Raymond Ruyer
Date personale
N?scut	13 ianuarie 1902 [1] Plainfaing ?( d ) , Lorraine ?( d ) , Fran?a
Decedat	22 iunie 1987 (85 de ani) [1] Nancy , Fran?a
Cet??enie	Fran?a
Ocupa?ie	filozof neurobiolog [*] ​ cibernetician [*] ​
Limbi vorbite	limba francez? [1] [2]
Activitate
Alma mater	Ecole Normale Superieure
Modific? date / text

Raymond Ruyer (n. 1902 Plainfaing Vosges , Fran?a - d. 1987 Nancy , Meurthe-et-Moselle Fran?a a fost un filozof francez. Autor a numeroase c?r?i Raymond Ruyer s-a ocupat de probleme foarte diverse printre care filozofia biologiei, originea informa?iei, filozofia valorii ?i altele. A scris ?i lucr?ri de popularizare a viziunii sale filozofice, dintre care cea mai cunoscut? este "Gnoza de la Princeton" in care i?i prezint? punctul de vedere ca fiind cel al unui grup fictiv din Statele Unite. Ruyer este considerat creatorul unei teorii numite panpsihism

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

N?scut in 1902 in localitatea Plainfaing din departamentul Vosges , Fran?a , Raymond Ruyer a urmat cursurile "?colii Normale Superioare" ( Ecole normale superieure ), una din marile universit??i ale Fran?ei. Se angajeaz? ca profesor de liceu, apoi i?i trece doctorarul in filozofie cu o tez? despre "Fenomenologia cunoa?terii". In 1937 public? prima sa lucrare "La conscience et le corps" ("Corpul ?i con?tiin?a"), care cuprinde unele din ideile de filozofie a biologiei pe care le-a dezvoltat ulterior.

In perioada celui de al doilea r?zboi mondial , Ruyer a fost prizonier in Germania din 1940 pan? in 1944. Dup? eliberare, i?i incepe cariera de profesor la Universitatea din Nancy unde, pe lang? activitatea didactic?, se ocup? de analiza implica?iilor filozofice ale diferitor domenii ale ?tiin?ei, in particular embriologia , biologia ?i informatica . In acela?i timp continu? cercet?rile in domeniul filozofiei valorii pe care le incepuse inc? dinainte de r?zboi.

In anii 1970 este ales membru corespondent al Institulului Fran?ei ( Institut de France ). I se propune o catedr? la Sorbona , avansare pe care o refuz?, preferand s? r?man? in mediul intelectual al Universit??ii din Nancy, unde avea rela?ii prietene?ti cu mul?i cercet?tori.

Opunandu-se curentului existen?ialist ?i tendin?elor stangiste ale intelectualit??ii din Fran?a postbelic?, Raymond Ruyer ajunge s? fie mult mai apreciat in cercurile ?tiin?ifice ?i universitare de peste hotare decat in Fran?a. Publicistul Raymond Aron il sf?tuie?te s? scrie lucr?ri de popularizare in care s?-?i prezinte ideile intr-o form? mai atractiv?. Deoarece primele sale publica?ii de popularizare nu avuseser? efectul dorit, Ruyer recurge la un subterfugiu. Bazandu-se pe constatarea c? marele public din Fran?a este interesat, poate chiar fascinat, de gandirea din Statele Unite, el public? lucrarea "La gnose de Princeton" ("Gnoza de la Princeton") in care sus?ine c? este in strans? leg?tur? cu un grup informal de cercet?tori americani de la Universitatea Princeton ai c?rui membri i?i ascund identitatea. El pretinde c? expune ideile acestor americani necunoscu?i, care ar incerca s? recreeze o religie ?tiin?ific? denumit? "Gnoza de la Princeton"

In realitate, sub acest subterfugiu, Ruyer i?i expune propriile idei. Succesul c?r?ii arat? c? o mare parte din cititori nu ?i-au dat seama de mistificarea din prezentarea volumului. Cartea a fost tradus? ?i in limba roman?. ^[3] ?i in Romania, au existat cititori care nu ?i-au dat seama c? "Gnoza de la Princeton" este fic?iune, ?i gnoza a fost citat? in diferite lucr?ri ca o mi?care care ar fi existat in realitate. ^{[4] [5] [6]}

Totu?i, succesul lucr?rii nu a sporit interesul publicului din Fran?a pentru lucr?rile ulterioare ale lui Ruyer. Cercet?rile sale au continuat ins? s? fie apreciate in ??rile anglofone ?i in Canada. In prezent, Raymond Ruyer est considerat creatorul unei teorii numite panpsihism

Raymond Ruyer a decedat in 1987 la Nancy . Ultima sa lucrare "L’embryogenese du monde et le Dieu silencieux" ("Embriogeneza lumii ?i Dumnezeul t?cut"), terminat? in 1983, a r?mas in manuscris ?i nu a fost publicat? inc?.

Activitatea ?tiin?ific? [ modificare | modificare surs? ]

In lecturile sale ?tiin?ice, Ruyer dovede?te o predilec?ie pentru lucr?rile de limb? german? ?i englez?. El insu?i declar? c? unul din scriitorii englezi care l-au influen?at este Samuel Butler . Prin afinitate cu acest precursor, Ruyer a urmat obiceiul acestuia de a analiza diferitele structuri ale Iliadei ?i Odiseii . Ca ?i Butler, el era de p?rere c? autorul celor dou? epopei era o femeie. ^[7]

Filozofia biologiei [ modificare | modificare surs? ]

Ruyer a elaborat o filozofie general? a biologiei. Studiul modului de dezvoltare a formelor de via?? l-a condus spre crearea unei teorii a cauzalit??ii biologice, care era in contradic?ie cu teoriile genetice. ^{[8] [9]}

O concep?ie similar? fusese sus?inut? ?i de naturalistul Jean-Baptiste de Lamarck , care explica adaptarea organismelor vii prin "sentimentul interior" al organismului. ^[10] Ruyer a dezvoltat aceast? concep?ie ar?tand c? nu exist? o diferen?? esen?ial? intre activit??ile care au loc in interiorul unui organism (care ia din exterior doar alimentele) ?i activit??ile care sunt legate de mediul exterior. Exist? o diferen?? intre con?tiin?a care se manifest? in aceste dou? cazuri: in primul caz este o con?tiin?? orientat? spre interior, in cel de al doilea este o con?tiin?? dirijat? in afara organismului. Ruyer ajunge la concluzia c? via?a este definit? printr-o finalitate, care se explic? prin con?tiin?a fiin?ei vii. ^{[11] [12]}

Conceptul de panpsihism [ modificare | modificare surs? ]

In paralel cu studiile din domeniul biologiei, Raymond Ruyer a c?utat s? trag? concluziile teoretice care rezult? din descoperirile revolu?ionare ale fizicii secolului al XX-lea, in special din mecanica cuantic?. c?utatand s? pun? in eviden?? o finalitate filozofic? a acestor cercet?ri ^[11]

Gandirea sa ulterioar? include o o filozofie a valorii ^[13] , o critic? a utopiilor ^[14] ) ?i o analiz? a teologiiilor ra?ionale ale secolului al XX-lea ^[15] . Aceste cercet?ri l-au condus la elaborarea unei filozofii ?i a unei teologii ?tiin?ifice, respingand pozitivismul materialist. El ajunge la o form? de spiritualism sau de panteism, pe care il nume?te "panpsihism", ale c?rui origini indep?rtate pot fi g?site in gandirea lui Gottfried Wilhelm von Leibniz . Mai pot fi identificate influen?e reciproce intre lucr?rile lui Raymond Ruyer ?i cele ale altor filozofi francezi contemporani, in special Maurice Merleau-Ponty et Gilles Deleuze . ^[16]

Analiza bazelor ideologiilor politice [ modificare | modificare surs? ]

Ruyer s-a ocupat de analiza ideologiilor politice, dovedind c?, foarte adesea, ideologiile sunt prezentate ca ?i cum s-ar baza pe teorii ?tiin?ifice. Astfel, chiar oameni de ?tiin?? de valoare au extins pseudo-?tiin?? in domenii cu totul inadecuate. De exemplu, pentru a da iluzia unei fundament?ri ?tiin?ifice, Platon i?i imbr?ca ideile cosmologice ?i politice in forme geometrice sau aritmogeometrice, de?i nu exist? nicio leg?tur? intre ele. In secolul al XVII-lea. Hobbes ?i Spinoza prezentau pasiunile umane ?i institu?iile politice sub forma unor tratate de mecanic? sau de geometrie.

Lucr?rile lui Newton au determinat pe mul?i ganditori s? utilizeze legea atrac?iei universale in studiile sociale, incercand s? defineasc? un sistem al lumii etice. Dup? 1859, teoriile lui Darwin au devenit una din justific?rile ?tiin?ifice ale ideologiilor politice.

In mod particular, diferitele forme de socialism au fost prezentate ca teorii fundamentate ?tiin?ific, in speran?a c? aceasta le-ar conferi o credibilitate sporit?. Aceasta este valabil pentru to?i ganditorii sociali?ti: Fourier , Saint Simon , Proudhon , Marx ?i Engels .

Astfel, Fourier se prezint? ca un Newton al politicii ?i consider? c? a descoperit principiul armoniei in politic?. Saint Simon sus?ine c? teoria sa este bazat? pe teoria ?tiin?ific? a atrac?iei universale. Engels este de p?rere c? Marx este un Darwin al ?tiin?elor sociale, ?i c? ar fi descoperit legea evolu?iei istoriei umane tot a?a cum Darwin a descoperit legea evolu?iei materiei organice. Pentru a consfin?i caracterul ?tiin?ific al operei sale, Karl Marx a vrut s?-i dedice lui Darwin primul volum din “Capitalul”, ins? Darwin a refuzat in mod politicos aceast? propunere. ^[17]

Filozofia valorii [ modificare | modificare surs? ]

Ruyer sus?ine c? destinul istoric al omenirii nu este cel de a crea societ??i mai drepte, mai fr??e?ti, mai fericite, mai productive, mai puternice, mai artistice, mai ?tiin?ifice sau mai religioase. Toate aceste valori sunt subordonate criteriului major al capacit??ii societ??ii de a dura in timp. Durabilitatea existen?ei este, dup? Ruyer, singura valoare esen?ial? pentru con?iin?a uman?. Dup? Ruzer, dreptatea nu este o valoare decat pentru motivul c? ea reprezint? o baz? solid?, durabil?, pe cand nedreptatea este baza fragilit??ii societ??ii. Puterea ?i bog??ia reduc probabilitatea unei durabilit??i in loc s? o sporeasc?.

Un anumit individ sau o anumit? societate dat?, un popor, are posibilitatea de a alege intre diferite idealuri ?i poate sacrifica idealul de durat? in favoarea unui ideal de dreptate, de cunoa?tere sau de onoare. In general un om care i?i d? via?a pentru un ideal sau onoare este admirat. Omenirea, in ansamblul ei, nu are ins? o asemenea op?iune, deoarece selec?ia negativ? favorizeaz? in mod automat acele popoare care, in mod con?tient sau nu, subordoneaz? durabilit??ii toate celelalte valori. ^[13]

Previziunile lui Raymond Ruyer [ modificare | modificare surs? ]

Raymond Ruyer face anumite previziuni cu privire la viitorul omenirii.

Intr-o prim? analiz? Ruyer se ocup? de problemele imigra?iei in spre ??rile dezvoltate. El arat? c? asimilarea imigran?ilor nu se face in mod automat, contrar teoriei americane a unui "melting pot" sau in contradic?ie cu iluzia atotputerniciei unui sistem educa?ional. Imigra?ia duce la convulsiuni care pun in pericol civiliza?ia ins??i. In momentul in care sunt prea numero?i, imigran?ii, adeseori chiar f?r? a fi con?tien?i de aceasta, ajung s? impun? societ??ilor in care tr?iesc modul lor de via??, adeseori ?ocant pentru autohtoni. O alternativ? este cazul in care imigran?ii refuz? in mod con?tient s? se lase asimila?i, avand preten?ia s? asimileze ei popula?iile autohtone, care nu se opun acestui proces deoarece sunt fie excesiv de primitoare, fie descurajate sau indoctrinate. ^[18]

Raymond Ruyer prevedea c? civiliza?ia occidental? va intra intr-o criz? in secolul al XXI-lea. Dup? previziunile lui, aceast? criz? urmeaz? s? fie atipic?, fiind mai grav? decat crizele uzuale deoarece va fi amplificat? din cauza unei crize a energiei iar elementelor materiale ale crizei li se vor ad?uga conflictele intre boga?i ?i s?raci ?i conflictele inter-rasiale. In orice caz aceast? criz? va fi mai grav? decat cea care a dus la c?derea imperiului roman

Civiliza?ia industrial? liberal? este sinuciga?e tocmai deoarece nu controleaz? sau controleaz? insuficient o dezvoltare tehnico-economic? cu o "retroac?iune amplicatoare". In plus, liberalismul ecomomic atrage dup? sine un liberalism al moravurilor, determinat de interesul pe care il au produc?torii de a satisface orice dorin?e, f?r? discern?mant.

Raymond Ruyer era preocupat de tendin?ele negative ale societ??ii contemporane, intre altele de disgenia pe care o constata. Termenul de disgenie a fost introdus de William Bradford Shockley , laureat al Premiului Nobel pentru fizic?. Shockley descrie acele sisteme de reproducere biologic? care duc la transmiterea cu prioritate a caracteristicilor negative ale indivizilor ?i care astfel, contrar teoriei selec?iei naturale, au rezultatul opus de degradare progresiv? a calit??ilor speciei. Analizand disgenia din Statele Unite, Shockley a constatat c? fenomenul se manifesta atat in cadrul popula?iei de ras? alb? cat ?i al celei de ras? neagr?, ins? situa?ia in randul negrilor era deosebit de ingrijor?toare. Dup? datele Biroului de Recens?minte al Statelor Unite (U.S. Census Bureau), in randul popula?iei de ras? alb? se inregistrau in medie 3,7 copii pentru un cet??ean necalificat, fa?? de 2,3 pentru un cet??ean calificat. In randul popula?iei de ras? neagr? statistica ar?ta c? pentru necalifica?i se inregistrau 5,4 copii de persoan? fa?? de doar 1,9 pentru cei califica?i. Argumentul lui Shockley era c?, deoarece inteligen?a ?i aptudinile intelectuale sunt ereditare, ca ?i majoritatea altor caracteristici ale oamenilor, este inevitabil ca, in timp, procentul de oameni inteligen?i s? scad?, iar acest fenomen s? afecteze mai mult popula?ia neagr?, in pofida eforturilor de integrare f?cute de societatea american?. ^[19] Acest proces de inr?ut??ire a calit??ilor unei specii a fost denumit "disgenie". Lucr?rile lui Shockley au fost publicate inainte de lansarea ideii de corectitudine politic?. Fiind acuzat de rasism intr-un reportaj al revistei "Atlanta Constitution", Shockley a intentat ac?iune impotriva revistei pentru def?imare , proces pe care l-a ca?tigat. ^[20]

Ruyer era de p?rere c? societ??ile contemporane ignorau ?i chiar acceptau ca fiind de importan?? major? manifest?ri de ordin demografic: disgenia, sc?derea natalit??ii, degradarea moravurilor, inr?ut??irea obiceiurilor sexuale, deteriorarea educa?iei ?i culturii, sc?derea bunului gust. In opozi?ie cu aceast? atitudine, Ruyer le considera un pericol vital de ordin demografic pentru societate. El ar?ta c? este mult mai greu s? se alarmeze opinia public? despre desechilibrele demografice, in special despre disgenie, decat despre pericolele de ordin economic sau politic. El prevedea c? aceste tendin?e se vor accentua in secolul al XXI-lea ducand la o criz? de mari propor?ii, de natur? a dura mai multe secole. ^[18]

Concluzii [ modificare | modificare surs? ]

Opera lui Raymond Ruyer este inc? relativ necunoscut? in Fran?a, fiind mai apreciat? in Statele Unite ?i in Canada, de?i nu toate lucr?rile sale au fost traduse in limba englez?. In ultimul deceniu s-a putut constata o cre?tere, relativ limitat?, a interesului pentru lucr?rile sale.

Opere [ modificare | modificare surs? ]

• La conscience et le corps - Alcan, Paris 1937,
• Elements de psycho-biologie - Presses Universitaires de France, Paris, 1946)
• Le monde des valeurs - Aubier, Paris, 1947,
• L'Utopie et les Utopies - Presses Universitaires de France, Paris, 1950,
• ‘’L’action a distance d’apres la science contemporaine’’ - Revue Metapsychique, 1951, n°16, 183-196
• ‘'Neofinalisme - Presses Universitaires de France ? Paris - 1952),
• La cybernetique et l'origine de l'information - Flammarion, Paris 1954,
• La genese des formes vivantes - Flammarion, Paris, 1958,
• La philosophie de la valeur - Armand Colin, Paris, 1959),
• Paradoxes de la conscience et limites de l'automatisme - Albin Michel, Paris 1960,
• L'animal, l'homme, la fonction symbolique - Gallimard, Paris, 1964)
• Eloge de la societe de consommation - Calmann-Levy, Paris, 1969,
• Dieu des religions, Dieu de la science - Flammarion, Paris 1970,
• Les nuisances ideologiques ? Calmann-Levy, Paris, 1972,
• La gnose de Princeton - Fayard, Paris, 1974 ,
• Les nourritures psychiques. La politique du bonheur - Calmann-Levy, Paris, 1975,
• Les cent prochains siecles - Fayard, Paris, 1977,
• Homere au feminin ou La jeune femme auteur de l'Odyssee - Copernic, Paris 1977,
• L'art d'etre toujours content. Introduction a la vie gnostique - Fayard, Paris, 1978,
• Le sceptique resolu - Robert Laffont, Paris, 1979.
• Souvenirs -1- Ma famille alsacienne et ma vallee vosgienne - Vent d'Est, Paris 1985.
• L’embryogenese du monde et le Dieu silencieux 1983 (manuscris nepublicat)

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Laurent Meslet - La philosophie biologique de Raymond Ruyer ? 1997 (ISBN 228400489)
• Laurent Meslet ? Le psychisme et la vie ? Harmattan, 2005 ( ISBN 274758688X )
• Raymond Ruyer, de la science a la theologie , collectif sous la direction de Louis Vax et Jean-Jacques Wunenburger Editions Kime, 1995.
• Fabrice Colonna - Ruyer Les Belles Lettres, Paris, 2007 ( ISBN 2251760563 )
• Sylvie Leclerc-Reynaud - Pour une documentation creative, l'apport de la philosophie de Raymond Ruyer - Coll. Science et techniques de l'information, 2007 ( ISBN 2843650852 )
• Raymond Ruyer ? Biographie [5]