한국   대만   중국   일본 
Pliocen - Wikipedia Sari la con?inut

Pliocen

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Ideea unui artist din secolul al XIX-lea despre un peisaj din pliocen

Pliocenul este epoca din scara timpului geologic care a durat de la 5,333 milioane pan? la 2,58 [1] milioane de ani in urm?. Este a doua ?i cea mai recent? epoc? a perioadei neogene din era cenozoic? . Pliocenul urmeaz? epocii miocenului ?i este urmat de epoca pleistocenului . Inainte de revizuirea din 2009 a sc?rii timpului geologic, care a plasat cele mai recente patru glacia?ii majore in intregime in pleistocen, pliocenul a inclus ?i varsta gelazian?, care a durat de la 2,588 pan? la 1,806 milioane de ani in urm? ?i este acum inclus? in pleistocen. [2]

Ca ?i in cazul altor perioade geologice mai vechi, straturile geologice care ii definesc inceputul ?i sfar?itul sunt bine identificate, dar datele exacte ale inceputului ?i sfar?itului epocii sunt u?or incerte. Limitele care definesc pliocenul nu sunt legate de un eveniment la scar? global? u?or de identificat, ci mai degrab? de limitele regionale dintre miocenul mai cald ?i pleistocenul relativ mai rece. Limita superioar? corespunde inceputului glacia?iilor din pleistocen.

Etimologie [ modificare | modificare surs? ]

Charles Lyell (mai tarziu Sir Charles) i-a dat pliocenului numele pe care il poart? in Principii de geologie (volumul 3, 1833). [3]

Cuvantul pliocen provine din cuvintele grece?ti πλε?ον ( pleion , ?mai”) ?i καιν?? ( kainos , ?nou” sau ?recent”) [4] ?i inseamn? aproximativ ?continuare a recentului”, referindu-se la fauna de molu?te marine in esen?? modern?.

Subdiviziuni [ modificare | modificare surs? ]

In scara oficial? a Comisiei Interna?ionale pentru Stratigrafie, pliocenul este subdivizat in dou? varste. De la cea mai recent? la cel mai veche ele sunt:

  • Piacenzian (3.600?2.58 Ma) [5]
  • Zanclean (5.333?3.600 Ma)

Piacenzianul este uneori numit pliocenul tarziu, iar zancleanul este numit pliocenul timpuriu.

In zona Paratethys ( Europa central? ?i p?r?i din vestul Asiei) pliocenul include varstele dacic? (corespunde aproximativ zancleanului) ?i roman? (corespunde aproximativ piacenzianului ?i gelasianului la un loc). Ca de obicei in stratigrafie, se folosesc multe alte subdiviziuni regionale ?i locale.

Clima [ modificare | modificare surs? ]

Reconstruc?ia anomaliei anuale a temperaturii suprafe?ei m?rii in pliocenul mijlociu

Inceputul pliocenului a fost marcat de o cre?tere a temperaturilor globale in raport cu messinianul mai rece legat de ciclul de modula?ie a amplitudinii oblicit??ii de 1,2 milioane de ani. [6] Temperatura medie global? la mijlocul pliocenului (3,3?3 mya) a fost cu 2?3 °C mai mare decat cea de ast?zi, [7] nivelul de dioxid de carbon a fost acela?i ca in prezent, [8] ?i nivelul global al m?rii a fost cu 25 m mai inalt. [9] Calota de ghea?? din emisfera nordic? era efemer? inainte de debutul glacia?iei in Groenlanda care a avut loc la sfar?itul pliocenului 3 milioane de ani i.p. [10] Formarea unei calote de ghea?? arctic? este semnalat? de o schimbare brusc? a raportului izotopilor de oxigen ?i prundi?ul adus de ghea?? in Atlanticul de Nord ?i Pacificul de Nord . [11] Glacia?ia la latitudini medii era probabil in curs spre sfar?itul epocii. R?cirea global? care a avut loc in pliocen ar fi putut duce la dispari?ia p?durilor ?i r?spandirea stepelor ?i a savanelor. [12]

Paleogeografie [ modificare | modificare surs? ]

Exemple de specii migratoare din America dup? formarea Istmului Panama . Siluetele m?slinii denot? specii nord-americane cu str?mo?i sud-americani; siluetele albastre denot? specii sud-americane de origine nord-american?.

