Slavii au fost un popor de origine indo-european? , care a migrat dinspre r?s?ritul Europei (originar din zona cuprins? intre raul Nipru , Mun?ii Carpa?i din Ucraina , raul Oder ?i Marea Baltic? ^{[1] [2] [3]} ) ?i a ocupat, in mileniul I , intinse teritorii din estul (ajungand pan? in zona fluviilor Volga ?i Don ), nordul (pan? la lacurile Ladoga ?i Onega ), sudul (pan? in regiunea Peloponez ) ?i centrul Europei (pan? in bazinul Elbei ?i estul Mun?ilor Alpi ) ?i pentru cateva sute de ani teritorii din Asia Mic? ^{⁠( en ) [ traduce?i ]} . Ei c?utau p?manturi mai bune pentru agricultur? ?i p??unat. Principalii vecini ai vechilor slavi erau in vest triburile germanice , cel?ii ?i geto-dacii , in est ?i sud-est semin?ii iraniene (cum ar fi alanii , cimerienii , sarma?ii ?i sci?ii ), caucaziene ?i turcice, iar in nord ?i nord-est triburi baltice ?i fino-ugrice. ^[1] Deoarece triburile slave s-au stabilit pe zone intinse ?i datorit? amestecului cu alte popula?ii, intre ele au ap?rut diferen?ieri de limb? . Astfel, slavii de r?s?rit sunt ru?ii , ucrainenii ?i bieloru?ii de ast?zi. Slavii de apus sunt cehii , slovacii ?i polonezii . Iar slavii de sud, cei care au migrat la sudul Dun?rii , sunt str?mo?ii bulgarilor , sarbilor , croa?ilor , macedonenilor , slovenilor , bosniacilor ?i muntenegrenilor .

In jurul anului 3000 i.Hr., vechii slavi ?i vechii bal?i ^{⁠( en ) [ traduce?i ]} inc? constituiau acela?i grup etno-lingvistic, cel al balto-slavilor . Ins? in perioada 1500 - 1000 i.Hr. are loc procesul de individualizare ?i de desprindere a slavilor de bal?i.

Cele mai timpurii izvoare istorice care ii men?ioneaz? pe slavi (sub numele de Vene?i ^{⁠( en ) [ traduce?i ]} ) apar?in istoricilor antici greci ?i romani ai secolelor 1 ?i 2 d.Hr., cum ar fi Strabon ^[4] , Plinius cel B?tran ^[5] , Ptolemeu ^[6] ?i Tacit . ^{[7] [8] [9]} Mai tarziu, cronicile bizantine ale secolelor V-VIII ii men?ioneaz? pe slavi sub numele de Sclavini ^{⁠( en ) [ traduce?i ]} (derivat din cuvantul proto-slav Slov?ninъ , plural Slov?n? , din care deriv? la randul lui ?i actualul nume, slavi ; termenul proto-slav Slov?ninъ deriv? la randul lui din termenul slovo , care inseamn? cuvant ), An?i , Spori ^{⁠( en ) [ traduce?i ]} , Vene?i ^{⁠( en ) [ traduce?i ]} ?i Venzi ^{⁠( en ) [ traduce?i ]} .

Slavii erau organiza?i in triburi ?i uniuni de triburi, iar forma de guvern?mant era democra?ia militar? (intalnit? ?i la celelalte popoare europene "barbare"). Ace?tia erau condu?i de cnezi sau jupani , ajuta?i de Sfatul B?tranilor . Dar, din secolele VII ?i IX , slavii au inceput s? i?i constituie state, ca, de exemplu, statul cehilor (numit ?i statul lui Samo ), cel al sarbilor, cu capitala la Ra?ka sau cnezatele ruse. La crearea celor din urm?, au contribuit ?i varegii sau vikingii , popula?ie germanic? din nordul Europei .

