Richard al III-lea
Date personale
N?scut	2 octombrie 1452 Castelul Fotheringhay, Northamptonshire
Decedat	22 august 1485 (32 de ani) Bosworth Field, Leicestershire
Inmormantat	Greyfriars, Leicester (august 2012) Catedrala din Leicester ( 26 martie 2015 )
Cauza decesului	mort in lupt? [*] ​ ( ucis in lupt? )
P?rin?i	Richard Plantagenet Cecily Neville
Fra?i ?i surori	Elizabeth of York, Duchess of Suffolk [*] [[ Elizabeth of York, Duchess of Suffolk (English noblewoman)|​]] [2] Margareta de York [2] Anne de York, Duces? de Exeter [2] Eduard al IV-lea al Angliei [2] George Plantagenet, 1st Duke of Clarence [*] [[ George Plantagenet, 1st Duke of Clarence (Third son of Richard Plantagenet, 3rd Duke of York, and Cecily Neville, and the brother of English Kings Edward IV and Richard III (1449-1478))|​]] [2] Edmund, Earl of Rutland [*] [[ Edmund, Earl of Rutland (English earl)|​]]
C?s?torit cu	Anne Neville
Copii	Eduard de Middleham, Prin? de Wales
Religie	catolicism
Ocupa?ie	monarh
Apartenen?? nobiliar?
Titluri	Duke of Gloucester [*] [[ Duke of Gloucester (title in the Peerage of United Kingdom)|​]] ( 1 noiembrie 1461 ? 26 iunie 1483 ) [1]
Familie nobiliar?	Casa de York
Rege al Angliei, Lord al Irlandei
Domnie	20 iunie 1483 ? 22 august 1485
Incoronare	6 iulie 1483
Predecesor	Eduard V
Succesor	Henric VII
Semn?tur?
Modific? date / text

Richard al III-lea ( 2 octombrie 1452 - 22 august 1485 ) a fost rege al Angliei , din 1483 pan? la moartea sa. A fost ultimul rege din Casa de York ?i infrangerea lui in B?t?lia de la Bosworth a fost punctul culminant al R?zboiului celor Dou? Roze ?i sfar?itul dinastiei Plantagenet. Dup? moartea fratelui s?u regele Eduard al IV-lea , Richard a domnit ca regent pentru fiul lui Eduard o scurt? perioad? de timp, cu titlul de Lord Protector apoi ?i-a inchis nepo?ii (Eduard ?i Richard) in Turnul Londrei ?i a fost incoronat la 6 iulie 1483 .

A murit pe campul de lupt? in B?t?lia de la Bosworth ?i r?m??i?ele sale s-au pierdut timp de peste cinci secole, fiind reg?site la inceputul secolului al XXI-lea . In 2012, o s?p?tur? arheologic? a fost realizat? in site-ul ocupat odat? de Greyfriars, Leicester. Universitatea din Leicester a confirmat la 4 februarie 2013, c? scheletul g?sit in s?p?tur? a apar?inut, dincolo de orice indoial? rezonabil?, regelui Richard al III-lea. Concluzia s-a bazat pe o combina?ie de probe de la datarea cu radiocarbon, compararea cu rapoartele contemporane ale aspectul s?u, precum ?i o compara?ie a ADN-ului mitocondrial cu doi descenden?i ai surorii lui Richard. ^{[3] [4]}

Copil?ria [ modificare | modificare surs? ]

Richard s-a n?scut la Castelul Fotheringhay, ca cel de-al optulea ?i cel mai tan?r fiu a lui Richard Plantagenet, al 3-lea Duce de York (care a revendicat tronul regelui Henric al VI-lea ) ?i al Ceciliei Neville . Richard a petrecut o mare parte a copil?riei sale la castelul Middleham in Wensleydale, sub tutela v?rului s?u Richard Neville, al 16-lea Conte de Warwick (cunoscut in istorie ca "The Kingmaker").

