Ra?iunea
ca ?i
concept
filosofic
inseamn? capacitatea
spiritului
uman
de a in?elege rela?ii universale ?i sensul lor ?i de a ac?iona conform acestora, inclusiv privitor la propria situa?ie in via??. Ra?iunea este cea mai important? capacitate
epistemologic?
, care controleaz?
in?elegerea
?i care ii fixeaz? acesteia limite. Astfel, ra?iunea este cel mai important mijloc al
reflec?iei
filosofice. Acest sens al ra?iunii, care este ?i azi cel mai important, i?i are originea in filozofia lui
Immanuel Kant
.
Ra?iunea
este una dintre formele
con?tiin?ei
, mintea con?tient? de sine, indreptat? asupra ei in?i?i ?i con?inutul conceptual al cunoa?terii sale (
Kant
,
Hegel
). Ra?iunea se exprim? in
principii
,
idei
?i idealuri. Ra?iunea trebuie distins? de alte forme de con?tiin?? - contemplare, ra?iune, con?tiin?? de sine ?i
spirit
. In virtutea acestui fapt, ra?iunea poate avea contradic?ii. Hegel credea c? numai ra?iunea ajunge, in sfar?it, la adev?rata expresie a adev?rului ca fiind concret?, adic? include caracteristici opuse in unitatea sa.
Ac?iunea ra?iunii, ca in?elegerea universal?, este strans legat? de
vorbirea
uman? (
limb?
), care stabile?te un set nedefinit de fenomene reale ?i posibile (trecut, prezent ?i viitor) similare sau omogene unui semn. Dac? lu?m in considerare semnul lingvistic ca un intreg, inseparabil fa?? de ceea ce este exprimat de el, atunci putem recunoa?te c? esen?a real? a gandirii ra?ionale este exprimat? in cuvinte, din care analiza ra?ional? identific? diferitele sale forme, elemente ?i legi (vezi
Filozofie
).
Abordand problema posibilit??ii gandirii non-verbale,
Brouwer
a ar?tat c? matematica este o activitate autonom? ?i independent? care nu depinde de limbaj ?i c? ideile matematicii merg mult mai adanc in minte decat in limbaj, indiferent de percep?ia verbal?. Potrivit lui Brouwer, limba natural? este capabil? s? creeze doar o copie a ideilor corelate cu ea ins??i, cum ar fi fotografierea cu un peisaj.
In unele tendin?e filosofice ale secolului al XIX-lea, ra?iunea se opunea
experien?ei
naturale sau empirismului. A existat ?i tendin?a opus? - de a deduce mintea sau chiar ideea universalit??ii de la singurele fapte de experien?? (vezi ?i
Empirism
).