Continentele au continuat s? se mi?te in deriv? , deplasandu-se din pozi?ii posibil pan? la 250 km de la loca?iile lor actuale pan? la pozi?iile la numai 70 km de locul lor din prezent. America de Sud a devenit in pliocen legat? de America de Nord prin Istmul Panama , f?cand posibil Marele Schimb American ?i aducand un sfar?it aproape complet faunei distinctive de ungulate autohtone din America de Sud, [13] de?i al?i taxoni sud-americani, cum ar fi mamiferele pr?d?toare, au disp?rut deja pan? atunci ?i al?ii precum xenarthra au prosperat ?i dup? aceea. Formarea istmului a avut consecin?e majore asupra temperaturilor globale, deoarece curen?ii oceanici ecuatoriali calzi au fost intrerup?i ?i a inceput un ciclu atlantic de r?cire, apele reci arctice ?i antarctice sc?zand temperaturile in Atlanticul acum izolat. [14]

Ciocnirea Africii cu Europa a format Marea Mediteran? , izoland r?m??i?ele Oceanului Tethys . La grani?a dintre miocen ?i pliocen a avut loc ?i criza de salinitate messinian? . [15] [16]

In pliocenul tarziu in?l?area Himalayei a devenit mai pu?in activ?, a?a cum demonstreaz? schimb?rile de sedimentare in evantaiul Bengal. [17]

Istmul dintre Alaska ?i Siberia ( Beringia ) a fost inundat pentru prima dat? pe la inceputul pliocenului, permi?and contactul dintre organismele marine din Oceanul Arctic ?i cel Pacific. Dup? aceasta istmul va continua s? fie periodic inundat ?i restaurat. [18]

Forma?iunile marine din pliocen sunt expuse in nord-estul Spaniei , [19] sudul Californiei , [20] Noua Zeeland? , [21] ?i Italia . [22]

In timpul pliocenului, p?r?ile din sudul Norvegiei ?i sudul Suediei, care erau aproape de nivelul m?rii, s-au ridicat. In Norvegia aceast? ridicare a in?l?at platoul Hardangervidda la 1200 m in pliocenul timpuriu. [23] In Suedia mi?c?ri similare au in?l?at Platoul Sud-Suedez, ducand la o deviere a raului Eridanos de la traseul ini?ial prin Suedia sud-central? intr-un curs la sud de Suedia. [24]

Mediul ?i evolu?ia str?mo?ilor omului [ modificare | modificare surs? ]

Pliocenul este marcat de dou? evenimente semnificative in evolu?ia str?mo?ilor omului. Primul este apari?ia homininului Australopithecus anamensis la inceputul pliocenului, cu aproximativ 4,2 milioane de ani in urm?. [25] [26] [27] Al doilea este apari?ia genului Homo , care include oamenii moderni ?i rudele lor cele mai apropiate disp?rute, aproape de sfar?itul pliocenului, acum 2,6 milioane de ani. [28] Tr?s?turile-cheie care au evoluat la hominini in pliocen includ bipedalitatea terestr? ?i, spre sfar?itul pliocenului, creierul encefalizat (creier cu un neocortex mare in raport cu masa corporal? [29] [a] ?i fabricarea uneltelor de piatr?. [30]

Imbun?t??irile in metodele de datare ?i in utilizarea proxy-urilor climatice au oferit oamenilor de ?tiin?? mijloacele de a testa ipoteze cu privire la evolu?ia str?mo?ilor omului. [30] [31] Ipotezele timpurii ale evolu?iei tr?s?turilor umane au subliniat presiunile selective exercitate de anumite habitate. De exemplu, mul?i oameni de ?tiin?? au favorizat ipoteza savanei. Aceasta sugereaz? c? evolu?ia bipedit??ii terestre ?i a altor tr?s?turi a fost un r?spuns adaptativ la schimb?rile climatice din pliocen, care a transformat p?durile in savan? . Aceast? ipotez? a fost sus?inut? de Grafton Elliot Smith in cartea sa din 1924, Evolu?ia omului , ca ?lumea necunoscut? dincolo de copaci”, ?i a fost dezvoltat? de Raymond Dart ca teoria maimu?elor uciga?e. [32] Al?i oameni de ?tiin??, precum Sherwood L. Washburn, au subliniat un model intrinsec al evolu?iei homininelor. Conform acestui model, schimb?rile evolu?ionare timpurii au declan?at schimb?ri ulterioare. Modelul a luat pu?in in considerare mediul inconjur?tor. [33] Antropologii aveau tendin?a de a favoriza modele intrinseci, iar geologii ?i paleontologii vertebratelor aveau tendin?a de a se concentra mai mult pe habitate. [34]