In momentul decesului tat?lui s?u ?i a fratelui s?u mai mare in B?t?lia de la Wakefield, Richard, care era inc? un b?iat, a fost luat in grij? de Warwick. A dezvoltat o strans? prietenie cu Francis Lovell, o prietenie care a r?mas puternic? pentru restul vie?ii sale. Mai tarziu, Richard s-a c?s?torit cu fiica lui Warwick, Anne Neville.

In momentul mor?ii tat?lui s?u ?i fratelui s?u mai mare Edmund, Conte de Rutland, in b?t?lia de la Wakefield in 1460, Richard, care avea varsta de opt ani, a fost trimis de mama sa, ducesa de York, in ??rile de Jos, inso?it de fratele s?u mai mare, George. Ace?tia s-au reintors in Anglia dup? infrangerea Lancasterilor in b?t?lia de la Towton ?i a participat la incoronarea fratelui s?u mai mare, Eduard al IV-lea, in 1461. Richard a fost numit duce de Gloucester, ?i a fost f?cut Cavaler al Jartierei ?i Cavaler de Bath. Apoi a fost trimis pe terenurile lui Warwick de la Middleham pentru formarea sa in calitate de cavaler. Cu unele intreruperi, Richard a r?mas la Middleham pan? la inceputul anului 1465, cand avea varsta de 12 ani.

Richard a devenit implicat in politica brutal? din R?zboiul celor Dou? Roze la o varst? fraged?. Eduard l-a numit singurul comisionar de Array pentru teritoriile din vest in 1464, cand avea varsta de 11 ani. Pan? la varsta de 17 ani, el a de?inut o comand? independent?.

Richard, impreun? cu fratele s?u, regele Eduard, au fugit in Burgundia in octombrie 1470, dup? ce Warwick s-a al?turat de partea Margaretei de Anjou . Pentru a doua oar?, Richard a fost nevoit s? se refugieze in ??rile de Jos, care au devenit apoi o parte din domeniul s?u a Ducatului de Burgundia. In 1468, sora lui Richard, Margareta, a devenit so?ia lui Carol, Duce de Burgundia, iar fra?ii se a?teptau la un ajutor de acolo. De?i avea doar 18 ani, Richard a jucat un rol crucial in luptele din Barnet ?i Twekesbury, care a dus la restaurarea lui Eduard la tronul Angliei, in prim?vara anului 1471.

C?s?toria ?i rela?ia cu familia [ modificare | modificare surs? ]

In urma victoriei decisive a Yorki?tilor asupra Lancasterilor in b?t?lia de la Tewkesbury, Richard s-a c?s?torit cu Anne Neville , fiica cea mic? a contelui Warwick, pe 12 iulie 1472. Primul so? al Annei a fost Eduard de Westminster, fiul lui Henric al VI-lea al Angliei , care a murit la Twekesbury. Richard ?i Anne s-au intalnit prima dat? cand acesta a fost luat de tat?l ei ?i dus la Castelul Middleham, la moartea tat?lui s?u din 1460. Planurile de c?s?torie ale lui Richard l-au adus in conflict cu fratele s?u George: scrisoarea lui John Paston din 17 februarie 1472 a ar?tat clar c? George nu a fost fericit cand a auzit de c?s?torie, dar cu p?rere de r?u a acceptat pe baza faptului c? el putea avea ?i doamna mea, cumnata lui, c?ci ele nu trebuie s? impart? nici un mijloc de trai . Motivul era mo?tenirea Annei care era comun? cu cea a surorii sale mai mari, Isabel, cu care George se c?s?torise in 1469. Nu era doar titlul de conte englez la mijloc, dar Richard Neville l-a mo?tenit ca urmare a c?s?toriei sale cu Anna de Beauchamp, care era inc? in via?? (?i a supravie?uit ?i dup? fiicele sale) ?i practic era proprietara mo?iilor familiei Beauchamp, l?sate de tat?l ei care nu avusese mo?tenitori de sex masculin.

