Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.

Radioloca?ia este o modalitate de determinare a existen?ei ?i pozi?iei relative a unei sta?ii sau a unui obiect pe baza caracteristicilor undelor electromagnetice : vitez? de propagare constant? ?i propagarea in linie dreapt?. Pozi?ia unui obiect ?int? este caracterizat? in calcul de mai multe elemente.

Distan?a r pan? la un obiect se determin? din formula r = c τ /2, unde τ este intervalul de timp dup? care este recep?ionat? unda reflectat? sau retransmis? de obiect ?i c , viteza de propagare a undelor radioelectrice. Pentru determinarea coordonatelor unghiulare se folosesc propriet??ile directive ale antenelor .

Radioloca?ia ?i-a g?sit aplica?ii in meteorologie , in radionaviga?ia aerian? ?i maritim?: identificarea formelor de relief, insulelor, ghe?arilor, obstacolelor etc. Instala?ia de radioloca?ie se compune, in esen??, dintr-un emi??tor, un receptor ?i un sistem de antene. Pentru a se putea stabili coordonatele unghiulare ale pozi?iei obiectului, undele radio trebuie emise sub forma unor fascicule mai inguste. Pentru aceasta, antena radiolocatorului se a?az? in focarul unei oglinzi metalice concave , care reflect? undele intr-o singur? direc?ie. Emi??torul emite trenuri de unde separate prin pauze, func?ionand prin impulsuri. In timpul pauzelor de emisie, prin intermediul receptorului antena recep?ioneaz? undele reflectate. Recep?ionarea semnalului se m?soar? cu oscilograful catodic.

Utiliz?ri ale radioloca?iei. Este folosit? in navigare. Avioanele ?i vapoarele sunt dotate cu radiolocatoare, ca ?i aeroporturile care sunt prevazute cu acest echipament pentru a dirija traficul aerian, ateriz?rile ?i decol?rile avioanelor. Radioloca?ia poate fi activ? sau pasiv?.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Efectul de reflec?ie al undelor radio de la obiecte dure, solide a fost descoperit de fizicianul german Heinrich Hertz in 1886. Utilizarea efectului in practic? a fost impiedicat? de dispersarea undelor radio. In 1930, in leg?tur? cu dezvoltarea avia?iei, ??rile de frunte ale lumii au analizat posibilitatea de a folosi radioloca?ia in scopuri de ap?rare aerian?. Ideea despre radioloca?ie a fost cunoscut? cu mult timp inainte de al doilea r?zboi mondial , ?i este dificil s? se numeasc? persoana care a sugerat mai intai. Potrivit istoricilor germani, prima (in 1902) radioaloca?ie a fost creat? ?i testat? pe navele care au mers pe Rin. Inventatorul, inginerul german Christian Hyulsmeyer din Koln, a numit creatura ?telemobiloskop”. In 1904, el a primit patent pentru ?Metoda de semnalizare a obiectelor de la distan?? folosind undele electrice” ^[1] .

Primele sisteme pasive de radioloca?ie utilizate in practic? au fost sistemele radar pasive bazate pe puncte de ascultare ?i captare a sunetelor emise de diverse obiecte, cum ar fi aeronave ?i vase de r?zboi , sisteme ap?rute in timpul Primului R?zboi Mondial ^{[ necesit? citare ]} . Astfel de sisteme au fost construite ?i amplasate de c?tre Royal Air Force (RAF) in jurul coastei Regatului Unit , in timpul Primului R?zboi Mondial ^{[ necesit? citare ]} . Imensele antene parabolice de beton numite ?i ,,oglinzi pentru sunet” aveau rolul de a amplifica zgomotul creat de avioanele , dirijabilele ?i vasele de r?zboi germane prin reflectarea undelor sonore pe suprafa?a curbat?, concentrandu-le intr-un singur punct, precum razele solare reflectate pe o oglind? curbat? ^{[ necesit? citare ]} . Mai multe microfoane au fost plasate in fa?a reflectorului ?i in func?ie de microfonul care recep?iona semnalul se calcula cu aproxima?ie distan?a la care se g?sea nava de r?zboi, dirijabilul sau avionul de insul? . Prima anten? parabolic? a fost amplasat? pe coasta de sud a Angliei , in apropierea ora?ului Kent . La inceput au existat cinci “oglinzi” concave realizate din o?el ?i beton, ce aveau o in?l?ime cuprins? intre ?ase ?i nou? metri. Apoi, in 1930, v?zand eficacitatea sistemului, for?ele britanice au ridicat ?i o a ?asea “oglind?”, mult mai mare ?i puternic?. Imensul perete curbat avea 60 de metri lungime ?i 8 metri in?l?ime ?i putea capta zgomotul produs de la avioanele aflate la o distan?? de 30 de km de ??rm. Acest sistem pasiv de radioloca?ie a continuat s? fie folosit pan? la mijlocul anilor ’30 ai secolului XX ^{[ necesit? citare ]} .