Alternativele la ipoteza savanei includ ipoteza p?durii, care subliniaz? evolu?ia homininilor in habitate inchise, sau ipotezele care subliniaz? influen?a habitatelor mai reci la latitudini mai inalte sau influen?a varia?iei sezoniere. Cercet?rile mai recente prefer? ipoteza selec?iei variabilit??ii, care propune c? variabilitatea climei a favorizat dezvoltarea tr?s?turilor homininelor. [30] Proxy-urile climatice imbun?t??ite arat? c? clima Africii de Est in pliocen era foarte variabil?, ceea ce sugereaz? c? adaptabilitatea la condi?ii variate a fost mai important? pentru evolu?ia homininelor decat presiunea constant? a unui anumit habitat. [29]

Flora [ modificare | modificare surs? ]

Schimbarea spre un climat mai rece, mai uscat ?i cu anotimpuri mai pronun?ate a avut un impact considerabil asupra vegeta?iei din pliocen, afectand speciile tropicale din intreaga lume. P?durile de foioase s-au r?spandit, p?durile de conifere ?i tundra acopereau o mare parte a nordului, iar stepele s-au r?spandit pe toate continentele (cu excep?ia Antarcticii). P?durile tropicale erau limitate la o fa?ie ingust? la ecuator ?i, pe lang? savanele uscate, au ap?rut de?erturi in Asia ?i Africa. [35] [ verificare e?uat? ]

Fauna [ modificare | modificare surs? ]

Atat speciile marine, cat ?i cele continentale erau in esen?? moderne, de?i speciile continentale erau pu?in mai primitive decat in prezent.

Coliziunea continentelor a insemnat migra?ie ?i contact intre specii izolate anterior, cum ar fi in cadrul Marelui Schimb American. Erbivorele au devenit mai mari, la fel ca ?i pr?d?torii specializa?i.

In Eurasia , roz?toarele au prosperat, iar arealul primatelor s-a redus. Elefan?ii , gomfoteriile ?i stegodonii erau r?spandite in Asia (cele mai mari mamifere terestre din pliocen erau proboscideeni precum Deinotherium , Anancus ?i Mammut borsoni [36] ), iar hiracoideele au migrat spre nord din Africa. Diversitatea cailor a sc?zut, in timp ce tapirii ?i rinocerii au dus-o destul de bine. Bovinele ?i antilopele erau r?spandite; unele specii de c?mile au trecut in Asia din America de Nord. Au ap?rut hiene ?i felinele cu col?i-pumnal , al?turandu-se altor pr?d?tori, precum caninele, ur?ii ?i nev?stuicile.

Note explicative [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Because of the 2009 reassignment of the Pliocene-Pleistocene boundary from 1.8 to 2.6 million years ago, older papers on Pliocene hominin evolution sometimes include events that would now be regarded as taking place in the early Pleistocene.

