Pre?edintele Fran?ei

	Fran?a
	; Acest articol este parte din seria: ; Politica ?i guvernul Fran?ei
	Constitu?ie ; A Cincea Republic? ; Guvernul Fran?ei ; Pre?edinte Emmanuel Macron ; ; Prim Ministru Gabriel Attal ; ; Rela?iile externe ; Parlamentul Fran?ei Adunarea Na?ional? ; Senatul ; ; Subdiviziuni Consiliu Regional ; Consiliu General ; ; Consiliul Constitu?ional ; Curtea de Casa?ie ; Consiliului de Stat ; Alegeri ; Partidele Politice ; Scandaluri politice ;

Pre?edinte al Republicii Franceze President de la Republique francaise


In func?ie Emmanuel Macron din 14 mai 2017
Re?edin?? oficial?	Palatul Elysee
Durata mandatului	Cinci ani, maximum dou? mandate consecutive
De?in?torul inaugural	Napoleon III 20 decembrie 1848
Infiin?are	Constitu?ia celei de a Cincea Republici , 4 octombrie 1958
Website	http://www.elysee.fr/
Modific? date / text

Pre?edintele Republicii Franceze ( francez? President de la Republique francaise ) numit in mod colocvial Pre?edintele Fran?ei , este ?eful de stat ales al Fran?ei ?i de?in?torul titlului de co-principe al Andorrei ?i Marele Maestru al Legiunii de Onoare (francez?: Legion d'honneur ).

Din cele cinci republici franceze, patru au avut un pre?edinte ca ?ef al statului, f?cand astfel din postul de pre?edinte francez, cel mai vechi post de pre?edinte din Europa care a existat de-a lungul istoriei intr-o form? sau alta. In fiecare constitu?ie francez? puterile pre?edintelui, precum ?i func?iile ?i indatoririle sale ?i rela?ia cu guvernul au fost diferite.

Actualul pre?edinte al Republicii Franceze este Emmanuel Macron .

Puterile preziden?iale [ modificare | modificare surs? ]

Spre deosebire de cele mai multe dintre celelalte posturi de pre?edinte al na?iunilor europene, postul de pre?edinte al Fran?ei este unul foarte puternic din punct de vedere politic, in special in ceea ce prive?te politica extern?. Cu toate c? procesul legislativ este efectuat ?i supervizat de Primul ministru ?i de c?tre parlament, pre?edintele Fran?ei are o influen?? semnificativ? asupra acestuia, fie in mod formal, fie datorit? puterilor constitu?ionale. Pre?edintele ocup? cea mai important? func?ie in stat ?i surclaseaz? to?i ceilal?i politicieni.

Probabil cea mai important? putere a pre?edintelui este aceea de a alege primul ministru. Totu?i, deoarece doar Adunarea Na?ional? are puterea de a demite guvernul primului ministru, pre?edintele este for?at s? numeasc? un prim ministru ce are sprijinul majorit??ii adun?rii.

Cand majoritatea Adun?rii Na?ionale este din spectrul politic opus pre?edintelui situa?ia se nume?te coabitare . In acest caz, puterile pre?edintelui sunt diminuate, deoarece puterea de facto apar?ine primului ministru ?i a Adun?rii Na?ionale care il sprijin?. Totu?i, conven?ia constitu?ional? este ca pre?edintele s? se ocupe de politica extern?, cu toate c? trebuie s? lucreze in acest domeniu cu Ministrul de Externe.
Cand majoritatea Adun?rii Na?ionale este de aceea?i parte a spectrului politic cu pre?edintele, acesta poate avea un rol mai activ ?i, in realitate, dirijeaz? politica guvernului. Primul ministru este in cele mai multe situa?ii prima victim? in cazul in care administra?ia devine nepopular?, pre?edintele putand s? ii cear? demisia f?r? ca acesta s? poat? refuza.

Alte puteri ale pre?edintelui sunt:

Promulgarea legilor
- In acest domeniu pre?edintele are o putere limitat? de veto , el putand propune doar o dat? reintoarcerea legii in parlament;
- Pre?edintele poate de asemenea trimite legea spre verificare Consiliului Constitu?ional ;
Pre?edintele are puterea de a dizolva Adunarea Na?ional? ;
Pre?edintele poate propune, in anumite condi?ii, aprobarea legilor prin referendum na?ional;
Pre?edintele nume?te anumi?i oficiali (cu acordul guvernului);
Pre?edintele nume?te anumi?i membrii ai consiliului Constitu?ional;
Pre?edintele prime?te ambasadorii str?ini;
Pre?edintele poate pardona (dar nu poate amnistia) persoanele condamnate ?i poate u?ura sau suprima sentin?ele criminale. Aceasta era de o importan?? capital? in perioada in care Fran?a opera pedeapsa capital?, condamna?ii la moarte cerand in general comutarea sentin?ei la inchisoare pe via??.

