한국   대만   중국   일본 
Sandu Eliad - Wikipedia Sari la con?inut

Sandu Eliad

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Sandu Eliad
Date personale
Nume la na?tere Solomon Bercovici Modificați la Wikidata
N?scut Modificați la Wikidata
Boto?ani , Romania [1] Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani) Modificați la Wikidata
C?s?torit cu Agnia Bogoslava Modificați la Wikidata
Cet??enie   Romania Modificați la Wikidata
Ocupa?ie jurnalist
regizor de teatru
director de teatru [*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba roman? Modificați la Wikidata

Sandu Eliad (n. 30 iunie 1899 , Boto?ani ? d. 11 martie 1979 , Bucure?ti ) a fost un gazetar ?i un director, regizor ?i critic de teatru roman, evreu de origine. A lucrat, intre altele, la Teatrul Bara?eum , la teatrele evreiesti de stat din Ia?i ?i Bucure?ti , la Teatrul de revist? ?Constantin T?nase” etc.

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Sandu Eliad s-a n?scut in 1899 intr-o familie de evrei din Boto?ani , in Regatul Romaniei , sub numele Solomon Bercovici. La varsta de 17 ani s-a mutat la Bucure?ti . A lucrat o vreme ca vanz?tor in magazine ?i in acela?i timp a f?cut studii de teatru la Academia de arte dramatice din Bucure?ti. Inc? inainte de terminarea studiilor a inceput s? fie cunoscut sub pseudonimul romanesc Sandu Eliad, ca ziarist specializat in politica extern?, reporter ?i secretar de redac?ie la publica?iile Facla , Zorile ?i Via?a Romaneasc? . Din adolescen??, al?turi de al?i tineri intelectuali, parte dintre ei avangardi?ti , a fost activ in cercurile stangii democratice. Eliad a indeplinit, intre altele, func?ia de secretar al organiza?iei Amicii URSS . In 1933 s-a num?rat printre membrii de vaz? ai Comitetului Na?ional Antifascist din Romania condus de Iorgu Iordan . [2] care a fost interzis de autorit??i dup? 18 luni de activitate.

Incepand din anii 1920 Sandu Eliad a lucrat ca regizor in diverse ansambluri teatrale. In 1922-1923 a activat in grupul de avangard? ?Insula” [3] In 1925 in colaborare cu prietenul s?u, pictorul Marcel Iancu care a creat costuma?ia, el a regizat pe scena Casei Artelor din Bucure?ti spectacolul Arlequinade de Nikolai Evreinov . [4] A luat parte la 28-29 mai 1925 la Demonstra?iile de Art? Modern? organizate de revista Contemporanul . [5] .In 1931 a regizat un film scurt documentar Frumuse?ile ?i pitorescul urbanistic bucure?tean produc?ie a Laboratorului cinematografic Gociu - Vasilescu [6]

Sandu Eliad a fost ?i unul din b?rba?ii insemna?i in viata personal? ?i profesional? a Mariei T?nase . A descoperit-o la inceputul carierei ei artistice, a incurajat-o ?i i-a f?cut cuno?tin?? cu muzicologii ?i folclori?tii Constantin Br?iloiu ?i Harry Brauner care au fost impresiona?i de talentul ei li au ajutat-o s?-?i l?rgeasc? repertoriul ?i s? inregistreze primele ei discuri in ?ar? ?i in str?in?tate.

Sandu Eliad a fost ?i unul din partenerii de via?? ai actri?ei si cant?re?ei Agnia Bogoslava , iar mai tarziu so?ul actri?ei in limba idi? , Leonie Waldman-Eliad . In timpul legilor antisemite ale dictaturii lui Ion Antonescu , Eliad a colaborat cu pictorul Max Herman Maxy ?i a regizat majoritatea spectacolelor [7] Teatrului Bara?eum din Bucure?ti, care era singurul teatru permis in anii 1941-1944 spectatorilor, actorilor ?i autorilor evrei din Romania, cu repertoriu evreiesc ?i str?in numai in limba roman?. S-a distins prin regia unor spectacole precum comedia Cafeneaua mic? de Tristan Bernard cu Nell Stroe in rolul principal, fantezia umoristic? muzical? Vraja unei nop?i de var? de N.Kanner-Nican , Eugen Mirea si Elly Roman , Calea V?c?re?ti dup? cartea lui I.Peltz , revista Din glum? in glum? creat? de Ion Pribeagu , N.Kanner, Harry Schwartzman ?i Eugen Koffler, Lozul cel Mare de ?alom Alehem pe muzic[ de Schwartzman si cu decoruri de Maxy, In timpul dictaturii comuniste, in anii 1950, Eliad a fost numit director al Teatrului Consilului Central al Sindicatelor (sau al Confedera?iei Generale a Muncii) [8] .In acea perioad? el a incurajat inceputul carierei dirijorului Sergiu Comissiona . [9] Mai tarziu a devenit directorul Teatrului de Revist? Constantin T?nase ?i director ?i regizor al Teatrului Evreiesc de Stat din Ia?i. Ocazional el a colaborat la revista Teatrul din Bucure?ti. In anii 1960 Eliad a promovat cariera artistic? a dansatorului, actorului ?i artistului de circ Mihai Ciuc? .

Via?a privat? [ modificare | modificare surs? ]

Fiul lui Sandu Eliad si al Agniei Bogoslava, a fost poetul ?i scriitorul Tudor Eliad (1943-2007) care s-a stabilit la Paris.

Premii ?i onoruri [ modificare | modificare surs? ]

  • 1946 - Ordinul Meritul Cultural in grad de Cavaler, apoi in grad de Ofi?er [10]
  • 21 februarie 1953 - I s-a decernat titlul de Maestru Emerit al Artei cu ocazia implinirii a 5 ani de activitate public? a Ansamblului Artistic al Consiliului Central al Sindicatelor

[11]

Lecturi suplimentare [ modificare | modificare surs? ]

  • Alexandra Chiriac -not? biografic? despre Sandu Eliad in Performing Modernism: A Jewish Avant-Garde in Bucharest (in englez?), Walter de Gruyter, 2022, p. 207
  • Israil Bercovici - O sut? de ani de teatru evreiesc in Romania Integral, Bucure?ti, 1998

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Performing Modernism: A Jewish Avant-Garde in Bucharest (in englez?), Walter de Gruyter , , p. 207 , accesat in  
  2. ^ I.Bercovici 1998, p.164
  3. ^ A.Chiriac
  4. ^ Ernie Schoffham, Lumini?a Machedon The Architecture of Bucharest 1920-1940 MIT Press 1999 p 3
  5. ^ A.Chiriac
  6. ^ [1]
  7. ^ I,Bercovici 1998 p.185
  8. ^ (Monitorul Oficial nr. 68 din 22 martie 1947, partea I-a, p. 2148)
  9. ^ Cecilia Burcescu A Romanian Rhapsody The Life of the Conductor Sergiu Comissiona Xlibris Co 2008. p. 45
  10. ^ Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946, Monitorul Oficial nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543, citate dup? cartea lui Iulian Apostu ?Evreii ?i comunismul, Cazul Romaniei (1944-1965)” 2013
  11. ^ Decretul nr. 108 din 21 februarie 1953 al Prezidiului Marii Adun?ri Na?ionale a Republicii Populare Romine, pentru conferirea titlurilor de ?Artist Emerit al Republicii Populare Romine” si de ?Maestru Emerit al Artei din Republica Popular? Romin?”, publicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 9 aprilie 1953.