S?m?n?torul a fost o revist? literar? s?pt?manal?, conceput? de c?tre George Co?buc ?i Alexandru Vl?hu?? ?i care a ap?rut la Bucure?ti , intre 2 decembrie 1901 ?i pan? la 27 iunie 1910 f?r? intrerupere. A jucat un rol important in via?a literar? a vremii ?i a constituit catalizatorul pentru infiin?area curentului ideologic ?i literar care i-a purtat numele - S?m?n?torismul . Acest curent, promovat de colaboratorii revistei ?i teoretizat de Nicolae Iorga , sus?inea, in special prin intermediul paginilor revistei, valorile na?ionale tradi?ionale ?i folclorice, necesitatea culturaliz?rii ??r?nimii, etc. ?S?m?n?torul” a publicat numeroase texte folclorice, documente istorice, pagini inedite din opera lui Mihai Eminescu , precum ?i comentarii privind clasicii literaturii romane , traduceri din literatura universal?, etc.

Not? asupra denumirii [ modificare | modificare surs? ]

S?m?n?torul sau Sem?n?torul? De la nr. 1 din 2 dec. 1901 pan? la nr. 27 din 29 septembrie 1902, titlul revistei a fost Sem?n?torul ; de la nr. 28 din 4 octombrie 1902 pan? la sfar?itul anului 1909, titlul s-a schimbat in Sam?n?torul , ad?ugandu-se a treia vocal? ? “barbar?” cum o nume?te Tudor Arghezi. in Bilete de papagal ; in 1906 la intrebarea unui cititor care este forma corect?, revista r?spunde c? cea corect? este cu ?: Samanatorul . In anul 1910, ins?, redac?ia revine la transcrierea ini?ial? cu e: Sem?n?torul .
Inaintea revistei scoase de A. Vlahu?? ?i G. Co?buc, din indemnul lui Spiru C. Haret la Bucure?ti au mai ap?rut dou? periodice cu titlul Semanatorul : prima la Barlad, de la 27 septembrie 1870, cu intreruperi, pan? la 12 septembrie 1876; a doua, avand subtitlul Revist? pentru popor ?i ?coal? , la Gala?i, de la 20 ianuarie pan? la 20 mai 1899. ^[1]

Apari?ia revistei in volume [ modificare | modificare surs? ]

Revista "S?m?n?torul" a ap?rut ?i in volume. In anul 1902 s-au tip?rit dou?: volumul I sub denumirea "Sem?n?torul" cuprindea numerele de la 1 la 26 iar volumul II, numerele de la 27 la 39.
In anii urm?tori au ap?rut la vanzare in libr?rii volume frumos copertate, cu numerele integral inserate sau cu numere la comand?. Pagina?ia era continu?. Volumele au fost urm?toarele:

• An I (1901-1902) vol. I, nr. 1-26, pg. 1-416, vol II, nr. 27-39, pg. 1-224
  
• An II (1903) vol. III, nr. 1-52, pg. 1-834
  
• An III (1904) vol. IV, nr. 1-52, pg. 1-832
  
• An IV (1905) vol. V, nr. 1-52, pg. 1-980
  
• An V (1906) vol. I, nr. 1-26, pg. 1-520, vol II, nr. 27-52, pg. 521-1068
  
• An VI (1907) vol. I, nr. 1-52, pg. 1-1090
  
• An VII (1908) vol. I, nr. 1-52, pg. 1-1178
  
• An VIII (1909) vol. I, nr. 1-51, pg. 1-998
  
• An IX (1910) vol. I, nr. 1-27, pg. 1-416

Proiectul viitoarei reviste gandit in vara anului 1901 [ modificare | modificare surs? ]

Discu?iile privind infiin?area revistei ^[2] , s-au desf??urat la Vila Sfetea de la Tismana ?i au participat:

• Gazda, renumitul librar George Sfetea, cumnatul poetului George Co?buc (?inand pe sora sa mai mic?, Elena Sfetea).
• Alexandru Vl?hu?? , prezent la Tismana in vara acelui an in vizit? de documentare pentru “Romania Pitoreasc?]]”, lucrare care va ap?rea in toamna anului 1901.
• George Co?buc , interesat de a se angaja in ?Administra?ia Casei ?coalelor” ?i de demararea de c?tre Spiru Haret a programului infiin??rii ?i func?ion?rii ?cercurilor culturale de la ora?e ?i sate”.

