceri la c?r?i inexistente, care include povestirea eseu "Golem XIV"
• 1986 - Biblioteka XXI wieku ( roman? Biblioteca secolului al XXI-lea ) - trei recenzii fictive
• 1996 - Zagadka
• 2001 - Fantastyczny Lem ( roman? Fantasticul Lem )

Non-fic?iune [ modificare | modificare surs? ]

• 1957 - Dialogi
• 1964 - Wej?cie na orbit?
• 1964 - Summa Technologiae - eseuri filozofice
• 1968 - Filozofia Przypadku
• 1970 - Fantastyka i futurologia - critic? a SF-ului, care include dou? eseuri importante despre Philip K. Dick
• 1974 - Rozprawy i szkice - eseuri pe tema ?tiin?ei, SF-ului ?i a literaturii in general
• 1975 - Wysoki zamek - autobiografia copil?riei lui Lem de dinaintea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial
• 1975 - Rozprawy i szkice - eseuri ?i schi?e
• 1987 - Rozmowy ze Stanisławem Lemem - interviuri cu Stanisław Lem ?i Stanisław Beres
• 1995 - Lube czasy
• 1995 - Dziury w całym
• 1996 - Tajemnica chi?skiego pokoju - eseuri pe tema impactului tehnologiei asupra vie?ii de zi cu zi
• 1996 - Sex Wars (1996) - eseuri
• 1996 - Dyskusje ze Stanisławem Lemem - M. Szpakowska, interviuri cu Stanisław Lem, Var?ovia
• 1999 - Bomba megabitowa - eseuri pe tema poten?ialei laturi negative a tehnologiei, incluzand terorismul ?i inteligen?a artificial?
• 2000 - Okamgnienie - eseuri prezentand progresul tehnologic inregistrat de la publicarea volumului Summa Technologiae
• 2002 - Tako rzecze Lem - interviuri cu Lem
• 2003 - Moj pogl?d na literatur?
• 2004 - Krotkie zwarcia - eseuri
• 2005 - Lata czterdzieste. Dyktanda. - operele lui Lem din anii '40
• 2006 - Rasa drapie?cow. Teksty ostatnie - ultima carte a lui Lem, con?ine teme legate de art?, probleme politice ?i sociale ale presei poloneze

Adapt?ri [ modificare | modificare surs? ]

Lem a criticat ecraniz?rile operelor sale, caracterizand filmul realizat de Andrei Tarkovski drept ? Crim? ?i pedeaps? in spa?iu”.

• 1960 - Steaua t?cerii , coproduc?ie Republica Democrat? German? ? Polonia , pornind de la ideea din Astronau?ii
• 1963 - Ikarie XB-1 , film cehoslovac ^[37] care porne?te de la ideea din Norul lui Magellan , dar nu men?ioneaz? acest lucru
• 1968 - Przekładaniec , in regia lui Andrzej Wajda
• 1968 - Соля?рис , adaptare pentru televiziune a romanului Solaris realizat? de regizorul sovietic Boris Nirenburg
• 1969 - Thirty-Minute Theatre: Roly Poly , regizat de englezul Michael Hart, scenariul uneia dintre p?r?i are la baz? povestirea tradus? in englez? cu titlul "Do you exist Mr Jones?" ^[38]
• 1972 - Solaris , film regizat de Andrei Tarkovski
• 1973 - Pirx kalandjai , film maghiar de televiziune, bazat pe povestirile despre pilotul Pirx
• 1978 - Дознание пилота Пиркса , coproduc?ie polonezo-sovietic? ( Ucraina ?i Estonia ), bazat? pe povestirile despre pilotul Pirx ?i regizat? de Marek Piestrak
• 1979 - Szpital przemienienia , film regizat de Edward Zebrowski , ecranizare a romanului Edificiul nebuniei absolute
• 1988 - Victim of the Brain , film in regia lui Piet Hoenderdos , care include o adaptare a povestirii traduse in englez? cu titlul "The Seventh Sally"
• 1994 - Marianengraben , film regizat de Achim Bornhak , cu un scenariu scris de Lem ?i Mathias Dinter
• 2002 - Solaris , film american regizat de Steven Soderbergh , cu George Clooney in rolul principal
• 2007 - Ijon Tichy: Raumpilot , serial german de televiziune in 6 episoade, in regia lui Oliver Jahn
• 2007 - Solaris , dramatizare radiofonic? realizat? de BBC Radio 4 ?i lansat? pe 29 iulie, cu dou? episoade de cate o or?; adaptare realizat? de Hattie Naylor, cu Polly Thomas in rolul de produc?tor
• 2008 - 1 , film regizat de Pater Sparrow
• 2012 - The Congress , in regia lui Ari Folman

