Revolu?ia rus? din 1905

	Istoria Rusiei
	; Acest articol este parte a unei serii
	Slavii estici timpurii
	Rusia Kievean?
	Bulgaria de pe Volga
	Hazarii
	Cnezatul Vladimir-Suzdal
	Republica Novgorodului
	Invazia mongol?
	Hoarda de Aur
	Hanatul Kazanului
	Hanatul Astrahanului
	Hanatul Siberiei
	Hanatul Crimeii
	Cnezatul Moscovei
	?aratul Rusiei
	Imperiul Rus
	1682-1796
	1796-1855
	1855-1892
	1892-1917
	Revolu?ia din 1905
	Revolu?ia din 1917
	Republica Rus?
	R?zboiul civil
	Uniunea Sovietic?
	1927-1953
	1953-1985
	1985-1991
	Federa?ia Rus?
	Portal Rusia ; v ? d ? m

Revolu?ia rus? din 1905 a fost o mi?care antiguvernamental?, violent? f?r? ?int? din intreg Imperiul Rus . Nu a fost o mi?care organizat? sau controlat? ?i nu a avut cauze sau scopuri unice.

Pentru cadrul general al evenimentelor, vezi ?i " Istoria Rusiei, 1892-1917 ".

Circumstan?ele generale [ modificare | modificare surs? ]

De?i revoltele ?i r?scoalele au reprezentat fenomene obi?nuite in Imperiul Rus , tulbur?rile majore au fost rare in deceniile de dinaintea anului 1905 . Nemul?umirile politice au ap?rut ?i au crescut in continuu de la controversata emancipare a iobagilor din 1861 f?ptuit? de ?arul Alexandru al II-lea . Emanciparea a fost incomplet?, limitat? din punct de vedere juridic ?i tehnic de desp?gubirile pe care erau indrept??i?i s? le primeasc? dvorianstvo ? nobili latifundiari ?i fo?ti st?pani de iobagi. Drepturile oamenilor de rand erau inc? limitate de o serie de restric?ii ?i obliga?ii care erau structurate rigid de c?tre apartenan?a la o clas? social? anume.

Emanciparea a fost doar una dintre schimb?rile guvernamentale, legale, sociale ?i economice care au inceput in deceniul al ?aptelea al secolului al XIX-lea , care trebuia s? imprime dezvoltarea imperiului, de la statutul de stat absolutist feudal la aceea de ?ar? capitalist? cu o economie de pia??. In timp ce aceste schimb?ri au liberalizat structurile economice, sociale ?i culturale, sistemul politic a r?mas practic neschimbat. Incerc?rile de reform? in domeniul politic au intampinat rezisten?a ferm? a monarhiei ?i a birocra?iei. Chiar ?i consensul asupra dezvolt?rii era limitat. De exemplu, mai pu?in de patruzeci de provincii aveau formate zemstvo (consilii locale), ?i aceasta la cincizeci de ani de la promulgarea legii care permitea alegerea acestor consilii. Speran?ele tot mai mari, limitate de introducerea m?surilor progresiste insuficiente, au produs frustr?ri ?i, in cele din urm?, au produs revolte. Credin?a comun? a celor care se revoltau era c? obiectivul p?mant ?i libertate nu putea s? fie sadisf?cut decat prin revolu?ie.

Revolu?ionarii activi erau g?si?i aproape in exclusivitate in randul intelectualilor . Mi?care a fost cunoscut? ca narodnicestvo , narodnicism sau populism revolu?ionar . Mi?carea narodnicilor nu a fost una a unui grup singular sau unit, ci mai degrab? o tendin?a a unui mare num?r de grupuri separate radicale, fiecare dintre ele cu propriul program politic ?i economic. R?d?cinile ideologice revolu?ionare puteau fi g?site in lucr?rile de dinaintea abolirii iob?giei ale aristocratului Alexandr Herzen despre socialismul european ?i colectivismul ??ranilor slavi. Herzen considera c? societatea rus? era inc? pre-industrial? ?i prezenta in mod idealist narodul ?i ob?cina (ob?tele s?te?ti) ca singurele baze ale schimb?rilor revolu?ionare, de vreme ce, in acele timpuri, ??rii ii lipsea un proletariat industrial suficient de numeros ?i de organizat.