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ See the 2014 version of the ICS geologic time scale Arhivat in , la Wayback Machine .
  2. ^ Ogg, James George; Ogg, Gabi; Gradstein F. M. ( ). The Concise Geologic Time Scale . Cambridge University Press. pp. 150?1. ISBN   9780521898492 .  
  3. ^ See:
  4. ^ ?Pliocene” . Online Etymology Dictionary ?( d ) .  
  5. ^ Castradori, D.; Rio, D.; Hilgen, F. J.; Lourens, L. J. ( ). ?The Global Standard Stratotype-section and Point (GSSP) of the Piacenzian Stage (Middle Pliocene)”. Episodes . 21 (2): 88?93. doi : 10.18814/epiiugs/1998/v21i2/003 .  
  6. ^ Qin, Jie; Zhang, Rui; Kravchinsky, Vadim A.; Valet, Jean-Pierre; Sagnotti, Leonardo; Li, Jianxing; Xu, Yong; Anwar, Taslima; Yue, Leping ( ). ?1.2 Myr Band of Earth-Mars Obliquity Modulation on the Evolution of Cold Late Miocene to Warm Early Pliocene Climate” . Solid Earth ?( d ) . 127 (4). Bibcode : 2022JGRB..12724131Q . doi : 10.1029/2022JB024131 . Accesat in .  
  7. ^ Robinson, M.; Dowsett, H.J.; Chandler, M.A. ( ). ?Pliocene role in assessing future climate impacts”. Eos, Transactions, American Geophysical Union . 89 (49): 501?502. Bibcode : 2008EOSTr..89..501R . doi : 10.1029/2008eo490001 .  
  8. ^ ?Solutions: Responding to Climate Change” . Climate.Nasa.gov . Accesat in .  
  9. ^ Dwyer, G.S.; Chandler, M.A. ( ). ?Mid-Pliocene sea level and continental ice volume based on coupled benthic Mg/Ca palaeotemperatures and oxygen isotopes”. Phil. Trans. R. Soc. A . 367 (1886): 157?168. Bibcode : 2009RSPTA.367..157D . doi : 10.1098/rsta.2008.0222 . PMID   18854304 .  
  10. ^ Bartoli, G.; et al. ( ). ?Final closure of Panama and the onset of northern hemisphere glaciation”. Earth Planet. Sci. Lett . 237 (1?2): 3344. Bibcode : 2005E&PSL.237...33B . doi : 10.1016/j.epsl.2005.06.020 .  
  11. ^ Van Andel (1994), p. 226.
  12. ^ ?The Pliocene epoch” . University of California Museum of Paleontology . Accesat in .  
  13. ^ Webb, S. David ( ). ?Ecogeography and the Great American Interchange”. Paleobiology ?( d ) . 17 (3): 266?280. Bibcode : 1991Pbio...17..266W . doi : 10.1017/S0094837300010605 . JSTOR   2400869 .  
  14. ^ Bartoli, G.; Sarnthein, M.; Weinelt, M.; Erlenkeuser, H.; Garbe-Schonberg, D.; Lea, D.W. (august 2005). ?Final closure of Panama and the onset of northern hemisphere glaciation”. Earth and Planetary Science Letters ?( d ) . 237 (1?2): 33?44. Bibcode : 2005E&PSL.237...33B . doi : 10.1016/j.epsl.2005.06.020 .  
  15. ^ Gautier, F., Clauzon, G., Suc, J.P., Cravatte, J., Violanti, D., 1994.
  16. ^ Krijgsman, W (august 1996). ?A new chronology for the middle to late Miocene continental record in Spain” (PDF) . Earth and Planetary Science Letters ?( d ) . 142 (3?4): 367?380. Bibcode : 1996E&PSL.142..367K . doi : 10.1016/0012-821X(96)00109-4 .  
  17. ^ Chang, Zihan; Zhou, Liping (decembrie 2019). ?Evidence for provenance change in deep sea sediments of the Bengal Fan: A 7 million year record from IODP U1444A” . Journal of Asian Earth Sciences ?( d ) . 186 . Bibcode : 2019JAESc.18604008C . doi : 10.1016/j.jseaes.2019.104008 . Accesat in .  
  18. ^ Gladenkov, Andrey Yu; Oleinik, Anton E; Marincovich, Louie; Barinov, Konstantin B (iulie 2002). ?A refined age for the earliest opening of Bering Strait” . Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology ?( d ) . 183 (3?4): 321?328. Bibcode : 2002PPP...183..321G . doi : 10.1016/S0031-0182(02)00249-3 . Accesat in .  
  19. ^ Gibert, Jordi Maria de; Martinell, Jordi (ianuarie 1995). ?Sedimentary substrate andtrace fossil assemblages in marine Pliocene deposits in Northeast Spain”. Geobios ?( d ) . 28 : 197?206. Bibcode : 1995Geobi..28R.197G . doi : 10.1016/S0016-6995(95)80166-9 .  