Oper? [ modificare | modificare surs? ]

• 1970 - Ciberiada , de Krzysztof Meyer , lansat? de Televiziune polonez? (prima prezentare - 1971, a doua versiune - 1985), jucat? la Wuppertal (Germania) (1986)
• 2012 - Solaris (2010-2012) , de Detlev Glanert , libret scris de Reinhard Palm, jucat? la Bregenz (Germania) (2012) ^[39]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Site-ul oficial al lui Lem , intre?inut de fiul ?i secretara lui Lem
• Stanislaw Lem pe ISFDB
• Stanislaw Lem pe IMDB
• "Un vizionar printre ?arlatani" : eseul lui Lem despre Philip K. Dick pe site-ul Science-Fiction Studies
• "Teoria fantastic? a lui Todorov despre literatur? : critica caustic? a lui Lem pe marginea eseului lui Tzvetan Todorov despre fantastic
• Solaris redescoperit de Gary K. Wolf , Wired , decembrie 2002, include unele comentarii ale lui Lem
• Lem la "The Modern Word" Arhivat in 17 iulie 2003 , la Wayback Machine .
• Biografie
• Biografia pe poland.gov.pl Arhivat in 12 mai 2009 , la Wayback Machine .
• Biografia pe culture.pl
• SF-ul ca model pentru lumile probabilistice: Empirismul fantastic al lui Stanislaw Lem de Dagmar Barnouw, Science Fiction Studies , # 18 = Vol. 6, Part 2 = iulie 1979
• Stanislaw Lem , Jeet Heer, Boston Globe Ideas, 15 decembrie 2004
• Scrierile lui Stanislaw Lem - Recenzii de Matt McIrvin
• Bibliografia lui Stanislaw Lem

Necrolog

• Via?a dup? Lem Arhivat in 25 mai 2006 , la Wayback Machine ., Warsaw Voice 5 aprilie 2006
• Spre Solaris ?i mai departe , Discu?ie despre operele lui Lem in cadrul Philosopher's Zone Australian Broadcasting; MP3
• Necrologul din Times Online

v   ?   d   ?   m Lucr?ri de Stanisław Lem Romane Omul de pe Marte (1946) ? Spitalul transfigura?ilor ( 1948 ) ? Astronau?ii ( 1951 ) ? Norul lui Magellan ( 1955 ) ? Ancheta ( 1959 ) ? Eden (1959) ? Intoarcerea din stele . Golem XIV ( 1961 ) ? Solaris (1961) ? Memorii g?site intr-o cad? (1961) ? Invincibilul ( 1964 ) ? Glasul Domnului ( 1968 ) ? Congresul futurologic ( 1971 ) ? Catarul ( 1975 ) ? Wizja lokalna ( 1982 ) ? Fiasco ( 1986 ) ? Pace pe P?mant ( 1987 ) Colec?ii de povestiri scurte Ciberiada ( 1965 ) ? Jurnalele astrale (1971) ? Vidul perfect (1971) ? Pove?tile pilotului Pirx ( 1973 ) ? M?re?ia inchipuit? (1973) ? Un Om Minut (1986) Pseudo epigrafie Doskonała pro?nia (1971) • Wielko?? urojona (1973) • Jedna minuta (1986) Teatru Korzenie (anii 1940) • Przekładaniec (1955) • Wierny robot (1961) Viitorologie Summa Technologiae ( 1964 ) Ecraniz?ri Steaua t?cerii ( 1960 ) ? Icarie XB-1 (1963) ? Solaris (film din 1968 ) ? Przekładaniec (1968) ? Solaris (film din 1972 ) ? Testul pilotului Pirx (film din 1978 ) ? Solaris (film din 2002 ) ? Ijon Tichy: Raumpilot (serial TV din 2007 ) Vezi ?i ?tiin?ifico-fantasticul in Polonia ? Przekroj (revist?)