Al?i ganditori au afirmat c? ??ranii ru?i era o for?? extrem de conservatoare, loiali numai propriilor familii, sate sau ob?ti. Ace?ti ganditori considerau c? ??ranii erau interesa?i numai de proprietatea lor funciar? ?i c? erau nep?s?tori, sau se oponeau democra?iei ?i liberalismului vest-european. Ideologii ru?i de mai tarziu au pus accentul pe o elit? revolu?ionar? , concept care ?i-a g?sit aplicarea practica in Revolu?ia din Octombrie .

Pe 1 martie ( stil vechi ) 1881 , Alexandru al II-lea a murit intr-un antentat cu bomb? pus la cale de c?tre membrii organiza?iei Narodnaia volia , o fac?iune a celui de-al doilea partid Zemlia i volia . La tron i-a urmat ?arul Alexandru al III-lea , un om profund conservator, care a fost puternic influen?at de Constantin Pobedonos?ev , un a adept al guvern?rii autocrate.

In timpul domniei lui Alexandru al III-lea, poli?ia politic? rus?, Ohrana , s-a dovedit foarte eficient? in in?bu?irea in intreaga ?ar? atat a mi?c?rilor revolu?ionare, cat ?i a celor proto-democratice. Ohranka a r?v??it intreaga intelectualitate rus? prin condamn?ri la inchisoare sau exiluri interne sau externe. Au fost luate m?suri legislative impotriva neru?ilor ?i a credincio?ilor altor culte decat ortodoxia rus? . Evreii ru?i au avut de suferit in mod special. Intelectualii, neru?ii ?i evreii au emigrat in numerose cazuri pentru a sc?pa de persecu?ii. Exodul intelectualilor ru?i in occident i-a pus pe ace?tia in contact cu marxismul . Primul grup marxist rus a fost format in 1884 , de?i nu a avut un num?r semnificativ de membri pan? in 1898 .

Intr-un contrast izbitor cu stagnarea social? din deceniile al nou?lea ?i ?i al zecelea al secolului al XIX-lea , a ap?rut un uria? salt inainte al industrializ?rii Rusiei, compara?ia f?candu-se cu nivelurile tehnologice relativ sc?zute ale ??rii in acele timpuri. Aceast? cre?tere a fost accelerat? de construirea c?ii ferate transsiberiene in ultimii ani ai secolului al XIX-lea ?i de reformele aduse de "sistemul Witte ". Serghei Witte , care a fost numit ministru de finan?e in 1892 , a trebuit s? fac? fa?? unui deficit bugetar constant. El a considerat c? solu?iile problemei erau dezvoltarea economic? ?i atragerea de investi?ii str?ine. In 1897 el a stabilit convertibilitatea rublei in aur. Cre?terea economic? a fost concentrat? in cateva regiuni, printre care Moscova , Sankt Peterburg , Kiev ?i Baku . Aproximativ o jum?tate din capitalul investit era capital str?in, iar prezen?a exper?ilor ?i antreprenorilor str?ini devenise vital?.

Pan? in 1905, grupurile revolu?ionare ?i-au revenit dup? loviturile primite cu zece ani in urm?. Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia de orientare marxist? a fost fondat in 1898 , pentru ca numai dup? cinci ani s? se rup? in dou? fac?iuni importante: a men?evicilor ?i a bol?evicilor . Vladimir Ulianov ( Lenin ) a publicat in 1902 lucrarea Ce este de f?cut? . Partidul Socialist Revolu?ionar (eserii) a fost fondat in Harkov in 1900 , iar aripa sa militar?, Organiza?ia combatant? ( Boevaia Organiza?iia ), s-a f?cut vinovat? de asasinarea a numeroase personalit??i politice pan? in 1905, dar ?i dup? acest an, printre care ?i doi mini?tri ai internelor , Dmitri Sergheevici Sipiaghin in 1902 ?i succesorul lui, Viaceslav von Plehve , in 1904 . Aceste asasinate au f?cut guvernul s? dea ?i mai mult? putere poli?iei.

R?zboiul ruso-japonez , foarte popular la inceput, a devenit in scurt? vreme o surs? de nemul?umiri populare, odat? ce au ap?rut primele insuccese majore militare. ??ranii nemul?umi?i de inechit??ile eliber?rii din iob?gie s-au r?sculat in intreaga ?ar?, dand foc la ferme. Cre?terea economic? din anii 1890-1900 s-a transformat in depresie, iar muncitorii au inceput s?-?i exprime din ce in ce mai puternic revendic?rile economice ?i politice. In 1903, o treime din armata imperial? din vestul Rusiei era angajat? in "ac?iuni represive".

