Societatea Arta roman?
Infiin?are	1918
Desfiin?are	1928
Scop/Misiune	Promovarea artelor in Romania
Zona deservit?	Bucure?ti
Fondatori	?tefan Dimitrescu , Camil Ressu , Nicolae Tonitza , I. ?tef?nescu, Ion Theodorescu-Sion , Nicolae D?r?scu , Alexis Macedonski , Ionescu Doru , Oscar Han , Traian Cornescu
Modific? date / text

Societatea Arta roman? a fost o organiza?ie artistic? ce a luat fiin?? in ziua de 9 martie 1918 la Bucure?ti . Fondatorii ei, au fost arti?tii care au fost mobiliza?i la Marele Cartier General al armatei romane de la Ia?i - ?tefan Dimitrescu , Camil Ressu , Nicolae Tonitza , I. ?tef?nescu, Ion Theodorescu-Sion , Nicolae D?r?scu , Alexis Macedonski , Ionescu Doru , Oscar Han ?i Traian Cornescu . Celor mai mul?i dintre ei li s-a insuflat pe front spiritul de abnega?ie ?i de jertf? al solda?ilor romani, precum ?i darzenia cu care ace?tia au luptat in marea confruntare armat? a acelei perioade istorice. Arti?tii ?i-au coagulat dorin?a de a face o art? str?b?tut? de umanitate ?i mai ales ancorat? in realitate, totul avand la baz? o speficitate autohton?. Ace?tia s-au plasat pe o pozi?ie de adversitate contra Societ??ii Tinerimea artistic? , care in opinia lor a ajuns s? fie bastionul unei arte academico - romantico -idilice ce era rupt? de realitatea inconjur?toare.

Societatea a organizat o serie de expozi?ii de mare nivel artistic in perioada 1917-1924 ?i a adunat imprejurul ei pe cei mai reprezentativi arti?ti plastici din Romania . Ea a preluat idealurile Tinerimii artistice ce a devenit in perioada de dup? prima conflagra?ie mondial? a secolului al XX-lea o mi?care care doar beneficia de aura prestigiului pe care l-a ob?inut cu mul?i ani in urm?. Lucrurile st?teau identic ?i in cazul compar?rii Artei romane cu Societatea ?Cercul artistic” .

Activitatea Artei romane, cu excep?ia expozi?iei din anul 1928, a avut o mare rezonan?? in mi?carea artistic? din Romania. Ea a devenit in perioada 1917 - 1924, principalul ini?iator al idealurilor arti?tilor ce au fost mobiliza?i pe frontul primului r?zboi mondial. Ea a contribuit la realizarea unor opere ancorate in realitatea inconjur?toare, la un inalt nivel plastic. Arta roman? a fost purt?toarea unui mesaj umanist sus?inand, in principal, specificul na?ional. Societatea Arta roman? s-a impus pentru o perioad? de ?apte ani de zile ca fiind principala mi?care artistic? din Romania.

Fr?mant?rile artistice ale timpului [ modificare | modificare surs? ]

Dup? terminarea primului r?zboi mondial, via?a artistic? din Romania a cunoscut noi valen?e. ^[1] Num?rul arti?tilor ?i al manifest?rilor expozi?ionale s-au inmul?it ca ?i cel al amatorilor de art?. ^[2] Similar acestora s-a constat la nivel istoric o efervescen?? a coagul?rii intereselor arti?tilor in diverse societ??i ?i organiza?ii de promovare a artelor cu o febrilitate nemaiintalnit? pan? atunci. ^[2] Acestea se infiin?au ?i disp?reau cu mare repeziciune asemeni efemeridelor, unele avand ins? ?i un caracter meteoric a?a cum a fost Societatea Arta roman?. ^[2] Ca urmare, atmosfera existent? inainte de r?zboi ce era caracterizat? de o lips? de dinamism, a fost inlocuit? de una preponderent activ? ce d? posterit??ii o imagine care sugereaz? o instabilitate indus?, probabil, de o nelini?te a expozan?ilor de a se prezenta in fa?a unui public insuficient educat pentru a aprecia un act de natur? artistic?. ^[2] A?a a proliferat ideea de "societate" definit? intr-un mod elocvent de Alexandru Busuioceanu in anul 1939: ^[2]