Cronica Croyland inregistreaz? c? Richard a fost de acord cu un contract pre-nup?ial cu urm?torii termeni: c?s?toria Ducelui Gloucester cu Anne a avut loc ?i el are s? de?in? teritoriile contelui care ar trebui convenite intre cei doi prin intermediul unui judec?tor, in timp ce restul are s? r?man? in posesia Ducelui de Clarence .

Data scrisorii lui Paston sugereaz? c? mariajul se afla inc? in curs de negociere in februarie 1472 ?i dispensa papal? necesar? nu fusese ob?inut? pan? in 22 aprilie. Acest lucru sugera c? termenii dispensei subestima deliberat gradul de inrudire a cuplului, iar c?s?toria a fost, prin urmare, ilegal?.

In iunie 1473, Richard a fost convins de soacra sa care dorea s? p?r?seasc? sanctuarul ?i s? vin? s? tr?iasc? sub protec?ia lui la Middleham. Mai tarziu in acela?i an, sub condi?iile actului de Reluare din 1473, George a pierdut o parte de proprietatea pe care o de?inea sub grant regal ?i nu s-a ferit s?-?i arate nemul?umirea.

La inceputul anului 1474, Parlamentul ?i regele Eduard au incercat s?-i impace pe cei doi fra?i, afirmand c? atat cei doi cat ?i so?iile lor trebuie s? se bucure de mo?tenirea lui Warwick la fel ca in cazul in care contesa Warwick ar fi fost moart? in mod natural , dar in acela?i timp era specificat c?, in cazul unui divor?, Richard continua s? de?in? propriet??ile Annei. In anul urm?tor, Richard a fost recompensat cu toate teritoriile Neville din nordul Angliei, in detrimentul v?rului Annei, George Neville. Din acel moment, George p?rea s? fi sc?zut in mod constant in dizgra?iile regelui Eduard, iar nemul?umirea atinsese punctul maxim in 1477, atunci cand, dup? moartea so?iei sale Isabel, i s-a refuzat posibilitatea de a se c?s?tori cu Maria de Burgundia, fiica vitreg? a surorii sale Margareta, chiar dac? Margareta a fost de acord cu aceast? alian??. Nu exist? dovezi c? Richard ar fi fost implicat in convingerea ?i executarea lui George care fusese acuzat de tr?dare.

Domnia lui Richard al III-lea [ modificare | modificare surs? ]

Lui Richard i s-a acordat ducatul de Gloucester pe 1 noiembrie 1461 ?i la 12 august in anul urm?tor i s-au acordat mo?ii mari din nordul Angliei, inclusiv domeniile Richmond, in Yorkshire ?i Pembroke din ?ara Galilor. El a ca?tigat terenurile pierdute ale ducelui de Oxford, in Anglia de est. In 1462, de ziua lui, el a fost f?cut Conetabil de Gloucester ?i a preluat Castelele Corfe, fiind numit guvernator al nordului ?i devenind cel mai bogat ?i cel mai puternic nobil din Anglia. Pe 17 octombrie 1469, el a fost f?cut Conetabil al Angliei. In noiembrie, l-a inlocuit pe William Hasting, primul Baron Hasting, in calitate de ?ef al justi?iei din nordul ??rii Galilor. In anul urm?tor, a fost numit ?ambelan al ??rii Galilor. Pe 18 mai 1471, Richard a fost numit Mare ?ambelan ?i Mare Lord Amiral al Angliei. Au urmat ?i alte pozi?ii precum Locotenent al Nordului ?i Comandantul ?ef impotriva sco?ienilor. Dou? luni mai tarziu, pe 14 iulie, el a ca?tigat conducerea cet??ii Sheriff Hutton ?i Middleham in Yorkshire ?i Penrith in Cumberland, care au apar?inut lui Warwick, f?c?torul de regi.