?arul Nicolae al II-lea s-a suit pe tron in 1894 . La fel ca ?i predecesorii s?i, ?i el s-a opus cu ind?r?tnicie oric?ror reforme politice.

A fost revolu?ie? [ modificare | modificare surs? ]

Pe 9 ianuarie ( stil vechi ) / 22 ianuarie ( stil nou ) , in ziua cunoscut? sub numele de " Duminica insangerat? ", a avut loc la Sankt Peterburg o mare demonstra?ie popular?. Mar?ul de protest a fost dispersat in for?? de cazaci , chiar in fa?a Palatului de Iarn? al ?arului. Num?rul victimelor variaz? de la o surs? la alta, dar este in general acceptat? cifra de o mie de mor?i ?i r?ni?i.

Acest eveniment a fost scateia care a aprins revolta in societatea rus?. Fiecare grup protestatar avea propriile lui ?eluri, chiar in cadrul aceleia?i clase sociale, ?i fiecare lupta pentru atingerea obiectivelor f?r? nici o cooperare sau coordonare intre nemul?umi?i. Cele mai importante grupuri protestatare erau cele ale ??ranilor (obiective economice), ale muncitorilor industriali (obiective economice ?i antiindustrialiste), ale intelectualilor ?i liberalilor (drepturi cet??ene?ti), ale militarilor (obiective economice) ?i cele ale minorit??ilor na?ionale (drepturi politice ?i culturale).

Situa?ia economic? a ??ranilor era cumplit?, dar f?r? s? se bucure de o conducere unificat?, fiecare grupuscul lupta pentru propriile lui obiective. Revoltele s-au r?spandit in tot imperiul ?i s-au desf??urat pe toat? durata anului 1905, avand momente de maxim in timpul verii ?i al toamnei, culminand in noiembrie. Arenda?ii doreau chirii mai mici, angaja?ii doreau salarii mai mari, iar proprietarii de p?mant doreau suprafe?e agricole mai intinse. Revoltele se manifestau prin ocuparea abuziv? a terenurilor agricole, urmate uneori de incendieri ?i violen?e, jefuirea propriet??ilor mari, van?toarea ilegal? ?i defri?area p?durilor. In zona Samara , ??ranii ?i-au format propria lor republic? , confiscand p?mantul ?i imp?r?ind loturi agricole pan? in momentul in care trupele guvernamentale au pus cap?t revoltei. Violen?? revoltelor diferea func?ie de condi?iile de via?? mai bune sau mai rele ale ??ranilor. ?aranii lipsi?i de p?mant din Livonia ?i Curlanda au atacat marile propriet??i ?i au incendiat ogoarele ?i conacele, in timp ce cei mai avu?i din Grodno , Kovno ?i Minsk s-au manifestat mult mai pu?in violent. In total, 3.228 de revolte au trebuit s? fie in?bu?ite de armat?, iar proprietarii de p?manturi au suferit pierderi de 29.000.000 de ruble.

Partidele politice radicale din Rusia au intervenit rapid in sprijinul revoltelor ??r?ne?ti. Au fort mai multe incerc?ri de creare ale unui consiliu care s? organizeze ?i s? conduc? ac?iunile ??ranilor, ceea ce a dus la apari?ia in mai a "Uniunii ??ranilor din Intreaga Rusie". Consiliul era format din delega?i regionali ?i avea leg?turi stranse cu Partidul Socialist Revolu?ionar , dar a e?uat s? propun? obiective realiste ?i coerente.

Dup? evenimentele din 1905 , revoltele ??r?ne?ti au reizbucnit in 1906 ?i au durat pan? in 1908 . Concesiunile guvernului au fost percepute ca sprijin pentru redistribuirea p?manturilor, a?a c? au ap?rut atacuri impotriva marilor proprietari funciari, dar ?i asupra "ne??ranilor", prin care ace?tia erau for?a?i s? fug?. Avand credin?a c? o redistribuire a p?manturilor era iminent?, ??ranii au hot?rat s? ac?ioneze in avans, pan? la luarea deciziilor oficiale. Aceste ac?iuni au fost rapid ?i aspru reprimate.

