| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Reprezentarea
este primul nivel de organizare a activit??ii mintale autonome, independent de prezen?a ?i ac?iunea direct? a obiectelor externe. Sursa ei o constituie, fire?te, informa?iile furnizate de senza?ii ?i percep?ii, iar baza ei obiectiv? este capacitatea mnezic? a creierului. Imaginea obiectului perceput nu dispare imediat dup? incetarea ac?iunii lui asupra analizatorului dat. Ea continu? inc? s? persiste un anumit interval de timp, pe baza fenomenului de postefect. Apoi, p?r?se?te scena con?tiin?ei, trecand in stare latent? ?i intip?rindu-se in mecanismele memorative. Acolo, informa?ia extras? ?i re?inut? va fi supus? unor opera?ii specifice de analiz?, comparare, selec?ie ?i combinare, ob?inandu-se in final o imagine mintal? nou?, de rang cognitiv superior, pe care o numim reprezentare.
A?adar, reprezentarea trebuie in?eleas? sub dublu aspect: ca proces mintal intern de prelucrare a informa?iilor furnizate de imaginile primare (senza?iile ?i percep?iile) ?i ca imagine mintal? secundar? a obiectelor ?i fenomenelor percepute anterior.
Pornind de la aceste dou? aspecte, putem defini reprezentarea ca fiind procesul psihic de reflectare mijlocit?, selectiv? ?i schematic? a propriet??ilor concrete, mai mult sau mai pu?in semnificative, ale obiectelor ?i fenomenelor date in experien?a senzorial? anterioar? a subiectului.
Spa?iul mintal reprezenta?ional are o alc?tuire eterogen?, multistratificat?, incluzand imagini cu grade diferite de vivacitate, completitudine ?i fidelitate. In acela?i timp, organizarea acestui spa?iu are un pronun?at caracter dinamic, producandu-se permanent modific?ri de pozi?ii ?i de semnifica?ii instrumentale ale imaginilor componente: unele scad in intensitate, claritate ?i importan??, altele sporesc. Aceasta dovede?te atat caracterul activ al procesului reprezent?rii, cat ?i implicarea lui permanent? in mijlocirea ?i reglarea cotidian? a activit??ii ?i comportamentului.
In plan ontogenetic, mecanismele reprezent?rii se formeaz? ?i se consolideaz? mai tarziu decat cele ale percep?iei. Prima form? sub care se manifest? ?i func?ioneaz? reprezentarea este schema obiectului permanent, care se manifest? comportamental prin c?utarea de c?tre copil a obiectului ascuns, iar apoi c?utarea ?i detectarea unui obiect pe baza denumirii lui verbale. Un salt calitativ in organizarea ?i func?ionarea mecanismelor reprezent?rii se produce dup? varsta de 3 ani, cand se afirm? func?ia nominativ-designativ? a limbajului, cuvantul devenind principalul suport ?i vehicul al con?inutului informa?ional structurat in imaginea mintal? secundar?.
Ap?rand ?i dezvoltandu-se pe baza percep?iei, reprezentarea nu este o continuare in linie dreapt? a acesteia, ci un nivel calitativ nou, superior al activit??ii cognitive. Ea marcheaz? primul pas pe traiectoria desprinderii actului de cunoa?tere de concretul imediat ?i indreptarea lui spre abstract ?i general. De asemenea, reprezentarea marcheaz? primul stadiu in structurarea activit??ii mintale autonome, care se poate derula nu numai sub impactul unui stimul din afar?, ci ?i dup? dorin?a, vrerea ?i decizia subiectului insu?i. Astfel, reprezentarea preg?te?te cel de-al doilea salt al activit??ii de cunoa?tere, saltul din imperiul imagisticului in cel al constructivit??ii conceptuale, pe care il va realiza gandirea.
Reprezent?rile ca produse finale ale procesului de reprezentare exist? intr-o mare diversitate. Dup? analizatorul dominant in furnizarea informa?iilor, delimit?m reprezent?ri vizuale, auditive ?i chinestezice. Dup? gradul de generalitate, reprezent?rile pot fi generale sau individuale. In fine, dup? natura opera?iilor care stau la baza elabor?rii lor, delimit?m reprezent?rile reproductive ?i reprezent?rile anticipative.
Reprezentarea reflect? insu?iri concret intuitive, dar ea realizeaz? aceast? reflectare in absen?a obiectului, deci reflectarea este mijlocit? prin intermediul experien?ei perceptive.