Societatea vechilor slavi era intemeiat? pe principiul egalit??ii in drepturi a tuturor membrilor acesteia, inclusiv a egalit??ii intre femei ?i b?rba?i. Intreaga comunitate se bucura de drepturi depline, indiferent de avere, statul social sau sex; prin urmare, hot?rarile trebuiau luate in unanimitate. La inceput, termenul mir desemna atat adunarea ob?tei cat ?i unanimitatea hot?rarilor ei, ins? cu timpul a inceput s? desemneze ?i pacea ?i lumea totodat?. ^[10]

Str?mo?ii popoarelor slave se rugau la for?ele naturii (reprezentate de zei ?i spirite), ?i ridicau idoli ?i temple in p?duri. Slavii erau inrudi?i cu tracii , dacii , alanii , cimerienii , sci?ii , sarma?ii , armenii ?i bal?ii , care f?ceau parte din grupa etno-lingvistic? Satem . Din secolele IX ?i X , popoarele slave au adoptat cre?tinismul . Slavii de est (ru?ii, ucrainenii) ?i o parte a celor de sud (bulgarii, sarbii, macedonenii, muntenegrenii) sunt cre?tini ortodoc?i . Cei de la apus (cehii, slovacii, polonezii) ?i o parte a celor de sud (croa?ii, slovenii) sunt cre?tini catolici . Musulmani sunt bosniacii, precum ?i o parte a sarbilor (in Sangeac), bulgarilor ( pomacii ) ?i macedonenilor ( torbe?i , gorani ).

Una dintre marile realiz?ri culturale ale slavilor a fost inventarea, in secolul IX, a alfabetului chirilic . In epoca modern? s-au remarcat scriitori renumi?i, mai ales in literatura rus?, ca Feodor Dostoievski sau Lev Tolstoi . Istoria muzicii cunoa?te mari arti?ti de origine slav?, cum au fost ru?ii Piotr Ilici Ceaikovski ?i Serghei Rahmaninov sau polonezul Ignacy Paderewski .

Slavii de est [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Slavi estici

Slavii r?s?riteni sau ru?ii erau organiza?i in triburi conduse de cnezi. Tr?iau in sate ?i targuri de-a lungul raului Nipru . Datorit? drumului comercial care pornea de la Marea Baltic? ?i cobora pe Nipru pan? la Marea Neagr? ?i Constantinopol , nego?ul s-a dezvoltat de timpuriu. Acest drum comercial al slavilor de est s-a numit: drumul de la varegi la greci , fiindc? era folosit ?i de normanzii numi?i ?i varegi .

In anul 862 , trei fra?i normanzi au traversat Marea Baltic? ?i au intemeiat primele state ruse?ti. Unul dintre ei, Rurik ( 862 - 879 ), s-a stabilit la Novgorod . Al?i doi ?efi varegi, Askold ?i Dir ^{⁠( en ) [ traduce?i ]} , s-au stabilit la Kiev . In anul 880 , fratele lui Rurik , Cneazul Oleg ( 879 - 912 ), i-a omorat pe cei doi principi, Askold ?i Dir, ?i a creat un stat slav cu capitala la Kiev. Varegii , pu?ini la num?r, au fost repede asimila?i de masa slav?.

Slavii de vest [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Slavi vestici

Slavii de sud [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Slavi sudici

Slavii in Dacia Roman? [ modificare | modificare surs? ]

Slavii au p?truns in regiunile Moldova ?i Muntenia incepand cu sfar?itul secolului al V-lea ?i in prima jum?tate a secolului al VI-lea. In Transilvania primele urme ale slavilor dateaz? din ultima treime a secolului al VI-lea. ^[11] Ele se datoreaz? unor p?trunderi ale acestora dinspre sud-est ?i nord-vest. ^[12] In secolul al VIII-lea, in dorin?a de a controla rutele c?tre ocnele din Transilvania, avarii instaleaz? un alt grup de slavi vestici, din Moravia ?i Slovacia, in partea de nord a Transilvaniei ?i in Cri?ana. Ei au intrat in convie?uire cu romanii. ^[13]

Procesul de slavizare a provinciilor romane de la sud de Dun?re a dus la migrarea popula?iei autohtone din zonele fertile pentru agricultur? de la campie in zona imp?durit? de la deal ?i munte. Acest lucru a determinat schimbarea modului de via??, p?storitul devenind ocupa?ia principal? a popula?iei romanice. Dup? ce slavii plecau in c?utarea altor teritorii, popula?ia autohton? revenea din zonele de refugiu in zonele de provenien??. Au existat, astfel, dou? popula?ii, una romaneasc? ?i una slav?, care au convie?uit intre secolele VIII-X. ^[14]