?... Fenomenul cel mai curent in artele noastre plastice este tendin?a de asociere. De la r?zboi pan? azi, grup?rile ?i asocia?iile cele mai variate s-au ivit, unele st?ruind ca?iva ani, altele dizolvandu-se indat? dup? infiin?are, pentru a reap?rea cu alte nume sau constela?ii variate. S-ar putea spune chiar c? artistul nostru plastic nu se poate sim?i bine decat intr-o asocia?ie. Solidaritatea cu camarazii ii ing?duie con?tiin?a sporit? a unui combatant pentru un ideal, ii d? dreptul s? vorbeasc? in numele unui program, sau s? se simt? reprezentantul unei genera?ii. Genera?ia a fost mai ales promotorul acestui spirit de asociere."
----- Alexandru Busuioceanu : Scrieri despre art? , cap. Asocia?ia Arta , Editura Meridiane, Bucure?ti, 1980, pag. 176

sau: ^[2]

?...Dar grupurile nu sunt, de cele mai multe ori, decat simple intalniri prietene?ti, ?i mai simple asocia?ii economice, in care n?zuin?ele comune sau solidaritatea de program nu se pot verifica in ordinea spiritual?. Str?duin?ele artistice r?man tot izolate, f?r? aderen?e cu tovar??ii din dreapta ?i din stanga, ?i uneori in v?dit? ostilitate in cuprinsul aceleia?i confraternit??i."
----- Alexandru Busuioceanu : Scrieri despre art? , cap. Grupul Arta nou? , Editura Meridiane, Bucure?ti, 1980, pag. 114

Fondarea societ??ii [ modificare | modificare surs? ]

Ca urmare a condi?iilor de via??, aspre ?i pline de mizerie, pe care le-au avut arti?tii ce au fost mobiliza?i la Marele Cartier General de la Ia?i pe timpul desf??ur?rii primului r?zboi mondial, ace?tia ?i-au conturat un cadru comun al idelurilor ?i al aspira?iilor profesionale. ^[3] Celor mai mul?i dintre ei li s-a insuflat spiritul de abnega?ie ?i de jertf? al solda?ilor romani, precum ?i darzenia cu care ace?tia au luptat in marea confruntare armat? a acelei perioade istorice. ^[3] Arti?tii ?i-au coagulat dorin?a de a face o art? str?b?tut? de umanitate ?i mai ales ancorat? in realitate, totul avand la baz? o speficitate autohton?. ^[3] In momentul in care Societatea Tinerimea artistic? le-a f?cut propunerea de a participa la marea expozi?ie pe care a organizat-o in luna aprilie 1918, arti?tii de pe front au refuzat cu indignare s? participe. ^[3] Ei au considerat c? Tinerimea artistic? a ajuns s? fie bastionul unei arte academico - romantico -idilice ce era rupt? de realitatea inconjur?toare. Datorit? acestor motive, grupul de pe front au infiin?at o nou? societate ce se dorea a fi o organiza?ie care s? le ofere un cadru in care aspira?iile lor s? poat? a fi relevate. ^[3] Aceasta urma s? le ofere un plus in direc?ia c?ut?rii unei linii de extindere ?i aprofundare a modalit??ilor de exprimare specifice artei romane?ti. ^[3]

Din motivele exprimate mai sus, Societatea Arta Roman? a luat fiin?? in ziua de 9 martie 1918 la Bucure?ti . ^[3] Fondatorii ei au fost urm?torii: ?tefan Dimitrescu , Camil Ressu , Nicolae Tonitza , I. ?tef?nescu, Ion Theodorescu-Sion , Nicolae D?r?scu , Alexis Macedonski , Ionescu Doru , Oscar Han ?i Traian Cornescu . ^{[4] [5]}

