Scorpionul (constela?ie)

Denumire
Scorpionul
Harta constela?iei Scorpionul (click pentru m?rire)
Nume latin	Scorpius
Genitiv	Scorpii
Abreviere	Sco
Observa?ie
( Epoca J2000.0 )
Ascensie dreapt?	Intre 15 ^h 47 ^m 15 ^s ?i 17 ^h 59 ^m 14 ^s
Declina?ie	Intre ?45° 46′ 01″ ?i ?8° 17′ 45″
Suprafa??	497 grd² ( Locul 33 )
Vizibilitate	Intre 40° N ?i 90° S
Trecere la meridian	20 iulie , 21h00
Stele
Str?lucitoare ( m ≤3,0)	13 ( α , β ¹, δ , ε , θ , ι ¹, κ , λ , μ ¹, π , σ , τ , υ )
Vizibile cu ochiul liber	171
Bayer / Flamsteed	47
Apropiate ( d ≤16 al )	1
Cea mai str?lucitoare	Antares (α Sco) (0,96 ^m)
Cea mai apropiat?	Gliese 682 (16,44 al )
Obiecte
Obiecte Messier	4 ( M4 , M6 , M7 , M80 )
Ploi de meteori	Alpha Scorpiidele Omega Scorpiidele
Constela?ii invecinate	Altarul Balan?a Coroana Austral? Lupul Ofiucus S?get?torul Echerul
Modific? text

Scorpionul (pe latine?te , Scorpio ) este o constela?ie zodiacal? aflat? pe ecliptic? . Simbolul constela?iei inc? din vechime este (unicode ?).

Descriere ?i localizare [ modificare | modificare surs? ]

Se g?se?te intre constela?iile Balan?ei la vest ?i S?get?torului la est . Este mare comparat? cu alte constela?ii, putand fi observat? in emisfera sudic? (?i pan? in zona climei temperate din emisfera nordic? ), lang? Calea Lactee , ce confer? o imagine spectaculoas? cerului.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Mitologie [ modificare | modificare surs? ]

In mitologia greac? , miturile asociate acestei constela?ii, con?in in mod invariabil o referire la Orion (mitologie) . Conform unuia dintre mituri, Orion (mitologie) s-a l?udat zei?ei Artemis ?i mamei sale, Leto , (in alt mit, nu celor dou?, ci lui Geea ) spunand c? avea de gand s? ucid? fiecare animal de pe p?mant. De?i Artemis era ea ins??i o van?toreas?, oferea protec?ie fiec?rui animal de pe P?mant (mitologie) . Cele dou? (sau Geea ) au trimis scorpionul ca s?-l ucid? pe Orion (mitologie) , iar acesta din urm? a murit. ^[1] Totu?i, confruntarea a fost atat de masiv? incat i-a atras aten?ia lui Zeus , care l-a ridicat pe scorpion la ceruri, f?candu-l constela?ie, dar ?i pe Orion (mitologie) , la insisten?ele lui Artemis , ca s? aminteasc? muritorilor s?-?i infraneze mandria.

Exist? inc? o variant? a pove?tii, in care Orion era mai bun decat Artemis , dar c? a spus c? nu era. De aceea, Artemis s-a indr?gostit de acesta. Zeul Apollo (mitologie) , fratele geam?n al lui Artemis , s-a maniat la aflarea pove?tii de dragoste dintre cei doi ?i a trimis scorpionul ca s?-l ucid? pe Orion (mitologie) . Dup? ce Orion (mitologie) a fost ucis, Artemis l-a rugat pe Zeus s?-l pun? pe acesta in cer. Astfel, in fiecare iarn? Orion (constela?ie) "vaneaz?" pe cer, pentru ca vara s? fug? atunci cand apare constela?ia Scorpionului. ^[2]

In alt? poveste, Apollo (mitologie) s-a luptat cu Orion (mitologie) ?i l-a aruncat in mare. Apoi a rugat-o pe sora lui, Artemis , care nu ?tia c? era intr-adev?r Orion (mitologie) , s? trag? cu arcul in mogaldea?a din mare. Aceasta l-a r?nit mortal, apoi a f?cut ca Orion (mitologie) s? r?man? in ceruri, cu scorpionul la picioarele sale. ^[3]

Intr-o alt mit, Faeton (fiul muritor al zeului Helios ), i-a cerut tat?lui s?u s? conduc? Carul Soarelui pentru o zi. Helios jurase la raul Styx c? avea s?-i ofere fiului s?u tot ce-?i dorea. Helios nu a reu?it s? schimbe decizia fiului s?u. Faeton s-a speriat ?i a pierdut controlul carului. Prima dat?, Faeton a zburat mult prea sus ?i p?mantul a inghe?at. S-a intalnit in ceruri cu Scorpionul, al c?rui ac era gata de atac. Speriat, Faeton a tras carul mult prea aproape de P?mant (mitologie) , f?cand vegeta?ia s? ard?. Conform mitului, gre?eala lui Faeton a pustiit Sahara ?i a innegrit pielea etiopienilor. In cele din urm?, Zeus l-a doborat pe Faeton cu un fulger, ca s? pun? cap?t pr?p?dului, iar acesta a c?zut in raul Eridanos .

Obiecte cere?ti [ modificare | modificare surs? ]

In constela?ia scorpionului se g?sesc multe stele str?lucitoare, printre care Alpha Scorpii (sau Antares).

Coordonate : 16 ^h 53 ^m 15 ^s, ?30° 44′ 12″

^ Duncan, Jonathan ( 1830 ). The Religions of Profane Antiquity; Their Mythology, Fables, Hieroglyphics and Doctrines. Founded on Astronomical Principles . Biblioteca Marii Britanii. p. 37.
^ Duncan, Jonathan ( 1830 ). The Religions of Profane Antiquity; Their Mythology, Fables, Hieroglyphics and Doctrines. Founded on Astronomical Principles . Joseph Rickerby, Sherbourn Lane, King William Street. p. 121-122.
^ Daly, N. Kathleen ( 2004 ). Greek and Roman Mythology A to Z . Facts on File, Inc. p. 96.

[1] Duncan, Jonathan ( 1830 ). The Religions of Profane Antiquity; Their Mythology, Fables, Hieroglyphics and Doctrines. Founded on Astronomical Principles . Biblioteca Marii Britanii. p. 37.

[2] Duncan, Jonathan ( 1830 ). The Religions of Profane Antiquity; Their Mythology, Fables, Hieroglyphics and Doctrines. Founded on Astronomical Principles . Joseph Rickerby, Sherbourn Lane, King William Street. p. 121-122.

[3] Daly, N. Kathleen ( 2004 ). Greek and Roman Mythology A to Z . Facts on File, Inc. p. 96.

[1]

[2]

[3]