To?i erau pentru infiin?area unei reviste dar fiecare din vorbitori avea propriile ?eluri. George Sfetea era interesat de tip?rire. Alexandru Vl?hu?? , trimis al ministrului instruc?iunii publice, era interesat de a gandi “S?m?n?torul” ca ?un nou caiet pentru s?teni”, sus?inand campania de culturalizare in sanul ??r?nimii, ini?iat? de ministrul instruc?iei Spiru Haret. Conform acestuia, revista trebuia s? promoveze o literatur? inspirat? de realit??ile na?ionale, acordand intaietate tematicii rurale. George Co?buc, era interesat de scoaterea unei noi reviste pentru a aplica programul formulat de el pentru revista ? Vatra ”, care ap?ruse intre 1 ianuarie 1984 ?i august 1896 , dar se ab?tuse de la program f?r? s?-l urm?reasc? punctual. Co?buc sus?inea c?: ”Trebuie s? ne intoarcem, pe cat intoarcerea mai e cu putin??, la vatra str?mo?easc?, la obar?ia cultural? a noastr?” . Odat? acceptat acest concept, revista ? Vatra ” devine ?i un precursor al curentelor ideologice ?i culturale de la ?S?m?n?torul”. ^[3]

Problemele legate de format. Coperta ?i con?inutul. [ modificare | modificare surs? ]

George Sfetea propunea un format de copert? executat de c?tre pictorul Nicolae Grigorescu, cu care el mai colaborase. Propune un model dup? tabloul in ulei ???ranc? cu oile la poian?” in care s? apar? ?i un sem?n?tor. In final, se accept? o copert? cu o ??ranc? torcand, in dreapta sem?n?torului, ?i cu aceia?i simbolistic? pe care pictorul o gandise pentru imbr?c?minte. Descul??, simbolizand via?a de la ?ar?, cu fust? neagr? peste genunchi, cu ie ?i carp? alb?, combina?ia alb-negru fiind specific? portului popular sibian, ungurenesc, combinezon ?i brau pe ro?u, motivele pe ro?u ale braielor purtandu-se in zona subcarpatic? din regat.
In privin?a con?inutului se propunea un editorial, o poezie, un reportaj sau o not? de drum, un articol de factur? didactic? sau de critic? literar?, un basm sau o pies? de teatru inspirat? din literatura oral? ??r?neasc?, o poezie sau pilde ale marilor poe?i ai lumii.

Programul S?m?n?torul [ modificare | modificare surs? ]

Programul revistei ?S?m?n?torul”, este expus in articolul programatic, Primele vorbe, nesemnat, se aduc in discu?ie idei intalnite cu mult inainte, la Vatra, dar ?i in alte foi romane?ti. inceputul lor se caut? uneori cu mult in urm?. Intamplare nu poate fi c? revista Curierul literar pu­blic?, in loc de articol programatic, articolul lui M. Kog?lniceanu din fruntea Daciei literare, din 1840. Programul S?m?n?torului st?ruia asupra insemn?t??ii p?str?rii ?limbii ?i da­tinii str?mo?e?ti" ?i cerea ca scriitorii s? cunoasc? via?a po­porului. Osandea scriitorii care puseser? in stihuri am?girile ?i durerile micii lor vie?i ?i se instr?inaser? ?de marea via?? a poporului, de marile lui suferin?e ?i aspira?ii". Expectativa a u?urat ?mediocrit??ilor pompoase" triumful, se arat? mai de­parte, ?i a l?sat drum liber ?vantur?torilor de fraze goale" s? batjocoreasc? limba, in cele mai diverse ocazii. Cei doi directori adresau cuvinte de imb?rb?tare, invocand ?i numele lui Eminescu. ?Sufla?i colbul de pe cronici, cum zice poetul, ?i face?i s? renasc? virtu?ile b?tranilor de atunci in sufletul tinerimii de azi." ^[4]