Toate deciziile pre?edintelui trebuie contrasemnate de primul ministru, cu excep?ia deciziei de dizolvare a Adun?rii Na?ionale.

Exist? o tradi?e de o a?a numit? "amnestie preziden?ial?" care are loc atunci cand pre?edintele ?i Adunarea Na?ional? sunt alese din cadrul aceluia?i partid politic. Aceasta este o lege ce autorizeaz? pre?edintele s? desemneze anumi?i indivizi, ce au comis anumite infrac?iuni, c?rora s? le fie amnistiate pedepsele. Se consider? c? astfel de legi permit reducerea suprapopul?rii inchisorilor, dar totodat? metoda este criticat? deoarece se consider? c? incurajeaz? comiterea de infrac?iuni rutiere inaintea perioadei alegerilor. Diferen?a dintre amnistie ?i pardon preziden?ial este c? prima elimin? consecin?ele urm?toare ale sentin?ei, ca ?i cum infrac?iunea nu a fost comis?, in timp ce a doua doar termin? sentin??, f?r? ins? de a elimina eventualele consecin?e.

Alegerea [ modificare | modificare surs? ]

In urma unui referendum din anul 2000, durata mandatului preziden?ial s-a redus de la 7 la 5 ani, iar primele alegeri pentru un cincinat preziden?ial au avut loc in anul 2002. Nu exist? un num?r limit? de termene, astfel c?, fostul pre?edinte Chirac, care a fost ales pentru un septenat in 1995 ?i pentru un cincinat in 2002, a putut candida din nou la alegerile din 2007.

Pentru a fi admis ca un candidat oficial, candida?ii poten?ial trebuie s? primeasc? sprijinul prin semn?tur? de la cel pu?in 500 oficiali ale?i, in principal primari ai comunelor franceze . Num?rul oficialilor ale?i care pot semna este de aproximativ 45.000 din care aproximativ 36.000 sunt primari.

Cheltuielile ?i finan?area campaniilor ?i a partidelor politice sunt foarte puternic regulate, existand o limit? superioar? a cheltuielilor de 20 milioane Euro din care 50% sunt finan??ri publice. Reclamele televizate sunt interzise, dar fiecare candidat are un interval de timp alocat la televiziunea public?. Finan?area campaniilor ?i a partidelor este supervizat? de o agen?ie independent?.

Metoda de alegere este in dou? tururi de scrutin, pre?edintele ales avand nevoie ob?inerea majorit??ii din num?rul de voturi exprimate. In cazul in care din primul tur nici un candidat nu a ob?inut majoritatea, se organizeaz? un al doilea tur de scrutin intre primii doi candida?i. Dup? ce pre?edintele este ales, acesta urmeaz? o procedur? solemn? de investitur?.

In caz de deces, demisie sau de imposibilitate a exers?rii func?iei constatat? de c?tre Consiliul Constitu?ional, Pre?edintele Senatului asigur? interimatul, adic? asigur? func?iile pre?edintelui, dar nu ocup? postul de pre?edinte, ceea ce inseamn? c? acesta nu trebuie s? p?r?seasc? postul de Pre?edinte al Senatului. Noi alegeri pentru func?ia suprem? trebuie oganizate, nu mai repede de 20 de zile, dar nu mai tarziu de 35 de zile. Datorit? faptului c? durata intre cele dou? tururi de scrutin este de 15 zile, Pre?edintele Senatului nu poate exersa func?ia de Pre?edinte al statului mai mult de 50 de zile, perioad? in care nu are dreptul s? dizolve Adunarea Na?ional?, s? ini?ieze schimb?ri constitu?ionale sau s? cear? un referendum. Pan? in momentul de fa??, doar Alain Poher a trebuit s? i?i asume aceast? sarcin?, cu ocazia demisiei lui Charles de Gaulle ?i a decesului lui Georges Pompidou .