| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
De?ertul Sahara v?zut din satelit
Sahara
(in
arab?
: ??????? ???????,
al-?a?r?? al-kubra
, avand in?elesul de ?cel mai mare de?ert”) este cel mai mare
de?ert
uscat, ?i al treilea cel mai mare de pe
P?mant
, dup? Antarctica ?i Arctica, cu o suprafa?? de 9.400.000 km². Sahara cuprinde o treime din
Africa
, aproximativ suprafa?a
Statelor Unite ale Americii
, sau de 26 ori mai mare decat suprafa?a
Germaniei
. Acest de?ert uscat se intinde de la ??rmul
Oceanului Atlantic
pan? la
Marea Ro?ie
alc?tuind un trapez cu o l??ime in vest de 4.500 - 5.500 km, iar in nord ?i sud cu latura de 1.500 - 2.000 km. Cea mai mare parte a pustiului este stancoas? (
hamade
), cu pietri? (
Serir
), pustiul de nisip (
erguri
) ocupand o suprafa?? mai redus?.
Oaz? in Libia
Denumirea
Sahara
provine din limba arab? - ?Sahara” in dialectul
Tuareg
inseamn? ?de?ertul de nisip”. O alt? ipotez? este aceea c? provenin?a expresiei ar fi ?sahraa” sau ?es-sah-ra” ce inseamn? sterp, steril. Romanii au numit ?inutul din sudul provinciei
Cartagina
?Deserta” ca ?inut nelocuit, p?r?sit. In
Evul Mediu
era numit pur ?i simplu ?Marele De?ert”, iar in
secolul al XIX-lea
a primit denumirea de azi - ?Sahara”. Arabii denumesc Sahara ?Bahr bela ma” ce ar insemna ?Mare f?r? ap?”.
De?ertul Sahara ocup? aproape in intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic ?i pan? la Marea Ro?ie, ?i pe 1930 km de la nord la sud, de la
Mun?ii Atlas
?i ??rmul
M?rii Mediterane
?i pan? in zona savanelor din regiunea
Sudan
. In sens restrans, se intinde in est numai pan? la Valea
Nilului
; de?ertul de la est de Nil, pan? la Marea Ro?ie, este cunoscut sub numele de
De?ertul Arabiei
. Sahara ocup? mari por?iuni din statele
Maroc
,
Algeria
,
Tunisia
,
Libia
,
Egipt
,
Mauritania
,
Mali
,
Niger
,
Ciad
,
Sudan
?i o mic? parte din
Senegal
?i
Burkina Faso
.
O imagine tipic? de de?ert fierbinte, De?ertul Libiei
Clima este tropical-de?ertic?, cu temperaturi medii ridicate (38 °C), deosebit de fierbinte ?i uscat?; vantul dominant tot timpul anului este vantul
Pasat
, un vant uscat ce aduce ploi rare. Varia?iile mari de temperatur? de la zi la noapte care au atins in unele cazuri 45 °C (noaptea 5 °C - ziua 50 °C) au determinat formarea de?ertului. Iarna, pe timpul nop?ii temperatura scade pan? la -10 grade in zonele inalte, pe cand vara atinge in timpul zilei 50 de grade Celsius. Precipita?iile sunt reduse (20?200 mm/an) ?i amplitudini termice diurne foarte mari (30 °C in aer ?i 70 °C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10 °C, iar a lunii iulie 35 °C. Temperaturile maxime absolute m?surate la sta?iile meteorologice din Algeria, Tunisia ?i Maroc au dep??it 50,0°C, in timp ce minimele absolute in zonele inalte din Algeria ?i Maroc in timpul iernii scad sub 0°C. Sahara este o regiune endoreic?, lipsit? de cursuri de ap? permanente, re?eaua hidrografic? fiind reprezentat? prin ueduri, care se umplu cu ap? in timpul ploilor ocazionale.
Mun?ii din Sahara sunt:
Hoggar
,
Tassili n'Ajjer
?i
Tibesti
cu varful
Emi Koussi
(3415 m), ?i sunt de asemenea gropi (cratere) f?cute de meteori?i, cea mai mare atingand diametrul 31 km .
Fundamentul cristalin, acoperit de gresii ?i calcare paleozoice, mezozoice ?i ter?iare, apare la suprafa?? in vest, precum ?i in masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (in zonele montane ?i in platourile vulcanice din Libia ?i din Mauritania), regurile ?i ergurile.
Cercet?torii de?ertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara c? in acest ?inut in trecut (o perioad? de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive ?umede” ?i ?uscate”. Faptul c? au fost zone cu o vegeta?ie mai bogat? este dovedit ?i de o serie de ?picturi pe stanci” din vadul raului uscat
Vadi
, sudul Egiptului ?i nordul Sudanului, (
Nubia
). De?ertul are in general dou? tipuri de climat: subtropical uscat in nord ?i tropical uscat in sud.
Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatura constant? ridicat? datorat?
