De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Jean Mielot
, autor ?i scrib european
Inainte de apari?ia tiparului, un
scrib
era o persoan? care scria de man?/copia c?r?i sau documente ?i care ajuta localitatea s?-?i ?in? inregistr?rile scrise.
Scribii din
Mesopotamia
(sau
dubsar
[1]
) reprezentau un grup privilegiat ?i restrans de exper?i. Ei aveau sarcina de a redacta ?i de a citi textele. In vederea acestui lucru, un scrib trebuia s? inve?e ani ?i ani la rand sutele de semne
cuneiforme
, de multe ori polivalente. Scribii nu doreau s? se r?spandeasc? cultura ?i s?-?i piard? privilegiile, de aceea cu trecerea timpului scrierea cuneiform? nu s-a simplificat, ci dimpotriv?, s-a complicat ?i mai r?u in anumite momente.
Scrib egiptean cu un sul din
papirus
Scribii egipteni sau
sesh
[2]
obi?nuiau s? refoloseasc? papirusurile, con?tien?i de valoarea acestora. Ei ?tergeau unele texte mai mult sau mai pu?in bine, a?a zisele
palimpseste
. Cele mai multe texte care au supravie?uit din
antichitate
sunt astfel de manuscrise ?terse ?i rescrise.
[3]
Scribul punea pe genunchi papirusul desf?candu-l din sulurile legate ?i aranjate cu grij?, apoi i?i inmuia penelul (o tulpin? de trestie macerat? la varf) intr-un mic vas cu ap? pentru a dilua cerneala sau culoarea preparat? din elemente naturale prin ad?ugarea gumei de lipit: negrul de fum era folosit pentru ob?inerea cernelii negre (folosit? la majoritatea textelor), din
ocru
(oxid de fier extras din argila din
Egipt
) se ob?inea cerneal? ro?ie (folosit? la sublinierea ?i incadrarea unor p?r?i ale textului - din latinescul
ruber
?ro?u” deriv? termenul modern
rubric?
).
Scribul avea ?i o panz?, un cu?it de r?zuit ?i un instrument de renetezire a suprafe?ei ?terse. Uneori aceste obiecte aveau sfori care erau ag??ate la centur?.
[4]
Ca ?i in Mesopotamia, in Egipt scribii erau privilegia?i ?i considera?i superiori celor care nu ?tiau a scrie ?i a citi. Instruirea lor cerea ani lungi de ucenicie, costa foarte mult ?i era disponibil? fiilor familiilor inst?rite.
In lucrarea
Satira meseriilor
(de la inceputul mileniului al II-lea i.Hr.) apar laude la adresa meseriei de scrib spre deosebire de alte meserii. Se pune o aten?ie deosebit? acestei meserii, mai ales asupra aspectului politic: scribul era prima celul? a birocra?iei, pe clasa scribilor se sprijinea un stat puternic centralizat a?a cum era Egiptul faraonic. Scribii nu erau ins? destina?i doar aparatului administrativ, ci ?i celui al sacerdo?iilor ?i al in?elep?ilor, c?rora li se incredin?a transmiterea mai departe a cuno?tin?elor. Scribii formau, intr-un sens mai larg, o clas? de litera?i ce a permis inflorirea culturii de nivel inalt, disciplinele literare ocupand un loc insemnat, scribii fiind considera?i primii scriitori din istoria umanit??ii.
- ^
C.B.F. Walker. "Cuneiform (Reading the Past)," 1987. London: The British Museum Press.
- ^
"Scribes",
Life in Ancient Egypt
, Carnegie Museum of Natural History:
[1]
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.. Adus la 29 ianuarie 2009.
- ^
Leighton D. Reynolds ?i Nigel G. Wilson - Introducere la
Scribes and Scholars: A Guide to the Transmission of Greek and Latin Literature
- ^
Beatrice Andre-Leickman, Christiane Ziegler (eds.),
Naissance de l'ecriture, cuneiformes et hieroglyphes
, Paris, 1982, pag. 343