Clasificare [ modificare | modificare surs? ]

Exist? dou? tipuri de radare:

• Radarul pasiv se bazeaz? pe recep?ia radia?iei proprii a obiectului;
• Cu radarul activ, radarul emite propriul semnal de detec?ie ?i il prime?te reflectat din ?inta. In func?ie de parametrii semnalului recep?ionat, se determin? caracteristicile ?intei.

Radarul activ este de dou? tipuri:

• Cu un r?spuns activ ? instala?ia presupune prezen?a unui transmi??tor radio (transponder), care emite unde radio in urma unui semnal recep?ionat. R?spunsul activ este folosit pentru a identifica obiecte (prieten ? du?man), pentru telecomand?, precum ?i pentru a ob?ine informa?ii suplimentare de la acestea (de exemplu cantitatea de combustibil, tipul de obiect etc.);

• Cu un r?spuns pasiv ? semnalul de cerere este reflectat de obiect ?i este perceput la punctul de recep?ie ca r?spuns.

Pentru a vizualiza spa?iul din jur, radarul folose?te diferite moduri de vizualizare prin deplasarea fasciculului direc?ional al antenei radar:

• circular?;
• sector;
• helix overview;
• conic;
• intr-o spiral?;
• revizuirea "V";
• liniar.

In func?ie de tipul de radar, radia?iile sunt imp?r?ite in:

• Radia?ie continu?;
• Radar pulsatoriu.

Principiul de func?ionare [ modificare | modificare surs? ]

Radarul se bazeaz? pe urm?toarele fenomene fizice:

• Undele radio sunt impr??tiate prin neomogenit??i electrice (obiecte cu alte propriet??i electrice care sunt diferite de propriet??ile mediului de propagare) intalnite pe calea propag?rii lor. In acest caz, undele reflectate, precum ?i radia?ia ?intei in sine, fac posibil? detectarea ?intei.
• La distan?e mari de la sursa de radia?ie putem presupune c? undele radio se propag? in linie dreapt? ?i la o vitez? constant?, ceea ce face posibil? m?surarea distan?ei ?i a coordonatelor unghiulare ale ?intei (Abaterile de la aceste reguli, valabile doar in prima aproxima?ie, sunt studiate de o ramur? special? de radioteleviziune - aceste abateri conduc la erori de m?surare).
• Frecven?a semnalului recep?ionat este diferit? de frecven?a oscila?iilor emise atunci cand punctele de recep?ie ?i de emisie se mi?c? impreun? ( efectul Doppler ), ceea ce face posibil? m?surarea vitezelor radiale ale mi?c?rii ?int? fa?? de radar.
• Radioloca?ia pasiv? utilizeaz? radia?ia undelor electromagnetice prin obiecte observabile, poate fi radia?ia termic? caracteristic? tuturor obiectelor, radia?ia activ? creat? prin mijloacele tehnice ale unui obiect sau radia?ia fals? creat? de orice obiecte cu dispozitive electrice de lucru.

Note [ modificare | modificare surs? ]