  20. ^ Demere, Thomas A. ( ). ?The Neogene San Diego basin: a review of the marine Pliocene San Diego formation”. Cenozoic Marine Sedimentation, Pacific Margin . Pacific Section,m Society for Sedimentary Geology. pp. 187?195 . Accesat in .  
  21. ^ Saul, G.; Naish, T.R.; Abbott, S.T.; Carter, R.M. ( ). ?Sedimentary cyclicity in the marine Pliocene-Pleistocene of the Wanganui basin (New Zealand): Sequence stratigraphic motifs characteristic of the past 2.5 m.y” . Geological Society of America Bulletin ?( d ) . 111 (4): 524?537. Bibcode : 1999GSAB..111..524S . doi : 10.1130/0016-7606(1999)111<0524:SCITMP>2.3.CO;2 . Accesat in .  
  22. ^ Selli, Raimondo (septembrie 1965). ?The Pliocene-Pleistocene boundary in Italian marine sections and its relationship to continental stratigraphies”. Progress in Oceanography . 4 : 67?86. Bibcode : 1965PrOce...4...67S . doi : 10.1016/0079-6611(65)90041-8 .  
  23. ^ Japsen, Peter; Green, Paul F.; Chalmers, James A.; Bonow, Johan M. ( ). ?Mountains of southernmost Norway: uplifted Miocene peneplains and re-exposed Mesozoic surfaces” . Journal of the Geological Society . 175 (5): 721?741. Bibcode : 2018JGSoc.175..721J . doi : 10.1144/jgs2017-157 .  
  24. ^ Lidmar-Bergstrom, Karna ; Olvmo, Mats; Bonow, Johan M. ( ). ?The South Swedish Dome: a key structure for identification of peneplains and conclusions on Phanerozoic tectonics of an ancient shield” . GFF ?( d ) . 139 (4): 244?259. Bibcode : 2017GFF...139..244L . doi : 10.1080/11035897.2017.1364293 .  
  25. ^ Roze, Simon ( ). ?Le plus vieux crane fossile d'australopitheque a ete decouvert en Ethiopie” . RFI (in francez?) . Accesat in .  
  26. ^ Haile-Selassie, Y ( ). ?Phylogeny of early Australopithecus: new fossil evidence from the Woranso-Mille (central Afar, Ethiopia)” . Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences . 365 (1556): 3323?3331. doi : 10.1098/rstb.2010.0064 . PMC   2981958 Accesibil gratuit. PMID   20855306 .  
  27. ^ Lewis, Barry ( ). Understanding Humans: Introduction to Physical Anthropology and Archaeology (ed. 11th). Belmont, CA: Wadsworth Publishing.   Parametru necunoscut |arat?-autori= ignorat ( ajutor )
  28. ^ ?Evolution of early humans”. The Cambridge Encyclopedia of Human Evolution . Cambridge: Cambridge University Press. . p. 242.  
  29. ^ a b Potts, R. ( ), Bobe, Rene; Alemseged, Zeresenay; Behrensmeyer, Anna K., ed., ?Environmental hypotheses of Pliocene human evolution”, Hominin Environments in the East African Pliocene: An Assessment of the Faunal Evidence , Vertebrate Paleobiology and Paleoanthropology Series (in englez?), Dordrecht: Springer Netherlands, pp. 25?49, doi : 10.1007/978-1-4020-3098-7_2 , ISBN   978-1-4020-3098-7  
  30. ^ a b c Potts, Richard ( ). ?Environmental hypotheses of hominin evolution”. American Journal of Biological Anthropology . 107 (S27): 93?136. doi : 10.1002/(SICI)1096-8644(1998)107:27+<93::AID-AJPA5>3.0.CO;2-X . PMID   9881524 .  
  31. ^ deMenocal, Peter B ( ). ?African climate change and faunal evolution during the Pliocene?Pleistocene”. Earth and Planetary Science Letters (in englez?). 220 (1): 3?24. Bibcode : 2004E&PSL.220....3D . doi : 10.1016/S0012-821X(04)00003-2 . ISSN   0012-821X .  
  32. ^ Dart, R ( ). ?The predatory transition from ape to man”. Int. Anthrop. Ling. Rev . 1 : 201?218.  
  33. ^ Washburn, SL ( ). ?Tools and human evolution”. Sci. Am . 203 (3): 63?75. Bibcode : 1960SciAm.203c..62W . doi : 10.1038/scientificamerican0960-62 . JSTOR   24940615 . PMID   13843002 .  
  34. ^ Potts 1999 , pp. 106?108.
  35. ^ Mares, Micheal A., ed. ( ). Encyclopedia of Deserts . University of Oaklahoma Press. ISBN   0-8061-3146-2 .  
  36. ^ Charles A. Repenning, Richard H. Tedford ( ). Fossils of the Carpathian Region . Indiana University Press. p. 373. ISBN   9780253009876 . Accesat in .  

Bibliografie suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]