Sub aspectul con?inutului, reprezentarea se aseam?n? cu percep?ia, dar ea reflect? insu?iri concret intuitive, figurative, schematice, relevante ?i semnificative.
Reprezentarea este mai s?rac? in con?inut, intrucat re?ine doar insu?irile caracteristice ?i relevante, sunt reprezentate insu?irile principale ?i sunt omise cele de detaliu.
Con?inutul informa?ional al reprezent?rii are o importan?? major?, deoarece valorific? experien?a perceptiv?. Drept urmare, putem vorbi despre reprezent?ri vizuale, auditive sau chinestezice. La fel se intampl? ?i cu formele complexe ale percep?iei, care se reg?sesc in reprezent?rile corespunz?toare: reprezentarea spa?iului, timpului, mi?c?rii.
In concluzie, in procesul reflect?rii reprezentarea realizeaz? o selec?ie de insu?iri concret intuitive din masa de experien?e perceptive. Deci, reflectarea este mijlocit? ?i selectiv?.
Reprezentarea are o func?ie de cunoa?tere, furnizand informa?ii despre insu?irile semnificative, caracteristice, individuale ?i comune ale obiectelor ?i fenomenelor percepute anterior. Reprezent?rile fac posibil? continuarea activit??ii de cunoa?tere, a opera?iilor de prelucrare-interpretare a informa?iilor in absen?a obiectului ?i a contactului perceptiv cu acesta. Reprezent?rile se afl? in rela?ie logic? unele cu altele, dup? criteriile similitudinii, opozi?iei, generalit??ii, in cadrul unui sistem reprezenta?ional coerent, mediat verbal. De asemenea, reprezent?rile constituie principala surs? de informa?ie pentru gandire, atunci cand aceasta se desf??oar? in raport cu obiecte sau fenomene care nu sunt prezente in campul nostru perceptiv.
Rolul reglator al reprezent?rilor se manifest? sub dou? aspecte: in preg?tirea mintal? anticipat? a ac?iunilor ?i in coordonarea ?i corectarea traiectoriei de desf??urare a acestora.
Reprezentarea valorific? rezultatele analizei ?i sintezei perceptive, dar dezvolt? opera?ii proprii cu ajutorul c?rora realizeaz? selec?ii, schematiz?ri, restructur?ri ?i generaliz?ri concret intuitive. Opera?iile cele mai importante care apar la nivelul reprezent?rii sunt schematizarea ?i generalizarea concret intuitiv?.
Prin intermediul schematiz?rii se produce o selec?ie accentuat? de insu?iri concret intuitive semnificative, importante ?i caracteristice.
Prin intermediul generaliz?rii concret intuitive informa?iile ob?inute prin schematizare sunt extinse la un num?r mai mare de obiecte sau chiar la o categorie.
Cele dou? opera?ii prefigureaz? dou? dintre opera?iile fundamentale ale gandirii. Astfel, schematizarea prefigureaz? abstractizarea, iar generalizarea concret intuitiv? anticipeaz? generalizarea de la nivelul gandirii..
Toate procesele senzoriale se finalizeaz? in plan subiectiv printr-o imagine.
Imaginea mintal? este o imagine care red? informa?ii de tip concret intuitiv, ce apar?in experien?ei perceptive.
Imaginea mintal? este o imagine secundar?, deoarece se produce in absen?a obiectului ?i in urma unei experien?e perceptive anterioare.
Imaginea mintal? este s?rac? in con?inut, deoarece sunt re?inute ?i redate insu?irile importante, caracteristice, relevante ?i nu cele de detaliu sau de fond. Aceast? calitate a reprezent?rii constituie un avantaj in cunoa?tere, intrucat se apropie de produsele gandirii, cum sunt conceptele empirice.
Imaginea mintal? este panoramic?, unitar?, integral?, redand obiectul intreg, cu toate insu?irile sale relevante ?i semnificative.
Imaginea mintal? are o anumit? autonomie, nefiind condi?ionat? de prezen?a obiectului ?i putand fi declan?at? din interior de o trebuin??, un motiv, un interes, o emo?ie etc.
Imaginea mintal? dispune de atributul vizualiz?rii. In plan mintal se elaboreaz? o imagine cu atribute vizuale, chiar dac? la origine informa?ia nu a fost ob?inut? pe canal vizual.
Imaginea mintal? dispune de atributul verbaliz?rii. Prin cuvant se denume?te obiectul reprezent?rii sau se poate declan?a o imagine mintal?. Cuvantul are ?i un rol reglator, de coordonare a imaginilor mintale.