In timpul domniei fratele s?u, Eduard al IV-lea, Richard a demonstrat loialitate ?i calificare in calitate de comandant militar. El a fost r?spl?tit cu teritorii intinse in nordul Angliei, titlul de Duce de Gloucester ?i a fost numit in func?ia de Guvernator de Nord, devenind unul dintre cei mai boga?i ?i mai puternici nobili din Anglia. In contrast, alte frate, George Plantagenet, primul Duce de Clarence, a fost executat de c?tre Eduard de tr?dare.

Richard a controlat nordul Angliei pan? la moartea lui Eduard al IV-lea. In special in ora?ul York, el a fost privit cu mult? dragoste ?i afec?iune. ^[5] In 1482 Richard a recapturat Berwick-upon-Tweed de la sco?ieni iar administrarea lui a fost considerat? ca fiind just? ?i echitabil?.

Dup? ce Eduard a rec?p?tat sprijinul lui Clarence, el a f?cut o campanie rapid? ?i decisiv? pentru a reca?tiga coroana prin lupt?. Se crede c? Gloucester a fost locotenentul s?u principal. Este posibil s? fi condus avangarda in B?t?lia de la Barnet, in prima sa comand? la 14 aprilie 1471. O surs? contemporan? afirm? clar cu privire la de?inerea avangardei pentru Eduard la Twekesbury, desf??urat? impotriva Lancasterilor sub ducele de Somerset, la 4 mai, ?i rolul s?u in calitate de Conetabil al Angliei, al?turi de John Howard Conte de Marshal, in procesul ?i condamnarea liderului Lancaster capturat dup? b?t?lie.

Richard a controlat nordul Angliei pan? la moartea lui Eduard al IV-lea. Acolo, ?i mai ales in ora?ul York, acesta era foarte apreciat. Eduard al IV-lea a infiin?at Consiliul de Nord ca organ administrativ in 1472, pentru a imbun?t??i controlul guvernamental ?i de prosperitate economic? ?i de a beneficia intregul nord al Angliei. Richard a servit ca primul Lord Pre?edinte din 1472 pan? la data ader?rii sale la tron. La aderarea sa, l-a f?cut pe nepotul s?u, John de Pole Conte de Lincoln, pre?edinte ?i l-a institu?ionalizat in mod oficial la rangul de Consiliu Regal.

Accederea la tron [ modificare | modificare surs? ]

La decesul lui Eduard al IV-lea, la 9 aprilie 1483 , fiii lui Eduard, regele Eduard al V-lea in varst? de 12 ani ?i Richard de Shrewsbury, primul Duce de York in varst? de 9 ani urmau in linie la succesiunea tronului. Totu?i, Eduard al V-lea a fost ?inut sub custodia lui Richard, Duce de Gloucester in Turnul Londrei, unde a fost adus mai tarziu ?i fratele lui mai mic.

La o reuniune a Consiliului din 13 iulie in Turnul Londrei, Richard l-a acuzat pe Hastins ?i pe al?i alia?i ai s?i c? au uneltit impotriva lui, impreun? cu Woodville, cu Jane Shore, iubita lui Hasting ?i lui Thomas Grey, primul Marchiz de Dorset, care ac?ionase ca intermediar intre ei. Hasting a fost executat sumar, in timp ce restul au fost aresta?i. John Morton, Episcopul de Ely, unul dintre cei aresta?i, a fost eliberat ?i predat in custodia lui Buckingham inainte de revolta ce avea s? vin?.

La 22 iunie 1483 in fa?a catedralei St Paul s-a citit o declara?ie prin care Richard a declarat c? mariajul lui Eduard al IV-lea cu Elizabeth Woodville a fost ilegal?, iar, prin aceasta, cei doi copii erau nelegitimi. Aceast? pozi?ie a fost sus?inut? de un proiect de lege adoptat de Parlament in leg?tur? cu dovezile unui episcop care a m?rturisit c? l-a c?s?torit pe Eduard cu Lady Eleanor Butler ?i c? aceasta era inc? in via?? cand Eduard s-a c?s?torit cu Elizabeth Woodville. La 6 iulie 1483 , Richard a fost incoronat la Catedrala Westminster .