In timp ce slavii stabili?i la sud de Dun?re au asimilat celelalte grupuri etnice existente ( traci , iliri , cel?i , sci?i ), slavii de la nordul Dun?rii au fost asimila?i intre secolele VIII-X de daco-romani, aceasta fiind ultima etap? in finalizarea etnogenezei romane?ti. ^[15]

Galerie [ modificare | modificare surs? ]

• 
  Migra?iile indo-europene pornite din zona Culturii Iamnaia
• 
  Emisfera Estic? in jurul anilor 100 i.Hr. (triburile slave erau cunoscute pe atunci ca vene?i )
• 
  Originea ?i r?spandirea slavilor intre sec. V-X
• 
  Originea ?i expansiunea slavilor intre sec. V-X
• 
  Polesia , parte a ??rii de ba?tin? a slavilor
• 
  Slavii din sud-estul Europei in 1869
• 
  Limbile slave in ziua de azi
• 
  Statele slave
• 
  Europa Central? ?i de Est in Epoca Fierului (cu culturile slave Lusa?ian?, Milograd ?i Chernoles, cca 750 i.Hr.)
• 
  Culturile slave Przeworsk (verde) ?i Zarubintsy (ro?u) ale Epocii Fierului, datand din perioada cuprins? intre secolul al III-lea i.Hr. ?i secolul al V-lea d.Hr.
• 
  Culturile slave Przeworsk ?i Zarubintsy ale Epocii Fierului, datand din perioada cuprins? intre secolul al III-lea i.Hr. ?i secolul al V-lea d.Hr.
• 
  Cultura Trzciniec (cca. 1600?1200 i.Hr.), posibil de origine proto-slav?
• 
  Zona de origine a balto-slavilor
• 
  Europa anului 125 d.Hr. (triburile slave erau cunoscute pe atunci ca vene?i)
• 
  Europa anilor 400 d.Hr. (triburile slave erau cunoscute pe atunci ca vene?i)
• 
  Reconstituire a unei fortifica?ii de lemn slave/slavice in Birow, Polonia
• 
  Reconstituire a unei fortifica?ii de lemn slave/slavice in Birow, Polonia
• 
  Reconstituire a unei fortifica?ii de lemn slave/slavice in Birow, Polonia
• 
  Reconstituire a unei fortifica?ii de lemn slave/slavice in Birow, Polonia
• 
  Reconstituire a unei a?ez?ri de origine slav? in Torgelow, Germania
• 
  Capul Arkona de pe insula Rugen , loc sacru pentru slavi inainte de a fi cre?tina?i
• 
  Fibul? slav?
• 
  Sacrificiu ritualic slav
• 
  Reconstituire a unui templu de lemn slav
• 
  Armur? a vechilor slavi
• 
  Ceramic? slav?
• 
  Piese de colier
• 
  Colier slav
• 
  Os cu veche inscrip?ie runic? g?sit? in a?ezarea slav? timpurie din Lany (lang? B?eclav), Republica Ceh? .
• 
  Simbolurile Gromoviti znaci (Simboluri ale tunetului) asociate cu zeul Perun . Astfel de simboluri au fost descoperite si pe ceramica slav? a culturii Santana de Mure?-Cerneahov

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Lingvistica ?i arheologia slavilor timpurii: o alt? vedere de la Dun?rea de Jos , Sorin Paliga, Eugen S. Teodor, Editura Cetatea de Scaun, 2009

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Limba protoslav?
• Limba slav? veche
• Limba slavon?
• Mitologie slav?
• An?i

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Bizantul si lumea slava , 19 iunie 2008, C. Delvoye, CrestinOrtodox.ro
• Date istorice , 19 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro
• Zeii slavilor , 19 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro
• Temple, preoti, rituri, sarbatori , 19 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro
• Viata de apoi , 19 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro