Varia?ia presiunii atmosferice in
troposfer?
in func?ie de
altitudine
, calculat? pentru 15 °C ?i 0% umiditate relativ?, conform
atmosferei standard
Presiunea atmosferic?
reprezint?
presiunea
exercitat? de
aerul
din
atmosfer?
asupra
scoar?ei terestre
. Atmosfera, care inconjoar? globul p?mantesc, exercit? o presiune anumit? asupra suprafe?ei p?mantului ?i asupra tuturor oamenilor, animalelor ?i obiectelor, care se afl? pe el. Presiunea se m?soar? cu
barometrul
?i valoarea ei poate fi exprimat? in mai multe unit??i de m?sur?, cel mai adesea in milimetri coloan? de mercur (
torr
), dar ?i in
kiloPascali
sau atmosfere. Presiunea atmosferic? la nivelul m?rii este de cca. 760 mm coloan? de mercur (101325
Pa
). De la valoarea de 760 mmHg provine denumirea de atmosfer? fizic?.
Presiunea atmosferic? se m?soar? cu
barometrul
.
Presiunea aerului este condi?ionat? de greutatea aerului atmosferic. Presiunea atmosferic? care are capacitatea de a echilibra o coloan? de
mercur
cu in?l?imea de 760 mm la temperatura de 0 °C la nivelul m?rii ?i la latitudinea de 45° este considerat? normal?, egal? cu o
atmosfer?
.
In aceste condi?ii atmosfera apas? pe 1 cm² de suprafa?? a p?mantului cu greutatea unei mase de aproximativ 1 kg, mai exact de 1.033 g. La sta?iile meteorologice se folose?te ca unitate de m?sur? a presiunii atmosferice milibarul (mb). Un milibar = 0,750 mm Hg (mm coloan? de mercur).
O atmosfera (atm) = 1,033 Kg pe 1 cm² = 1,013 bar (b) = 760 mm Hg.
Un bar (b) = 1,019 Kg pe 1 cm² = 0,986 atmosfere (atm) = 750 mm Hg.
Pentru conversia presiunii exprimate in mm Hg in milibari, m?rimea dat? se inmul?e?te cu 4/3 ?i viceversa, pentru convertirea milibarului in mm Hg, se inmul?e?te prima m?rime cu 3/4.
Din anul 1980 a fost introdus? o nou? unitate de m?surare a presiunii -
pascalul
(Pa). M?rimea presiunii atmosferice de 750 mm Hg este egal? cu 100.000 Pa.
Datele despre presiunea atmosferic? sunt comunicate in hectopascali - de 100 de ori mai mari decat Pa. Atunci 750 mm Hg = 1000 hPa. Pentru recalcularea presiunii atmosferice, exprimate in mm Hg in hectopascali, este necesar a se inmul?i m?rimea dat? cu 1,333.
Uneori presiunea atmosferic? este exprimat? in mmHg (presiunea exercitat? de o coloan? de mercur cu in?l?imea de 1 mm). Deoarece in aceast? defini?ie intervine densitatea mercurului ? m?rime a c?rei valoare se putea modifica odat? cu cre?terea preciziei mijloacelor de m?surare ? prin conven?ie s-a stabilit c? 760 mmHg = 1 atm (atmosfer? fizic?) = 101325 Pa. Atmosfera fizic? este considerat? ca ?presiune normal?” in definirea multor propriet??i fizico-chimice ?i corespunde aproximativ cu presiunea atmosferic? la nivelul m?rii.
In condi?ii obi?nuite, pe suprafa?a p?mantului oscila?iile presiunii atmosferice pot fi extrem de mici: 10-30 mm ?i oamenii s?n?to?i le suport? u?or ?i nu le percep. Dar unii bolnavi sunt foarte sensibili chiar ?i la astfel de oscila?ii neinsemnate de presiune. In cazuri aparte se observ? devieri considerabile, care pot s? apar? ca un motiv direct de alterare a s?n?t??ii omului.
Aerul este un amestec de
azot
in propor?ie de 78,08%,
oxigen
20,93%,
dioxid de carbon
0,03-0,04%,
gaze
inerte 1% ?i cantit??i variabile de vapori de ap?.
Schimb?rile de gaze dintre organism ?i atmosfer? se efectueaz? in func?ie de presiunea atmosferic? la locul respectiv. La varia?ia presiunii, fiecare gaz din acest amestec i?i va p?stra propor?ia fa?? de celelalte, ins? in acela?i volum de aer, num?rul moleculelor se va m?ri atunci cand presiunea va cre?te, sau se va mic?ora - dac? presiunea va sc?dea.
Modific?rile presiunii par?iale a diferitelor gaze ce intr? in compozi?ia aerului atmosferic au consecin?e asupra solubilit??ii lor in lichidele ?i ?esuturile organismului ?i, de rand cu alte modific?ri, duc la tulbur?rile care apar la ac?iunea presiunii atmosferice crescute ?i sc?zute.
Compozi?ia chimic? a atmosferei, componen?a gazoas?:
- Azot (N
2
) - 78,0 %;
- Oxigen (0
2
) - 20,93 %;
- Dioxid de carbon (C0
2
) - 0,03 %;
- Argon (Ar) - 0,937 %;
Activitatea muncitorilor cere in unele cazuri efectuarea unor procese in condi?ii de presiune atmosferic? ridicat? sau sc?zut? care dep??esc cu mult limitele obi?nuite la care organismul este adaptat. Presiuni atmosferice mici se intalnesc la altitudini mari, astfel c? exemple de persoane afectate de astfel de presiuni sunt aviatorii ?i alpini?tii. Presiuni atmosferice superioare celor de la nivelul m?rii se intalnesc doar in mine. Un studiu privind presiunea in minele foarte adanci
[1]
arat? c? intr-o min? cu adancimea de 5000 m presiunea este echivalent? cu cea de la o scufundare in ap? la adancimea de 7 m, ceea ce nu produce efecte de decompresiune, narcoz? sau intoxica?ie ?i nu creeaz? nicio problem? pentru o persoan? s?n?toas?.
- Alexandru Ro?u,
Geografia fizic? a Romaniei
, EDP, 1980