• Fondatorii Societ??ii Arta roman?
• 
  Oscar Han
• 
  Tonitza
• 
  ?tefan Dimitrescu
• 
  Camil Ressu
• 
  I. Th. Sion
• 
  Nicolae D?r?scu

Datorit? respectului pe care fondatorii il aveau pentru cultul artei na?ionale, Societatea Arta roman? a avut stipulat in statutele sale, sprijinirea ?i dezvoltarea picturii contemporane ?i mai ales popularizarea operelor artistice din istoria poporului roman. ^[6] ?elurile statutare au fost publicate in Revista Luceaf?rul in anul 1919. ^[6] Ele au fost urm?toarele: ^[6]

• r?spandirea, dezvoltarea ?i incurajarea artelor frumoase; ^[6]
• organizarea de manifest?ri expozi?ionale anuale; ^[6]
• cercetarea izvoarelor de art? na?ional? romaneasc? - sculptur? , pictur? , iconografie , arhitectur? , ?es?turi , sculptur? in lemn, scoar?e, ol?rie ?i tot ce exista in domeniul artei decorative de sorginte rustic-na?ional?. O dat? identificate toate acestea, ele trebuiau s? fac? obiectul unor manifest?ri de popularizare a lor prin expozi?ii, conferin?e ?i publica?ii de media. Inten?ia societ??ii era ca toate manifest?rile pe care urma s? le organizeze s? fie f?cute pe toat? intinderea ??rii, in mod speccial in Transilvania ?... spre a se face cunoscute artele noastre plastice ?i bog??ia artei noastre na?ionale;” ^[6]
• infiin?area unei biblioteci ?i a unei galerii de art?; ^[6]
• ocrotirea ?i prezervarea tuturor monumentelor istorice; ^[6]
• incurajarea realiz?rii a oric?rei lucr?ri de art? cu scop na?ional; ^[6]
• incurajarea ?i sus?inerea oric?rui artist, chiar dac? acesta nu era membru al societ??ii. ^[6]

Manifest?ri artistice [ modificare | modificare surs? ]

Expozi?ia din aprilie 1918 de la Ia?i [ modificare | modificare surs? ]

Imediat dup? constituirea Societ??ii Arta roman?, aceasta a organizat la Ia?i o expozi?ie ce s-a desf??urat simultan cu cea deschis? de Societatea Tinerimea artistic? la Bucure?ti. ^[6] Prin aceasta s-a dorit demonstrarea tuturor divergen?elor de opinii ?i mai ales de aspira?ii artistice dintre cele dou?. ^[6] Precipitarea de care au dat dovad? fondatorii in deschiderea expozi?iei de la Ia?i, a fost cauzat? ?i de faptul c? societarii Tinerimii artistice, tocmai pentru a masca refuzul grupului de arti?ti de pe front de a participa la expozi?ia Tinerimii de la Bucure?ti , inten?ionau s?-i reprezinte pe contestatari la evenimentul lor. ^[6] Dup? cum se ?tie, Tinerimea artistic? a organizat simultan cu expozi?ia ei ?i una retrospectiv? de art? romaneasc? in care au fost prezentate cele mai bune lucr?ri, din galeriile statului sau particulare, ale arti?tilor deceda?i, absen?i sau disp?ru?i din ultimii zece ani. ^[7]

Vernisajul evenimentului de la Ia?i a avut loc in ziua de 18 aprilie 1918 in cl?direa din strada L?pu?neanu nr.18, local folosit in mod uzual pentru toate expozi?iile care aveau loc in acea epoc?. ^[6] ?i-au expus pe simeze lucr?rile: Nicolae D?r?scu, Traian Cornescu, Ionescu Doru, ?tefan Dimitrescu, Alexis Macedonski, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu, Oscar Han ?i Nicolae Tonitza. ^[8]