Forma de lupt? a muncitorilor a fost greva . Au izbucnit greve masive in Sankt Peterburg imediat dup? evenimentele din Duminica Sangeroas?, implicand aproximativ 400.000 de muncitori pan? la sfar?itul lunii ianuarie. Ac?iunile protestatare s-au r?spandit rapid in centrele industriale din Polonia , Finlanda ?i din ??rile Baltice . In Riga , 80 de protestatari au fost uci?i pe 13 ianuarie ( stil vechi ), iar, in Var?ovia , dup? numai cateva zile, peste 100 de grevi?ti au fost impu?ca?i in timpul unei demonstra?ii. Pan? in februarie au mai fost greve in Caucaz ?i in aprilie in Urali ?i in zona adiacent?. In martie, toate institu?iile de inv???mant superior au fost inchise pan? la sfar?itul anului, f?candu-i pe studen?ii radicali s? se al?ture muncitorilor grevi?ti. Greva general? a feroviarilor din 8 octombrie ( stil vechi ) s-a transformat rapid in grev? general? in Moscova ?i Sankt Peterburg. Acest? grev? a dus la apari?ia Sovietului deputa?ilor muncitorilor din Sankt Peterburg , o grupare aflat? sub controlul men?evicilor , soviet care a organizat greva in peste 200 de fabrici. Pan? pe 13 octombrie ( stil vechi ), erau in grev? peste 2.000.000 de muncitori, iar activitatea pe c?ile ferate incetatse aproape total.

Efecte [ modificare | modificare surs? ]

Guvernul a reac?ionat destul de repede. ?arul a sperat s? nu fie obligat s? fac? nici o schimbare major? ?i l-a demis pe Sviatopolk-Mirskii pe 18 ianuarie ( stil vechi ). Dup? asasinarea rudei imperiale, Marele Duce Serghei Alexandrovici ( 4 februarie stil vechi ), ?arul a fost de acord cu anumite concesii. Pe 18 februarie ( stil vechi ), el a dat publicit??ii "edictul Bulighin", prin care promitea formarea unei adun?ri "consultative", toleran?? religioas?, drepturi na?ionale ?i culturale pentru polonezi ?i sc?derea chiriilor agricole ale ??ranilor f?r? p?mant. Aceste concesiuni nu au fost suficiente pentru restabilirea ordinei in ?ar?, ?arul fiind obligat s? accepte pe 6 august ( stil vechi ) crearea Dumei consultative . Cand au fost aduse la cuno?trin?a publicului slabele puteri ale Dumei ?i limitele impuse electoratului, revoltele au reizbucnit, culminand cu greva general? din octombrie.

Pe data de 14 octombrie ( stil vechi ) 1905 , Witte ?i Alexis Obolenskii au redactat Proclama?ia din Octombrie , document pe care l-au prezentat ?arului. Aici erau formulate pe scurt cererile Congresului zemstvelor din septembrie, care cerea acordarea de drepturi cet??ene?ti , permisiunea de formare a partidelor politice , extinderea dreptului de vot (chiar pan? la sufragiul universal ) ?i stabilirea Dumei ca organ central legiuitor. ?arul a mai a?teptat trei zile, dup? care a semnat proclama?ia pe 17 octombrie ( stil vechi )/ 30 octombrie ( stil nou ), dorind s? evite un masacru, dar, pe de alt? parte, dandu-?i seama c? nu are suficiente for?e in capital? pentru in?bu?irea revoltelor. El a regretat profund c? a tebuit s? semneze proclama?ia ?i a declarat c? c? se "simte bolnav de ru?ine de aceast? tr?dare a dinastiei".

Cand a fost publicat? proclama?ia, au izbucnit demonstra?ii spontane de sprijin in cele mai importante ora?e ale imperiului. Grevele din capital? ?i din celelalte centre industriale s-au incheiat in mod oficial. Concesiunile au fost inso?ite de ac?iunile reinoite ?i brutale impotriva revoltelor. Au existat ?i reac?ii ale elementelor conservatoare ale societ??ii, in special atacuri antievreie?ti ? aproximativ cinci sute fiind uci?i intr-o singur? zi in Odesa . Pan? ?i ?arul a afirmat c? 90% dintre revolu?ionari au fost evrei.