Prin?ii, probabil inc? in Turnul Londrei din re?edin?a regal?, au disp?rut din vedere. De?i Richard al III-lea a fost acuzat c? i-a ucis pe cei doi, exist? o dezbatere cu privire la soarta lor real?.

Richard ?i so?ia sa, Anne, au inzestrat Colegiul Regelui ?i Reginei de la Universitatea din Cambridge. Pl?nuiau s? creeze o capel? mare in York Minster, cu peste o sut? de preo?i. Richard este, de asemenea, fondatorul Colegiului de Arme.

Revolta din 1483 [ modificare | modificare surs? ]

In 1483, a ap?rut o conspira?ie in randul unor nobili nemul?umi?i, dintre care mul?i fiind sus?in?torii lui Eduard al IV-lea. Conspira?ia a fost condus? de Richard, fostul aliat al lui Henric Stafford, Duce de Buckingham. Ei au planificat s?-l detroneze pe Richard al III-lea ?i s?-l inlocuiasc? cu Eduard al V-lea, Prin?ul din Turn. Cand au ap?rut zvonurile c? Eduard ?i fratele sau mai mic au murit, Buckingham a intervenit, propunand ca Henric Tudor s? se intoarc? din exil, s? preia tronul ?i s? se c?s?toreasc? cu Elisabeta de York , sora mai mare a Prin?ilor din Turn. La randul s?u, Buckinghma a ridicat o for?? substan?ial? de la mo?iile sale din ?ara Galilor ?i Marche. Henric, aflat in exil in Britania, s-a bucurat de sprijinul primului ministru Pierre Landais, care spera ca victoria lui Buckingham s? cimenteze o alian?? intre Bretania ?i Anglia.

Navele lui Henric Tudor au intampinat o furtun? ?i au fost nevoite s? se intoarc? in Britania. Armata lui Buckingham a fost tulburat? de aceea?i furtun? atunci cand for?ele lui Richard au venit impotriva lor. Backingham a incercat s? scape deghizat, dar a fost prins ?i returnat lui Richard care pusese recompens? pe capul s?u. A fost invinuit de tr?dare ?i decapitat la Salisbury pe 2 noiembrie. V?duva lui, Caterina, s-a c?s?torit cu Jasper Tudor care a luat leg?tura cu Henric Tudor pentru a organiza o alt? revolt?.

Richard a f?cut avansuri in Landais, oferind sprijin militar pentru regimentul slab de sub Ducele Francisc al II-lea de Bretania in schimbul lui Henric. Henric a fugit la Paris, unde ?i-a asigurat sprijinul din partea regentei franceze Anne de Beaujeu, care a furnizat trupe pentru invazia din 1485. Guvernul francez, amintindu-?i c? Gloucester a refuzat Tratatul de la Picquigny ?i a refuzat acceptarea unui tribut francez, refuza s?-i recunoasc? ascensiunea ?i devenise du?manul Fran?ei.

Moartea ?i B?t?lia de pe campul Bosworth [ modificare | modificare surs? ]

La 22 august 1485, Richard a intalnit for?ele lui Henric Tudor in B?t?lia de la Bosworth Field. Dimensiunea armatei lui Richard a fost estimat? a fi de 8.000, iar a lui Henric de 5.000, ins? cifrele exacte sunt necunoscute. Strig?tul tradi?ional al regelui era Tr?dare! inainte de c?derea din timpul luptei unde Richard a fost abandonat de c?tre baronul Stanley (ridicat la rangul de Conte de Derby in octombrie), Sir William Stanley ?i Henric Percy, Conte de Northumberland. Cu toate acestea, rolul lui Northumberland este neclar. In ciuda afilierii sale aparente cu Richard, so?ia baronului Stanley, Lady Margaret Beaufort, a fost mama lui Henric Tudor. Schimbarea p?r?ilor de c?tre Stanley a epuizat grav puterea armatei lui Richard ?i a afectat rezultatul b?t?liei. Moartea lui John Howard, Duce de Norfolk, tovar??ul s?u apreciat, a avut efect demoralizator asupra lui Richard ?i a oamenilor s?i. Poate c? in realizarea implica?iilor sale, Richard a condus o cavalerie adanc in randurile inamicului intr-o incercare de a pune cap?t rapid luptei, prin lovirea lui Henric Tudor.