Nemul?umit de tonul molcom-moldovenesc al textului, Co?buc reia ideile directoare ale revistei: “Noi cu literatura ast?zi nu mai st?m in mijlocul istoriei noastre, nu st?m nici in mijlocul tradi?iilor noastre, nu st?m mai ales in mijlocul poporului nostru: “F?r? idealuri nu e lupt? ?i f?r? lupt? nu e nici literatur?”; “Am rupt firul tradi?iilor, ne batem joc de credin?a str?mo?ilor, lu?m in de?ert institu?iunile ??rii ?i a?ez?mintele ei, radem in pumni de aspera?iunile na?ionale ?i import?m in literatur? (...) - cate ?i mai cate bolnave idei ?i cu totul str?ine spiritului romanesc” ^[5]
?i Alexandru Vl?hu??, in ?S?m?n?torul” num?rul 3, de vineri, 16 decembrie 1901, dezvolt? pe larg bazele conceptuale ale revistei in articolul ?C?r?i pentru popor”: ?Icoane din trecut, intampl?ri viteje?ti, ispr?vi din acelea care-?i inal?? sufletul, scene din via?a de la ?ar?, pilde ?i inv???turi s?n?toase date intr-o form? atr?g?toare, puterea providen?ial? a unui primar ideal, a unui proprietar, a unui preot, a unui inv???tor ? a?a cum ii vis?m ?i cum ar trebui s? fie oamenii ace?tia ? bun?tatea, jertfele, munca ?i izbinzile lor, intrupate in povestiri calde, sugestive, a?a ca cititorul s? se simt? mi?cat ca de lucruri v?zute aievea ?i s? capete indemnul de a-?i aduce ?i el partea lui de bine pe lumea asta, de a se face ?i el folositor cu ceva ??rii ?i neamului lui". Scriitorii sint chema?i s?-?i fac? ?datoria", s? lupte impotriva importului de idei, a coruperii limbii prin imprumuturi str?ine. Contestind simbolismul, revista incurajeaz? acele produc?ii care prosl?vesc ?marea via?? a poporului" roman, trecutul lui glorios, ?frumuse?ile acestui p?mint" etc.

Poeziile programatice S?m?n?torul [ modificare | modificare surs? ]

Se constat? c? idei asem?n?toare cu articolul programatic, Primele vorbe , exprimau ?i poeziile din primul num?r, putand fi considerate ?manifeste" privind orien­tarea noii reviste. Astfel, S?m?n?torul , poezia lui Vl?hu??, inf??i?a muncitorul din ?arin? aruncand s?man?a in brazd?. Poezia se incheia cu o urare, in spiritul cuvintelor din articolul programatic.

S?M?N?TORUL

P??e?te-n ?arin? s?m?n?torul

?i-n brazda neagr?, umed? de rou?,

Arunc?-ntr-un noroc via?a nou?,

Pe oare va lega-o viitorul.

Sunand, gr?un?ele pe bulg?ri plou?:

Speran?a, dragostea lui sfint?, dorul

De-a-mbel?uga cu munca lui ogorul

Le sam?n? cu miinile-amindou?.

Trude?te, f?c?torule de bine,

Veni-vor, roiuri, al?ii dup? tine,

?i vor culege rodul ? bog??ia.

Tu fii soldatul jertfei mari, depline:

Ca dintr-un bob s? odr?sleasc? mia,

Cu singele t?u cald strope?te glia.

S?m?n?torul , anul I, nr. 1, 2 decembrie 1901

O poezie mult mai exaltat? scrie George Co?buc. Poezia lui Co?buc Fragment epic glorific? faptele de arme ale lui Mircea cel B?tran, Mihai Viteazul, ?tefan cel Mare, Ion Vod? cel Cumplit ?i a altor voievozi cu dragoste de ?ar?. Amintirea vitejiei lor trebuia s? slujeasc? de indemn noii genera?ii. ^[6] Poporul roman, arat? poetul, nu avea dreptul s? se cread? f?r? ?zei" in lume.

Iat?-?i gloria de veacuri! Umbre mari din lumea moart?, ?

Ah, c? n-am eu glas de tunet ca s? pot s? le rechem ?

Ne avem ?i noi Olimpul, ?i pe-a ve?niciei poart?

Am intrat ?i noi ; ?i-ntr-insul zei f?r? de moarte-avem !

S?m?n?torul , anul I, nr. 1, 2 decembrie 1901
Citi?i poezia Fragment epic

O alt? poezie ce poate fi considerat? programatic? era poezia lui ?t. O. Iosif ?C?tre tinerii poe?i” de?i ?t. O. Iosif nu era la conducerea revistei. Poezia consemna starea grea in care se g?sea poporul roman ?i adresa o chemare poe?ilor pierdu?i in ?nori" ?i ?z?ri albastre" ?i visand ?flori ?i stele", s? se intoarc? spre soarele ?gata s? r?sar?", in?l?and ?flamura str?bun?" a dragostei de ?lege ?i de ?ar?".