Expozi?ia din martie 1919 de la Bucure?ti [ modificare | modificare surs? ]

Societatea Arta roman? a organizat in luna martie 1919 o nou? expozi?ie la Bucure?ti la Sala Arta de pe strada Franklin. ^[9] Cum condi?iile de lucru au fost neprielnice ?i timpul pentru realizarea de noi lucr?ri a fost destul de scurt, crea?iile arti?tilor nu au avut conota?ii artistice deosebite. ^[9] Cu ocazia noii manifest?ri au fost coopta?i noi membri. ^[9] Au expus: Gabriel Popescu , Mi?u Tei?anu, Ion Theodorescu Sion, Alexis Macedonski, Traian Cornescu, Camil Ressu, Nicolae D?r?scu, ?tefan Dimitrescu, S.T. Tomescu, Marius Bunescu, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Cornel Medrea, Ion Jalea, Ionescu Doru, etc. ^[9]

To?i participan?ii au dat dovad?, pe lang? o exigen?? calitativ?, de o consecven? in reprezentarea in operele lor a vie?ii reale. ^[9] Evenimentul organizat de societate s-a deschis in acela?i timp cu expozi?ia Tinerimii artistice ?i peste drum de aceasta. ^[9] In acest fel s-a creat premisele confrunt?rii directe dintre cele dou? manifest?ri artistice, exact cum, istoric vorbind, s-a intamplat cu dou?zeci de ani inainte cu Societatea Ileana ?i Expozi?ia arti?tilor in via?? din anul 1898 . ^[9]

Alte manifest?ri expozi?ionale [ modificare | modificare surs? ]

Societatea a organizat inc? trei expozi?ii - in anul 1920, 1921 ?i 1922. ^[9] Diferen?a dintre calitatea artistic? a exponatelor prezente la propriile evenimente ?i cele prezente la manifest?rile Tinerimii, erau net in favoarea Artei romane. ^[9] Tinerimea artistic? era in faza in care ea beneficia doar de aura prestigiului pe care l-a ob?inut cu mul?i ani in urm?. ^[9] Lucrurile st?teau la fel ?i in cazul compar?rii cu evenimentele organizate de Societatea ?Cercul artistic” . ^[9] Pan? in anul 1922, Arta roman? a reu?it s? surclaseze toate manifest?rile artistice care se derulau in capitala Romaniei a?a cum a afirmat, de altfel, ?i O.W. Cisek in anul 1928 c? ?... societatea (artistic? n.n.) care de la 1918 incoace a devenit reprezentativ? prin cele mai de seam? eforturi pe t?ramul crea?iei adev?rate.” ^{[9] [10]}

Expozi?iile societ??ii din anii 1923 ?i 1924, prin scrupulozitatea deosebit? in selec?ia exponatelor - 168 in anul 1923 ?i 88 in anul 1924 - ?i prin cooptarea unor noi membri, precum ?i prin primirea unor transfugi renumi?i de la Tinerimea artistic? ca Dumitru Ghia?? , Jean Alexandru Steriadi , Mi?u Tei?anu ?i Petre Iorgulescu-Yor , au adus un plus de prestigiu propriei organiza?ii, care s-a impus pe pia?a bucure?tean? ca fiind principala mi?care artistic? din Romania. ^[11]

Concluzii ?i Destr?marea societ??ii [ modificare | modificare surs? ]