Cateva surse au notat c? regele Richard s-a luptat cu curaj ?i pricepere in timpul acestor manevre, intrecand-l pe Sir John Cheyne, un campion bine-cunoscut, l-a ucis pe Sir William Brandon, un apropiat al regelui Henric ?i indreptandu-se cu sabia spre Henric Tudor inainte ca acesta s? fie inconjurat de oamenii lui William Stanley ?i ucis. Cronicarul burgund Jean Molinet spune c? un galez i-a dat lovitura de moartea cu o halebard?, in timp ce calul lui Richard a fost impins in p?mantul ml??tinos. Se spune c? loviturile au fost atat de violente incat casca regelui a fost impins? adanc in craniu. Preotul galez contemporan, Guto Glyn, presupune c? Rhys Thomas, Lancasterul galez, l-a ucis pe rege. Identificarea, in 2013, a corpului regelui Richard arat? c? scheletul avea 10 r?ni, opt dintre ele la cap, in mod clar provocate in lupt? ?i sugerand c? a pierdut casca. Craniul arat? c? o lam? t?iase o parte din spate a craniului. Regele Richard al III-lea a fost ultimul rege englez ucis in lupt?.

Succesiunea [ modificare | modificare surs? ]

Richard ?i Anne au avut un fiu, n?scut in 1473, Eduard de Middleham, care a murit in aprilie 1484, la pu?in timp dup? ce a fost creat Prin? de Wales. De asemenea, Richard ?i-a recunoscut copii nelegitimi: John de Gloucester ?i Caterina, care s-a c?s?torit cu William Hervet, Conte de Pembroke, in 1484. Michael Hicks ?i Josephine Wilkinson au sugerat c? mama Caterinei ar fi putut fi Caterina Haute, pe baza unei pl??i anuale de 100 de ?ilingi efectuate in 1477. Familia Haute era inrudit? cu Woodville prin c?s?toria m?tu?ii Elisabetei Woodville, Joan Woodville cu Sir William Haute. Unul dintre copii lor a fost Richard Haute, iar fiica lor, Alice, s-a c?s?torit cu Sir John Fogge, fiind str?mo?ii reginei Caterina Parr, a ?asea so?ie a regelui Henric al VIII-lea al Angliei .

Ambii copii nelegitimi ai lui Richard au supravie?uit dup? moartea sa, dar se pare c? au murit f?r? mo?tenitori. Este posibil ca John s? fi fost executat in 1499, de?i nu exist? nici o inregistrare despre acest lucru in afar? de o afirma?ie a lui George Buck un secol mai tarziu. Caterina se pare c? a murit inainte de incoronarea veri?oarei sale, Elisabeta de York, la 25 noiembrie 1487.

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Richard III: The Great Debate edited by Paul Murray Kendall (W.W. Norton, 1992) ( ISBN 0-393-00310-8 )

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Richard al III-lea al Angliei

• Richard III Society, American Branch?includes links to online editions of many primary texts and secondary sources
• Richard al III-lea al Angliei pe Curlie
• The Wars of the Roses Arhivat in 23 martie 2018 , la Wayback Machine . Information on Richard and Bosworth
• BBC.co.uk about his final resting place
• Richard III Chronology World History Database Arhivat in 7 mai 2008 , la Wayback Machine .
• Illustrated history of King Richard III