Copii r?zle?i ai mindrei noastre na?ii!

De mai tr?ie?te-n voi sim?ire vie,

Veni?i atunci ?i v? cunoa?te?i fra?ii !

S?di?i in inimi vechea b?rb??ie,

Avinturi mari, eterne aspira?ii...

?i numele pe veci sfin?it v? fie !

S?m?n?torul , anul I, nr. 1, 2 decembrie 1901
Citi?i poezia C?tre tinerii poe?i

Primii colaboratori la S?m?n?torul [ modificare | modificare surs? ]

In numerele ap?rute in anul 1901 (vineri, 2,9,16,23,30 decembrie) ?i in cele din anul urm?tor, colaboreaz? printre al?ii: Dimitrie Anghel , Zaharia Barsan , Ion Gorun, Ion Agarbiceanu , E. Girleanu, C. Moldoveanu, Constan?a Hodo?, Ilarie Chendi , R. Cioflec, V. Savel, G. Tutoveanu, Ion Adam, G. Vilsan, al?turandu-se in anii urm?tori ?i Ioan A. Bassarabescu , Ioan Alexandru Br?tescu-Voine?ti , Emil Garleanu , George Topirceanu , Ion Minulescu , Elena Farago , Emil Isac , etc.

Directorii S?m?n?torul [ modificare | modificare surs? ]

Intre 2 decembrie 1901 ?i 29 decembrie 1902 , directori au fost George Co?buc ?i Alexandru Vl?hu?? . Intre ianuarie 1905 ?i iunie 1905, direc?ia a apar?inut unui comitet de redac?ie sub conducerea lui Ilarie Chendi . Din iunie 1905 pan? in 17 octombrie 1906 , animatorul ei a fost istoricul Nicolae Iorga. Din octombrie 1906 pan? in decembrie 1908, direc?iunea apar?ine unui comitet compus din ?tefan Octavian Iosif , Mihail Sadoveanu ?i Ion Scurtu . Dup? plecarea de la revist? a lui Nicolae Iorga, celor trei redactori li s-a al?turat ?i Dimitrie Anghel ?i Constantin Sandu-Aldea , pentru partea literar?, ?i Gheorghe Munteanu Murgoci , pentru partea ?tiin?ific?. Din decembrie 1908 , pan? in decembrie 1909 , director al revistei a fost Aurel C. Popovici . Din ianuarie 1910 ?i pan? la 27 iunie 1910, direc?iunea apar?ine unui comitet in frunte cu Ion Scurtu . ^[7]

Poe?ii S?m?n?torul [ modificare | modificare surs? ]

Intr-un volum scos la Editura Minerva, in anul 1978, Petru Homoceanul public? poeziile poe?ilor de la S?m?n?torul. ^[8] Ei sunt in ordine alfabetic?: Dimitrie Anghel (pseudonime: V. Ieronim, M?ghiran, Teofil Jianu, Gh. ?utzu) , Traian Anghelovici, Zaharia Barsan (pse-: Sin Petreanul) , Ion Barseanul, Ion Borcia (pse-: I. Corbea in S?m?n?torul, Sorin in Familia) , ?tefan Braborescu, I. Bro?u, N. Budurescu, O. Carp (nume: G.Proca) , Panait Cerna (nume-: Panait Stanciof) , Maria Cioban-Boti?, Romulus Cioflec, Em. Ciomac, Eugen Ciuchi, Ana Codreanu, George Co?buc (pse-: G. Bo?cu in Tribuna) , Maria Cun?an, Alexandru Davila , C. Dobo?, Al. G. Doinaru (nume: Alexandru Gheorghiu) , Ion Dragoslav, Regina Elisabeta (pse-: Carmen Sylva) , Elena Farago (pse-: Fatma in Romania muncitoare) , A. Forgaci, Zoe G. Frasin, Enric Furtun? (nume-: H. Pekelman) , Const. C. Giulescu, Octavian Goga (pse-: Tavi in Tribuna) , C. Sp. Hazna?, Spiru Sp. Hazna?, Laz?r Iliescu, ?t. O. Iosif , Vasile Lasc?r , I. C. Leandru, Ana Manolache-Holda (nume-: Cu?a Chiriac) , I. M. Marinescu, A. Mindru, Corneliu Moldovanu, D. Nanu, Natalia Negru-Iosif, G. Orleanu, Oreste (nume: Gh. Georgescu-Oreste) , M. Paleologu, Ecaterina Piti?, Vasile Podeanu, Volbur? Poian? (nume-: Constantin N?stura? ), Andrei Popovici B?n??eanu, Dinu Ramur?, Mircea Dem. R?dulescu, G. Rotic? (nume-: Gavril Rotaru) , Ecaterina M. Sadoveanu, G. S?punaru, Mihail S?ulescu, Al. Scepkin, Aurel Seca (pse-: Esca) , T. U. Soricu, Artur Stavri, Eugeniu ?tef?nescu-Est, D. Teleor (nume-: Dimitrie Constantinescu) , C. Teodorescu, G. Tutoveanu (nume-: G.G. Ionescu) , George Valsan , Alexandru Vl?hu?? (pse-: Ada, I. Balt?, Radu, Rare?) , N. Vulovici.