Revoltele s-au incheiat in decembrie cu un ultim spasm in Moscova. Intre 5 decembrie ?i 7 decembrie ( stil vechi ), comitetul bol?evic a impus o grev? general?, amenin?andu-i pe sp?rg?torii de grev?. Guvernul a trimis trupe pe data de 7 decembrie ?i au inceput lupte de strad?. O s?pt?man? mai tarziu, regimentul Semenovskii a fost adus in zon? ?i a fost utilizat? artileria pentru bombardarea cartierelor muncitore?ti. Pe 18 decembrie ( stil vechi ), dup? ce a au fost uci?i aproximativ 1.000 de oameni ?i o bun? parte a ora?ului a fost preschimbat in ruine, bol?evicii s-au predat. In cursul represaliilor care au urmat, num?rul victimelor ucise sau b?tute a r?mas necunoscut.

Urm?ri [ modificare | modificare surs? ]

Printre partidele politice nou formate sau intrate in legalitate au fost cel al intelectualilor liberali Partidul Constitu?ional Democratic ( Kade?ii ), Grupul Muncii (Trudovik), Uniunea lui 17 octombrie ( Octombri?tii ) ?i Uniunea Proprietarilor Agricoli.

Legile electorale au fost promulgate in decembrie 1905. Ele d?deau dreptul la vot cet??enilor de peste 25 ani, care alegeau prin colegiile electorale. Primele alegeri pentru Duma au avut loc in martie 1906 ?i au fost boicotate de sociali?ti, de eseri ?i de bol?evici. In prima Dum? au intrat 170 de kade?i, 90 de trudovici, 100 de reprezentan?i f?r? partid ai ??ranilor, 63 de na?ionali?ti de diferite orient?ri ?i 16 octombri?ti.

In aprilie 1906, guvernul a prezentat proiectul noii constitu?ii . ?arul era confirmat ca autocrat, avand controlul total asupra guvernului, politicii externe, bisericii ?i for?elor armate. Rolul Dumei a fost schimbat, devenind camera inferiaor? a parlamentului bicameral, camera superioar? fiind Consiliul de Stat numit de ?ar. Proiectele legislative, pentru a c?p?ta putere de lege, trebuiau aprobate in ordine de Dum?, Consiliul de Stat ?i de ?ar. Numai in condi?ii excep?ionale, guvernul putea ocoli discutarea in Parlament a proiectelor de legi. Tot in aprilie, dup? ce a negociat un imprumut de 900 de milioane de ruble pentru echilibrarea finan?elor imperiului, Serghei Witte ?i-a dat demisia. Se pare c? ?arul i?i pierduse increderea in omul politic, perceput in acele vremuri ca "ultimul ?i cel mai de frunte politician al Imperiului Rus". Witte a fost inlocuit cu un slujba? loial palatului, Ivan Goremikin.

Pentru c? cerea liberalizarea in continuare a vie?ii politice ?i pentru c? ajunsese s? fie o tribun? a agitatorilor, ?arul a desfiin?at prima Dum? in iulie 1906. In ciuda speran?elor kade?ilor ?i a temerilor guvernamentale, nu au ap?rut reac?ii populare violente in ?ar?. Totu?i, dup? o tentativ? e?uat? de asasinare a lui Piotr Stolipin , au fost infiin?ate tribunale excep?ionale care s? judece rapid terori?tii. In urm?toarele opt luni peste o mie de persoane au fost spanzurate, la?ul c?l?ului ajungand s? fie poreclit "cravata lui Stolipin".

De fapt, ?ara a r?mas neschimbat?, puterea politic? a r?mas in mainile ?arului, iar bog??ia ?i mo?iile in cele ale nobililor. Infiin?area Dumei, ca ?i desfiin?area ei, a reu?it s? dezbine grupurile revolu?ionare. Dup? ce conduc?torii revolu?ionarilor au fost intemni?a?i sau trimi?i in exil, camarazii lor r?ma?i in libertate nu au ?tiut ce s? aleag?: s? candideze sau nu pentru Dum?? Desp?r?irile ?i diviziunile interne i-a men?inut dezorganiza?i ?i lipsi?i de putere pe radicali pan? in timpul primului r?zboi mondial .

Finlanda [ modificare | modificare surs? ]

In Marele Ducat al Finlandei , greva general? din 1905 a dus la desfiin?area Dietei Finlandei ?i la infiin?area Parlamentului Finlandei . Evenimetele anului 1905 au dus ?i la oprirea temporar? a politicii de rusificare a Finlandei incepute in 1899 .