A?a cum a afirmat Francisc ?irato in anul 1919, societatea prin membrii ei - Traian Cornescu, Octav B?ncil? , Marius Bunescu , ?tefan Dimitrescu, Nicolae D?r?scu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser , Theodor Pallady , Ionescu Doru, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc ?irato, S.T. Tomescu, Oscar Han, Constantin Brancu?i , Cornel Medrea , Ion Jalea , Dimitrie Paciurea , S. Maur, Nina Arbore , Max Herman Maxy , etc., chiar dac? nu avea un crez artistic unic ?i chiar dac?, unii dintre arti?ti au promovat un stil care se apropia destul de mult de realiz?rile celor de la Tinerimea artistic? , ^[12] prin prin num?rul societarilor ?i prin crea?iile valoroase pe care le-au f?cut cunoscute publicului larg, au adus un suflu nou care a primenit semnificativ arta romaneasc?. ^[11]

Grupul fondator al societ??ii ?... potrivindu-?i pasul dup? ritmul estetic al vremii”, a adus in prim-plan o linie comun? de urmat ?i ?... o adaptare cat mai perfect? cerin?elor sufletului modern, c?utand s?-i redea aspira?iunile ?i trebuin?ele atat de complexe ?i de disparate cu toat? rafin?ria de care dispune ast?zi arta”. ^{[11] [13]}

Expozi?ia din anul 1924 a adus cu ea o cre?tere artistic? calitativ?, atat prin noua pasiune a arti?tilor de a picta frumoasele peisaje dobrogene cu toate efectele cunoscute ale pitorescului, cat ?i prin efortul pe care unii arti?ti l-au f?cut in crearea de compozi?ii pe care istoria picturii din Romania le-a identificat ca fiind printre cele mai valoroase din arta autohton? - Francisc ?irato cu compozi?ia intitulat? Intalnirea , ?tefan Dimitrescu cu Cina sau Ion Theodorescu-Sion cu La izvorul Troi?ei . ^[11]

Dup? toate victoriile pe care le-a repurtat societatea pe t?ramul artistic, animozit??ile dintre societari nu s-au atenuat. ^[11] Diferendele izvorau din faptul c? unii membri au inceput s? ocupe pozi?ii in juriile evenimentelor expozi?ionale ?i prin func?iile pe care le-au ocupat ?i-au creat avantaje, in principal prin distribuirea p?rtinitoare a spa?iilor de expunere. ^[11] Ca urmare, cei frustra?i au desf??urat o activitate plin? de ravn? in cadrul Sindicatului artelor frumoase in vederea reinfiin??rii Salonului oficial, de la care sperau c? prin faptul existen?ei unui juriu mai numeros, evalu?rile s? fie impar?iale ?i afirmarea talentelor s? mearg? pe o rela?ie mai democratic?. ^[11]

A?a cum a rezultat din activitatea nemul?umi?ilor la Sindicatul Artelor Frumoase, str?dania lor a fost incununat? de succes. ^[14] Salon oficial ?i-a reluat activitatea expozi?ional?, primul vernisaj fiind inaugurat in anul 1924. ^[14] Efectul de bumerang s-a resim?it instantaneu prin retragerea frustra?ilor din Societatea Arta roman?, fapt ce a indus automat la destr?marea ei. ^[14] Au existat ?i apologe?i ai organiza?iei care s-au str?duit s-o scoat? din impas. ^[14] Urmarea, previzibil? de altfel, a fost c? Arta roman? a sucombat pentru o lung? perioad? de timp. ^[14] De abia dup? trei ani de zile, Ion Theodorescu-Sion a luat ini?iativa de aducere la via?? a ei. ^[14] Dintr-o scrisoare c?tre acesta intocmit? de Francisc ?irato in ziua de 8 decembrie 1927, reinfiin?area societ??ii a fost considerat? de c?tre acesta ca foarte necesar? deoarece ?... valul crescand al dilentantismului ?i derutarea gustului public creeaz? reale prejudicii artei ?i arti?tilor din Romania". ^[14] Scrisoarea se afla in anul 1969 in posesia d-lui Nicolae Stratan, nepotul lui Francisc ?irato . ^[14]