Revista S?m?n?torul condus? de Alexandru Vlahu?? ?i Gheorghe Co?buc [ modificare | modificare surs? ]

In timpul celor doi directori, mi?carea sem?n?torist? reu?ise un lucru extrem de important: un public cititor propriu. Nu cu mai mult de nou? ani in urm?, Caragiale ii declarase in stilul lui propriu, lui Vlahu??: ?Degeaba, n-ai pentru cine s? scrii, n-ai public”. ^[9] Acum, ?S?m?n?torul” fusese bine primit, avea un public fidel dar nu s-ar putea spune c? s?m?n?torismul era gata format sub directoratul lui Vlahu?? ?i Co?buc. Printre alte presupuneri asupra faptului c? ei abandonaser? revista dup? numai un an de conducere, se num?r? ?i aceea c? descoperiser? in politica lui Haret ?o latur? diversionist?” ce i-ar fi determinat s? plece spre a se delimita de ideologia revistei. ^[10] Mai exist? ?i alte presupuneri privind abandonarea revistei. Una din ele era c? G. Co?buc, poetul baladelor ?i idilelor acceptase conducerea ?numai pentru a se putea indep?rta de Albina”

Motivul care a atarnat ins? cel mai greu in cump?n?, a fost, ca mai intotdeauna prin redac?ii, criza de genera?ie de?i intre el ?i redactorii de baz? - Chendi n. 1871, Iosif, n. 1875, Scurtu, n. 1877 ? nu era o diferen?? de varst? mai mare de un deceniu. Cu toate acestea, Co?buc ajunsese ?om mare” ?i in consecin?? b?tran, pentru c? era Laureat al Academiei ?i membru corespondent al ei, era mereu invitat la palat ?i la mas? de mini?tri sau ministeriabili mai de soi sau mai m?run?i. ?Nu te mai in?elege lumea deloc, deloc” ii striga Chendi, pe cand dimpotriv?, Co?buc nu-i in?elegea pe redactorii mai tineri, nu le accepta orient?rile ?i nici mentalitatea.
Poate din cauza discu?iilor cu Chendi, poate din alte ra?iuni, George Co?buc se gandise a l?sa ?S?m?n?torul” pe mana acestor redactori tineri cu gandul c? i?i vor da din aceast? nou? pozi?ie mai mult interes. Astfel, intre 29 decembrie 1902 ?i 5 iunie 1905, direc?ia a fost l?sat? intr-adev?r unui comitet de redac?ie dar sub conducerea lui Ilarie Chendi. Din vara anului 1905 ?i pan? in 17 octombrie 1906, conducerea va fi preluat? de Nicolae Iorga. Ca director la ?S?m?n?torul”, Iorga strange cam aceia?i durat? de timp cat de?inuser? direc?ia Vlahu?? ?i Co?buc, a?a c? nu se poate spune nici c? sem?n?torismul fusese gata format pe vremea celor doi, nici c? ideologia lui s-a manifestat numai prin Iorga ^[2]

Revista S?m?n?torul in anii urm?tori. S?m?n?torismul. [ modificare | modificare surs? ]

