R?zboiul franco-german
sau
R?zboiul franco-prusac
, de multe ori numit in Fran?a
R?zboiul din 1870
(
19 iulie
1870
-
10 mai
1871
) a fost un conflict dintre
Fran?a
?i
Prusia
, care a fost sprijinit? de
Confedera?ia German? de Nord
?i statele sud-germane
Baden
,
Wurttemberg
?i
Bavaria
. Impun?toarea victorie german? a dus la actul final de
unificare a Germaniei
?i la formarea
Imperiului German
sub Kaiserul
Wilhelm I de Prusia
. A reprezentat de asemenea sfar?itul domniei lui
Napoleon al III-lea
?i a celui de
Al doilea Imperiu Francez
, care a fost inlocuit de cea de
a Treia Republic? Francez?
. In cadrul repara?iilor de r?zboi, Fran?a a cedat
Alsacia-Lorena
, provincii cu o popula?ie autohton? german?, pe care
Imperiul German
le va de?ine pan? la sfar?itul
Primului R?zboi Mondial
.
Telegrama de la Ems
a constituit pretextul declan??rii r?zboiului franco-prusac din anii 1870-1871. Din cauza nereu?itei politicii lui Napoleon al III-lea din ultimii ani, o parte din clasa conduc?toare francez? era nemul?umit? de politica imp?ratului. Curentul republican se int?re?te ?i in fruntea lui st? str?lucitul orator
Leon Gambetta
.
In randul muncitorimii franceze se r?spandiser? tot mai mult ideile socialiste, cele mai multe sub influen?a lui
Proudhon
?i
Blanqui
. In ianuarie 1870, prin?ul
Pierre Bonaparte
a fost ucis de gazetarul republican
Victor Noir
. Ca expresie a cre?terii curentului republican, peste 200.000 oameni iau parte la inmormantarea acestuia sub lozinca ?Tr?iasc? Republica”.
Napoleon al III-lea a luat o serie de m?suri represive, dar v?zand ca acestea nu st?panesc curentul republican, a g?sit solu?ia nefericit? de a se angaja intr-un r?zboi impotriva Prusiei, cu convingerea c?, impiedicand unirea Germaniei sub conducerea Prusiei, p?tura conduc?toare din Fran?a se va strange in jurul lui.
In prima faz? Prusia s-a asigurat de neutralitatea
Italiei
,
Rusiei
?i
Marii Britanii
in eventualitatea unui r?zboi cu Fran?a. Escaladarea tensiunilor a culminat cu refuzul Fran?ei de a accepta ca ?i succesor la tronul vacant al
Spaniei
a prin?ului
Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen
. Fran?a a trimis un ultimatum lui Wilhelm I al Prusiei, aflat in vacan??, cerand retragerea candidaturii la tronul Spaniei ?i scuze publice. Aici intervine geniul machiavelic al cancelarului
Otto von Bismarck
. Intalnirea a fost descris? in dou? moduri diferite pentru publicul francez ?i german. Pentru francezi in comunicat se d?dea de in?eles c? ambasadorul francez a fost jignit de Wilhelm I, iar pentru germani era exact contrariul.
In ziua de
19 iulie
1870
Fran?a declar? r?zboi Prusiei. Napoleon al III-lea a inceput r?zboiul de?i Fran?a nu era preg?tit?. Armata nu avea nici o conducere priceput? ?i nici cele necesare ducerii unui r?zboi. Lipseau pan? ?i h?r?ile. Prusia era mult mai bine preg?tit? ?i num?rul solda?ilor prusaci era aproape dublu. Cu toat? b?rb??ia soldatului francez, armata francez? a suferit de la inceput infrangeri una dup? alta. La
Metz
?i
Sedan
armatele franceze au fost inconjurate de prusaci. De?i un general francez i-a propus lui Napoleon s?-?i croiasc? drum prin lupt? spre liniile franceze sau s? piar? pe campul de onoare, imp?ratul s-a predat impreun? cu intreaga armat?.
Cand poporul Parisului a aflat de capitularea de la
Sedan
s-a r?sculat sub lozinca: ?Vrem Republic? ?i ap?rarea patriei”. Sub presiunea popular?, Gambetta ?i al?i ca?iva deputa?i republicani proclam? republica. Se instaureaz? un guvern provizoriu care a luat numele de
Guvern de Ap?rare Na?ional?
. In acest guvern au intrat republicani, printre care ?i Gambetta, dar ?i mul?i monarhi?ti reac?ionari, printre care generalul
Trochu
, care a preluat ministerul de r?zboi. Acest minister nu era ata?at maselor populare.
Pentru muncitorime ?i pentru intregul popor francez amenin?area lui Bismarck devenise o primejdie na?ional?. Dup?
dezastrul de la Sedan
trupele germane i?i deschiseser? drumul spre capitala Fran?ei. Poporul trebuia deci s?-?i asigure un guvern care s? apere ?i nu s? tr?deze interesele na?ionale ale ??rii. Poporul francez era hot?rat s? apere Fran?a ?i Parisul. Se formeaz? batalioane compuse din muncitori, meseria?i, func?ionari ?i ??rani.
La
19 septembrie
1870, cand Germania a trecut la asediul Parisului, popula?ia Fran?ei era inc? in febra inarm?rii. Gambetta la randul lui cerea organizarea ap?r?rii. Plecand in provincie, el organizeaz? o nou? armat? pentru ac?iuni ofensive, recucerind ora?ul
Orleans
. O parte din aceast? armat?, numit?
Armata Loarei
, se une?te cu armata din r?s?rit ?i sprijin? ora?ul
Belfort
, care rezist? astfel pan? la sfar?itul r?zboiului.
In
31 octombrie
1870 mul?imea manifesteaz? impotriva uneltirilor guvernului ?i a tr?d?rii generalilor armatelor franceze. Grup?ri conduse de
blanqui?ti
incearc? r?sturnarea guvernului ?i formarea unui nou guvern revolu?ionar. Dar Trochu, ministrul de r?zboi, reu?e?te s? aresteze 60 dintre conduc?torii r?scoalei, iar pe Auguste Blanqui care reu?ise s? fug? il condamn? in lips? la moarte. Situa?ia economic? a Parisului era grea. Se sim?ea mai ales lipsa alimentelor ?i a combustibililor. Pre?urile urcau vertiginos.
In aceast? situa?ie se afla Parisul la
16 decembrie
1870, cand artileria prusac? a inceput bombardarea ora?ului. La
28 ianuarie
1871
guvernul francez ajunge la un compromis cu armata prusac? in privin?a incheierii armisti?iului.
- Florin Perlea:
Un r?zboi din nimic
, in: "Spirit militar modern", iun.-iul. 2005
- La guerre de 1870 en images
[1]