F?r? a mai reu?i reunirea tuturor societarilor importan?i, Ion Theodorescu-Sion a adunat in jurul s?u o parte dintre vechii membrii care ?i-au ar?tat disponibilitatea sus?inerii demersului sion-ist. ^[14] Astfel, societarii erau urm?torii: Catul Bogdan , Constantin Brancu?i, Leon Biju , Marius Bunescu, Nicolae D?r?scu, Henri Catargi , Ionescu Sion, Anastase Demian , Ion Jalea, Iosif Iser , Cornel Medrea, Aurel Kessler , Mihai Onofrei , Corneliu Mich?ilescu , Theodor Pallady, Dimitrie Paciurea, Jean Alexandru Steriadi, Tache Papatriandafil , Ion Theodorescu-Sion ?i Tache Soroceanu . ^[14]

Noii membri societari au deschis in prim?vara anului 1928 o nou? expozi?ie. ^[14] Aceasta a fost salutat? de c?tre cronica de pres? cu mare entuziasm, de?i evenimentul a fost primit cu rezervare. ^[14] Cele mai multe dintre exponate - 10 sculpturi ?i 55 de uleiuri, au fost aspru criticate. Acest fapt, a dus la o diminuare semnificativ? a entuziasmului ini?ial al societarilor. ^[14] Expozi?ia din prim?vara anului 1928, a fost ultima lic?rire a Societ??ii Arta roman?. ^[14] La aceast? manifestare nu au participat Nicolae D?r?scu, Dimitrie Paciurea ?i Catul Bogdan. ^[14]

Motivele destr?m?rii societ??ii au fost identificate de unele condeie ale cronicii artistice ale timpului. ^[14] Ace?tia au considerat c? organiza?ia a ajuns in situa?ia desfiin??rii din cauz? c? unii membri, cei mai notorii - Oscar Han, ?tefan Dimitrescu, Francisc ?irato ?i Tonitza, nu s-au raliat la noul impuls generat de ini?iativa lui Theodorescu-Sion. ^[14] De fapt, dispari?ia Artei romane nu poate fi imputat? pretextelor identificate de cronicarii din acea epoc?, nici animozit??ilor dintre membrii ei, ci din cauza c? noul statut al societ??ii a fost revizuit de unii societari. ^[15] Astfel, in vechiul statut se men?iona c?:

?... [societatea a fost infiin?at?] din sentimentul de protest al talentelor exuberante gata s? se reverse din digurile starnite ale egoismului celor imb?trani?i suflete?te, ?i din acela de a dovedi c? arta in acele timpuri nu trebuie considerat? numai ca pur? expresiune a sensibilit??ii ci ca o necesitate cultural? in care con?tiin?a latinit??ii poporului nostru i?i g?sea o nou? ?i puternic? afirmare.” ^[16]

Idealul care a coagulat o genera?ie in urm? cu zece ani de zile (1919), nu mai exista in percep?ia noilor membri. ^[15] Dorin?a lor era doar de a realiza o art? ?... apt? de a st?vili valul crescand al diletantismului ?i al mediocrit??ii”. ^{[16] [15]} Activitatea Artei romane, cu excep?ia expozi?iei din anul 1928, a avut o mare rezonan?? in mi?carea artistic? din Romania. ^[15] Ea a devenit in perioada 1917 - 1924, principalul ini?iator al idealurilor arti?tilor ce au fost mobiliza?i pe frontul primului r?zboi mondial. ^[15] Ea a contribuit la realizarea unor opere ancorate in realitatea inconjur?toare, la un inalt nivel plastic. ^[15] Arta roman? a fost purt?toarea unui mesaj umanist sus?inand, in principal, specificul na?ional. ^[15]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Petre Oprea : Societ??i artistice bucure?tene , Editura Meridiane, Bucure?ti , 1969, pag. 74 - 79
• ro C?lin Dan : Jean Alexandru Steriadi , Editura Meridiane, Bucure?ti, 1988

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Societatea Arta roman?