Avand in vedere c? revista ?S?m?n?torul” a fost condus? de diverse colective si personalit??i din lumea literar?, nu se poate gandi global ideologia revistei, de la primul pan? la ultimul num?r, f?r? disocieri dar un curent comun numit sem?n?torism a existat. V?zut in ansamblul s?u, datorit? unui important public cititor, s?m?n?torismul a r?mas al?turi de mi?carea poporanist? a lui Spiru Haret unul din curentele ideologice remarcabile ale inceputului de secol XX. Apari?ia lui a contribuit nu numai la culturalizarea maselor dar ?i la dezvoltarea interesului fa?? de problema ??r?neasc?, ??r?nimea fiind aflat? tocmai in acei ani in criz?, criza culminand cu r?scoalele din anii 1907. Se cansider? totu?i de mul?i critici literari c? principalul artizan al acestui curent a fost Nicolae Iorga deoarece el pre?uia, mai bine decat oricare altul, tradi?iile noastre istorice ?i cultural-artistice unde folclorul de?ine un loc important, valorile noastre na?ionale, lupta pentru emancipare ?i eliberare na?ional?. Acestea erau preocup?rile lui dintotdeauna dar cu ocazia conducerii revistei ?S?m?n?torul”, el a modelat noile concepte definindu-le, sintetizandu-le ?i teoretizandu-le. ^[8]
Ideea central? din jurul conceptului ?S?m?n?torul” se leag? de aspectele cele mai acute privind instruc?ia ?i educa?ia permanent? a societ??ii, de necesitatea culturaliz?rii maselor dar ?i a formatorilor de opinie. Insu?i ?a sem?na” d? de in?eles c? reprezentan?ii acestui curent civic ?seam?n?” concep?iile lor. ?i nu numai in mediul s?tesc ca odinioar? ci in intreg ansamblul societ??ii.

Situl Sem?n?torul [ modificare | modificare surs? ]

Intr-un efort de a reanima vechi reviste literare, in format online, Artur Silvestri trimite in anul 2007 tuturor prietenilor, o ?Scrisoare de Bunavestire” ^[11] in care configureaz? conceptul de baz? al noilor reviste literare reinfiin?ate online peste circa un veac ?i din care se adapteaz? ?i programul pentru ?S?m?n?torul”: ?Sem?n?torul” : ?Acesta este un program nu de "ripost?" ci de "re-cucerire", de completare de informa?ie ?i de alternativ?, sp?rgand "nucleul dominant" ce impune teme, idei ?i nume intr-un canon restrictiv care - dincolo de aspectul simplificator - ucide prin omisiune, "etichetism" stupid ?i intrerupere de continuitate acolo unde trebuie s? existe echilibru ?i fruct in evolu?iile noastre.” ( Artur Silvestri -?Scrisoare de Bunavestire”, 2007 )
R?spunde la scrisoare Funda?ia Tismana, care se simte legat? de vechea revist? prin George Co?buc care-?i petrecea mai toate vacan?ele la Vila Sfetea de la Tismana. Funda?ia ofer? sprijin logistic, de natur? informatic?, executand situl ?Sem?n?torul”. Primele pagini definesc conceptul dar redac?ia de la Tismana, in lipsa unor redactori de specialitate, se limiteaz? pe site-ul Sem?n?torul, ^[12] la oferirea de informa?ii despre re?eaua publica?iilor ARP ? Asocia?ia Roman? pentru Patrimoniu.

Editura Sem?n?torul ? Editura online [ modificare | modificare surs? ]

In anul urm?tor, datorit? numeroaselor scrieri - ce dep??eau ca intindere textul unui articol - ?i care veneau la redac?ia de la Bucure?ti a publica?iilor ARP, se infiin?eaz? ?Editura Sem?n?torul - Editura online” cu un site nou la aceea vreme, azi inchis de ARP dar preluat de redac?ia de la Tismana ^[13] . Scopul era urm?torul: ”Pentru a sprijini pe autorii cu mai putin? trecere in jungla editorial? de azi, ARP creeaz?, incepand de la 1 iunie 2008, "Editura online" care va fi un nou sprijin pentru cei care, avand talent, nu au ?i puterea de a-?i impune crea?ia f?cand-o s? ias? la iveal?. "Editura online" va publica in form? electronic? volume noi, propuse de autori, u?urand astfel contactul acestora cu cititorii din toat? lumea dar ?i cu editorii de c?r?i "pe hartie".”

