De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Acest articol se refer? la regimul politic din primele dou? secole ale Imperiului Roman. Pentru alte sensuri, vede?i
Principat (dezambiguizare)
.
| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
| Acest articol are nevoie de aten?ia unui
expert
in domeniu.
Recruta?i unul sau, dac? sunte?i in m?sur?,
ajuta?i
chiar dumneavoastr? la imbun?t??irea articolului!
|
In istoria
Imperiului Roman
,
Principatul
este, conform deriva?iei sale etimologice din cuvantul
latin
princeps
, insemnand
?ef
sau
primul
,
regimul politic
dominat de c?tre un astfel de
?ef de stat
sau
guvern
. Titlul, in complet
princeps senatus
/
princeps civitatis
, a fost adoptat ini?ial de c?tre
Octavian
(
27 i.Hr.
-
14 d.Hr.
), primul
imp?rat Roman
, care a ales, precum
dictatorul
pe via?? asasinat,
Iulius Cezar
, care refuzase in mod formal coroana - s? nu (re)introduc? o
monarhie
legal?, ci s? formeze stabilitatea politic? necesar? cu disperare dup? epuizantele
r?zboaie civile
de c?tre un regim de facto intru scheletul constitu?ional al
republicii
, care fusese separat precis ca o alternativ? la odiosul regat precedent. De?i preten?iile dinastice au ap?rut inc? de la start, aceasta a r?mas constitu?ional de neimaginat.
- Deseori, intr-un sens mai limitat ?i precis
cronologic
, termenul este aplicat specific asupra primeia dintre cele dou? faze guvernului imperial din vechiul
Imperiu Roman
, anterior c?derii sale in vest (c?derea
Romei
), in
476
, l?sand
Imperiul Bizantin
singurul mo?tenitor.
Sub acest Principat
stricto sensu
, realitatea politic? a domniei
autocratice
de c?tre
imp?rat
era inc? mascat? cu scrupulozitate de c?tre forme ?i conven?ii de domnii
oligarhice
pe cont propriu mo?tenite din perioada politic? a neincoronatei
Republicii romane
(
509 i.Hr.
-
27 i.Hr.
) sub motoul
SPQR
.
- Aceast? prim? faz? avea s? fie folosit? de c?tre, sau mai degrab? s? implice, a?a-numitul
Dominat
, in care imp?ratul devenea stilizat
dominus
(st?pan), cet??enii s?i, cei cu care constitu?ional imp?r?ea suveranitatea sa, devenind supu?ii s?i, sem?nand oarecum cu tradi?ia oriental? dintru elenism.
Acest proces este adesea v?zut c-ar fi inceput cu imp?ratul
Domi?ian
, cand tipuri orientale de domnie precum
dominus
(Lord, St?pan) au devenit curente (de?i nu legale), dar nu se putea prin defini?ie clarificarea punctului de turnur? constitu?ionale, deci aceast? aprecia?ie r?mane subiectiv?, realitatea este dezvoltare graduat?.
Dup?
Criza secolului III
aproape c? s-a ajuns la colapsul politic al Imperiului, imp?ratul
Diocle?ian
a inlocuit
principatul
de o persoan? cu
tetrarhia
, in care pretextul r?mas vechii forme republicane era in majoritate inl?turat, stilul
princeps
nemaifiind folosit acum, precum ?i unitatea teritorial? a imperiului.