Tropicului Racului
, iernile sunt considerate reci pentru condi?iile de de?ert cu o medie de 13 °C. Verile sunt foarte fierbin?i cu temperatura maxim? inregistrat? de 58 °C. Precipita?iile sunt de aproximativ 76 mm/an. Ele cad indeosebi din decembrie pan? in martie, ?i aproape deloc in mai-iunie. In luna august se inregistreaz? cele mai multe furtuni de nisip.
Climatul tropical uscat al regiunii sudice este dat in general de o mas? de aer continental stabil ?i o mas? instabil? de aer marin. Temperatura medie in aceast? regiune este de 17.5 °C. Precipita?iile medii anuale in aceast? zon? sunt in general de 5 inch ?i poate ap?rea z?pad? in zonele mai inalte, in zona vestic? a regiunii tropicale. Curentul reduce semnificativ precipita?iile ?i scade temperatura medie crescand umiditatea ?i probabilitatea de a se inregistra cea??.
Curent de aer inc?rcat cu nisip fin intre Sahara ?i P?durea Amazonian?
Printr-un curent de aer constant de la est spre vest Sahara fertilizeaz?
P?durea Amazonian?
din America de Sud (s?rac? in substan?e minerale) cu milioane de tone de nisip fin, bogat in fosfa?i.
Nordul Saharei dispune de numeroase bog??ii naturale. Petrolul ?i gazele naturale sunt extrase din
Algeria
,
Libia
?i
Tunisia
, iar fierul ?i fosforitele, din
Mauritania
?i
Sahara Occidental?
. Alte z?c?minte existente:
sare
,
c?rbune
,
cupru
,
mangan
,
uraniu
,
plumb
,
wolfram
,
titan
?i
zinc
.
In perioada neolitic? o parte a de?ertului era mai umed? decat azi, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea
Nilului
,
Eufratului
, ?i valea
Tigrului
. In
secolul al VI-lea i.Hr.
locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura ?i abia in
secolul al II-lea i.Hr.
cu cre?terea cailor (conform picturilor din pe?terile din
Egipt
Anatolia
, bazinul
M?rii Egee
). In
Epoca Bronzului
in
secolul al XVI-lea i.Hr.
s-au perfec?ionat armele de lupt?, introducandu-se carele de lupt? (r?zboi). In timpul
faraonului
Ramses al III-lea
sunt amintite 92 care de r?zboi, 184 de cai, luate ca prad? de r?zboi in campania militar? din
Libia
. In
secolul I i.Hr.
incepe perioada uscat? a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptat? a agriculturii ?i cre?terii animalelor. Prin cucerirea
Egiptului
de c?tre asirieni in
secolul al VII-lea i.Hr.
ajunge
c?mila
in
Africa
, inlocuind treptat calul; in timpul lui
Ptolomeu
este deja dezvoltat? cre?terea c?milelor. In Sahara central? din
secolul al V-lea i.Hr.
inflore?te imperiul
Garamantului
, un ora? de oaz? care face un comer? intensiv cu bazinul
M?rii Mediterane
(greci, romani), acest imperiu fiind mai tarziu cucerit de arabi.
Popula?ia rar? a Saharei const? in special din
arabi
,
berberi
,
mauri
; pe lang? ace?tia sunt neamurile
tubu
?i
tuaregilor
(60%). Pe lang? cre?terea animalelor care era pan? in secolul al XIX-lea, comer?ul cu caravanele prin de?ert a devenit o important? ramur? economic? a acestor popoare nomade. Regimul statelor din aceast? regiune incearc? s? determine popula?ia nomad? de a se stabili in localit??i, ceea ce a dus la o serie de conflicte. Structura popula?iei este influen?at? ?i de descoperirea z?c?mintelor de ?i?ei ?i gaz natural, ap?rand in partea nordic? a de?ertului o serie de a?ez?ri noi. In vestul de?ertului Libiei sunt regiuni mari din de?ert f?r? popula?ie.
Flora
este xerofil?, rar? ?i cuprinde circa 1000 de specii. In cele circa 90 de oaze mari se cultiv?
curmali
,
legume
,
cereale
,
cocotieri
etc.
Fauna este foarte s?rac?:
scorpioni
,
?oparle
,
?erpi
,
vulpi de de?ert
,
stru?i
,
iepuri de de?ert
. Spre margini p?trund uneori animale de de?ert.
Potrivit lui Arnulf Jaeger-Walden, reprezentant al Institutului European pentru Energie, nevoile energetice ale Europei ar putea fi indeplinite prin captarea a doar 0,3 procente din lumina solar? din Sahara ?i Orientul Mijlociu.
[1]
Commons
- fr
Portal Sahara
- fr
Flora ?i fauna Saharei
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Pe vremea cand Sahara era verde ?i roditoare...
, 3 februarie 2012, Mihaela St?nescu,
Descoper?
- Apele de sub Sahara
, 16 septembrie 2011, Nicu Parlog,
Descoper?
- Sahara, “cheia” primelor migratii umane
, 11 noiembrie 2009,
Descoper?