Preluarea volumelor de la autori ?i punerea lor pe site putand fi efectuat? de unul-doi redactori, Funda?ia Tismana i?i asum? impreun? cu fondatorul s?u specializat in informatic?, gestionarea site-ului. Dup? numai cinci luni, redac?ia de la Tismana este nevoit? s? gestioneze conceptual ?i tehnic, cele dou? site-uri in totalitate, datorit? decesului fondatorului Artur Silvestri. Continuatoarea proiectului, Mariana Br?escu - Silvestri, prin ARP ? Asocia?ia Roman? pentru Patrimoniu, se ofer? s? sprijine material g?zduirea site-urilor pe Internet, un lucru foarte important. Pan? la implinirea a trei ani de la decesul scriitorului Artur Silvestri, s-au publicat la aceast? editur? online peste 500 de volume, articole de critic? literar?, recenzii ?i referin?e a peste 100 de autori, unii din ei fiind foarte cunoscu?i in lumea universului literar romanesc. Proiectul a fost util prin tip?rirea ulterioar? a volumelor existente pe site, precum ?i republicarea online in volume revizuite ?i ad?ugite, a unor volume deja tip?rite, dar pe care, editurile nu mai riscau reeditarea.

Site-ul Sem?n?torul ?i-a extins ulterior activitatea datorit? unor condi?ii obiective:

• pe m?sur? de num?rul de volume s-a m?rit s-a ivit ?i necesitatea de a crea pe situl principal o rubric? pentru articolele de critic? literar?, recenzii ?i referin?e; ^[14]
• autorii Sem?n?torul au sim?it nevoia s?-?i expun? prin secven?e video propriile crea?ii ?i s-a deschis pentru aceasta un cont Sem?n?torul pe YouTube; ^[15]
• s-a deschis un cont ?i pe situl Scribd ^[16] deoarece s-a sim?it nevoia ca autorii s? poat? s?-?i pun? undeva anun?urile privind lans?rile de carte, ?edin?ele lor de cenaclu sau alte manifest?ri legate de volumele publicate.

Dep??ind aceea mas? critic? ce atest? un fenomen notabil, ?Sem?n?torul ? editura online” s-a dezvoltat continuu, lunar editandu-se, incepand cu 1 februarie 2009, un Buletin Informativ ^[17] cu noile apari?ii. Nici Buletinul informativ Sem?n?torul n-a fost suficient pentru cerin?ele, mereu mai mari, de promovare a scrierilor noi ale autorilor, el editandu-se intr-o singur? pagin? web. In consecin??, redac?ia "Sem?n?torul" de la Tismana a considerat necesar? apari?ia unei reviste aparte ?i incepand cu 1 mai 2011, se editeaz? revista S?m?n?torul ^[18] cu un editorial ?i fragmente din apari?iile de c?r?i noi ale lunii in curs care se trimite de prob? prin e-mail. Datorit? interesului deosebit de care se bucur? noua revist?, redac?ia Tismana execut? pe un design ?i un standard propriu revista lunar? "S?m?n?torul" in 40 de pagini, cuprinzand un editorial, rubrica permanent? "In numele speran?ei" avand ca redactor pe prof. univ. dr. Alexandru Melian , fragmente din scrierile de proz?, poezie, critic? literar?, eseu ?i studii ap?rute in luna respectiv?, precum ?i prezent?ri de carte, dona?ii de carte, evenimente literare, link-uri utile, portrete de autor. Foarte important, in reviste au fost inserate pagini din vechea revist? "S?m?n?torul" 1901-1910 ?i a fost distribuit ?i un num?r special grupand toate documentele programatice ?i conceptul S?m?n?torul. ^[19] Revista este distribuit? prin e-mail in format pdf, tuturor autorilor ?i colaboratorilor dar s-a considerat necesar s? fie citit? ?i in dou? variante principale:

• in format pdf cu link-uri ^[20]
• in format FLASH cu link-uri ^[21]

Revista se mai public? f?r? link-uri ?i pe site-ul Scribd ^[16]

Moment de cotitur? Sem?n?torul [ modificare | modificare surs? ]

Proiectul demarat de "Funda?ia Tismana" impreun? cu ARP - Asocia?ia Roman? pentru Patrimoniu a func?ionat pan? cand, la exact trei ani de la decesul pre?edintelui Artur Silvestri, ARP a suspendat unilateral toate site-urile ?i publica?iile sale incepand cu 1 dec. 2011, probabil din lips? de fonduri sau din cutum? bisericeasc? terminandu-se doliul propus de preot. Activitatea editorial? pe care o desf??ura redac?ia de la Tismana sub sigla "Funda?ia Tismana" a incetat, spre dezam?girea a circa 130 de scriitori ?i colaboratori din intreaga lume. Scrierile publicate pe site-urile suspendate de ARP au fost totu?i salvate deschizandu-se pe re?eaua Internet dou? domenii noi pentru transferul operelor literare. Pentru aceasta, redactorul Nicolae N. Tomoniu impreun? cu fiul s?u care avea ?i el experien?? in domeniul asociativ, au creat Asocia?ia ?Sem?n?torul Tismana”, acronim AST, ^[22] ?i Asocia?ia ?Dorna Tismana”, acronim ADT, ^[23] site-uri necesare pentru continuarea proiectului editorial pe dou? direc?ii: publicistic? asocia?ia AST ?i editur? ADT. Dup? un timp, ADT a renun?at la editur?, ocupandu-se de proiecte pentru tineret.
Site-ul ^[24] , a fost preluat de Asocia?ia ?Sem?n?torul Tismana” pe site-ul ei, deoarece vechiul site www.editura-online.ro, este inactiv in prezent. Prin adresa nr. 33/09.01.2013, Biblioteca Na?ional? a Romaniei ?i Centrul Na?ional ISBN, a inregistrat editura "Sem?n?torul", in cadrul Asocia?iei "Sem?n?torul Tismana" avand director pe Nicolae N. Tomoniu. La pu?in timp, (22.01.2013) acesta inregistreaz? ?i Revista "S?m?n?torul" impreun? cu site-ul ^[25] la Centrul Na?ional ISSN. Revista public? fragmente din scrierile editurii, editura promovand - dup? conceptul de acum un secol - volume inedite de proz?, poezie, teatru, critic? literar?, studii ?i monografii ale unor debutan?i sau autori consacra?i.
Atat ?S?m?n?torul” cat ?i ?Dorna Tismana” sunt branduri ale Tismanei create la inceputul sec. XX, de c?tre G. Co?buc, Al. Vlahu?? ?i librarul Sfetea care nu pot fi nici ?suspendate”, nici instr?inate fiind motivul parteneriatului din anul 2007 dintre Funda?ia Tismana ?i ARP. Acest parteneriat incetand la 1 decembrie 2011 in mod fortuit, brandurile au fost asumate de c?tre Asocia?ia ?Sem?n?torul Tismana”, pre?edinte Nicolae N. Tomoniu ?i Asocia?ia ?Dorna Tismana”, pre?edinte Gheorghe Antonio Tomoniu, care ca localnici doresc ca ini?iativele lui George Co?buc de la inceputul secolului trecut, s? nu fie date uit?rii.

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Lucian Valea ? Pe urmele lui George Co?buc, Editura sport-turism, Bucure?ti, 1986
• D. Vatamaniuc - ?G. Co?buc ? O privire asupra operei literare”, Editura Pentru Literatur?, Bucure?ti, 1967
• Petru Homoceanul ? Poe?ii de la S?m?n?torul, editura Minerva, Bucure?ti, 1978
• ?G. Co?buc ? O privire asupra operei literare”, Editura Pentru Literatur?, Bucure?ti, 1967
• Rapeanu, Valeriu, Vlahu?? ?i epoca sa, Ed. Tineretului, Bucure?ti, 1966
• Dima-Dr?gan, C. George Co?buc referendar la Casa ?coalelor, Contribu?ii documentare, in Limb? ?i Literatur? XI, Bucure?ti, 1966
• Odae-Veri?, Sandal?, G. Co?buc, redactor ?i indrum?tor de reviste, in Limb? ?i Literatur? XI, Bucure?ti, 1966
• Dic?ionar cronologic ?Literatura roman?”, ed. ?tiin?. ?i encicl., Buc., 1979
• Zigu Ornea , S?m?n?torismul , Bucure?ti, Editura Minerva, 1970; ed. a II-a rev?zut? ?i ad?ugit?, Editura Minerva, 1971; ed. a III-a rev?zut?, Bucure?ti, Editura Funda?iei Culturale Romane, 1998