한국   대만   중국   일본 
Pia?a Rabin - Wikipedia Sari la con?inut

Pia?a Rabin

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Pia?a Rabin
??? ????
Pia?a Itzhak Rabin cu monumentul Catastrofei ?i al Rena?terii ?i un bazin ecologic
Caracteristici
Localitate Tel Aviv-Yafo
Coordonate 32°04′51″N 34°46′50″E  ( {{PAGENAME}} )  /  32.0808°N 34.7806°E
Inceput Pia?a Regilor Israelului
Sfar?it Pia?a Itzhak Rabin
Importan?? social?
Denumire din 11 noiembrie 1995
Denumire in cinstea lui Itzhak Rabin
Note
Harta unei p?r?i din centrul Tel Avivului cu un dreptunghi in mijloc,reprezentand Pia?a Rabin

Pia?a Rabin sau pe numele intreg Pia?a Itzhak Rabin (in limba ebraic? : ??? ???? Kikar Rabin sau ??? ???? ???? Kikar Itzhak Rabin ) este o pia?? central? din ora?ul Tel Aviv-Yafo din Israel , una din cele mai insemnate pie?e ale ora?ului ?i ale Israelului. Ea are o form? dreptunghiular? ?i este dominat? la nord de cl?direa Prim?riei Tel Avivului, fiind limitat? la est de strada Ibn Ghevirol. Pan? in 1995 s-a numit Pia?a Malkhey Israel (Pia?a Regilor Israelului). Numele actual, incepand din 11 noiembrie 1995, a fost dat dup? ce in acest loc la 4 noiembrie 1995 a fost asasinat primul ministru de atunci al Israelului, Itzhak Rabin , de c?tre un fanatic ultrana?ionalist-religios la sfar?itul unui miting pentru pace. Suprafa?a pie?ii este de 1,7 hectare, ?i poate g?zdui circa 30.000 persoane. Cea mai mare parte din ea este pardosit? . In partea de sud a pie?ii se afl? un monument modernist al Catastrofei ?i al Rena?terii, creat de sculptorul Igael Tumarkin . Monumentul este in forma unei piramide intoarse din fier ruginit ?i sticl? , sprijinit? pe varf. V?zut de sus are forma stelei lui David. In nordul pie?ii in fa?a cl?dirii primariei, se afl? un spa?iu in?l?at, care serve?te drept tribun? pentru oratori in timpul adun?rilor de mas?. Fiind una din cele mai mari pie?e ale ora?ului, Pia?a Malkhey Israel, ulterior Pia?a Rabin a slujit adun?rilor de mas?, cu prilejul s?rb?torilor de Ziua Independen?ei a Israelului, unor demonstra?ii ?i mitinguri politice de protest, dansurilor publice in weekend -urile de var?, ?i dansurilor cu sulul Torei in man?, de s?rb?toarea Simhat Tora , de asemenea unor concertelor publice, evenimente gay, religioase, socialiste sau na?ionaliste etc. Ea a g?zduit vreme de mul?i ani ?i targuri precum Targul C?r?ii Ebraice, targul celor patru specii de plante Arbaat Haminim , binecuvantate in zilele s?rb?torii de Sukot , vizitarea unor tancuri de c?tre copii ?i tineret in Ziua Independen?ei etc Incepand din noiembrie 2021 jum?tate din pia?? a fost rezervat? ?antierului de construc?ie a liniei verzi a trenului lejer ?i a sta?iei subterane a acestuia ?i din acest motiv adun?rile si evenimentele de mas? au fost transferate in alte locuri din ora?.

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Planificarea [ modificare | modificare surs? ]

In timpul administra?iei mandatare britanice aria era acoperit? de livezi. Deja in planul arhitectului britanic Geddes era prev?zut? amenajarea in acest loc a unei pie?e mari. In cartea lui Alter Druyanov Tel Aviv din 1934 deja este numit locul actual al pie?ii Rehavat Malkhey Israel. In anii 1940 au inceput indep?rtarea livezilor ?i lucr?ri de construc?ii. In nordul zonei bazinul care servea irig?rii livezilor s-a transformat in cel dintai bazin de inot municipal. El a fost distrus odat? cu zidirea cl?dirii prim?riei. In 1947 a avut loc un prim concurs pentru planificarea urbanistic? a viitoarei pie?i. Arhitec?ii Hana Foewel, Dan Tanay si David Kissin au proiectat cl?dirile din jurul pie?ii care sunt prev?zute la parter cu spa?ii comerciale ?i trotuare acoperite. O vreme a servit pia?a pentru parcare ?i pentru aprinderea focurilor de s?rb?toarea Lag Baomer . Dup? ca?iva ani concursul pentru amenajarea pie?ii inse?i a fost ca?tigat de arhitec?ii Avraham Yaski ?i Shimon Povsner. Al treilea concurs in leg?tur? cu pia?a s-a referit la nordul pie?ii. El a fost ca?tigat de arhitectul Menahem Cohen. In preajma inaugur?rii cl?dirii Primariei in 1965 s-au efectuat actiuni de pardosire a pietii ?i s-a construit f?ntana artezian?.In 1975 a fost ad?ugat Monumentul Catastrofei ?i al Rena?terii, realizat de Tumarkin.

In 2010 s-au efectuat lucrari de restaurare a pie?ii: a fost creat un bazin ecologic, cu flori de lotus ?i pe?ti koi , s-a eliberat accesul la monumentul creat de Tumarkin, de pe care au fost inl?turate pl?cile de plexiglas, s-a reconstruit f?ntana artezian? in locul celei precedente,care blocase trecerea dintre strada Ibn Ghevirol ?i pia??. In 2016 prim?ria a inceput preg?tirile pentru construirea unei parc?ri subterane, a sta?iei subterane Rabin a trenului lejer, remont al terasei Rabin,etc

Evenimente istorice in pia?? [ modificare | modificare surs? ]

  • 7 aprilie 1977 - o mul?ime de suporteri au s?rb?torit ca?tigarea pentru prima dat? de c?tre echipa de baschet Maccabi Tel Aviv a Cupei campionilor europeni.
  • 25 septembrie 1982 - ?Demonstra?ia celor patru sute de mii”

organizat? de mi?carea Shalom Akhshav (Pacea acum) ca protest contra masacrului comis de falangi?tii libanezi , alia?i ai Israelului, in tab?ra palestinian? de la Sabra ?i Shatila din Liban

  • 4 noiembrie 1995 - Asasinarea premierului israelian Itzhak Rabin la incheierea unui miting de sprijin pentru procesul de pace cu palestinienii. De atunci s-au intrunit in pia?? ani de-a randul adun?ri de comemorare a lui Rabin
  • 12 noiembrie 1995 Numele pie?ii a fost schimbat in Pia?a Itzhak Rabin.

Multa vreme dupa moartea lui Rabin, mii de israelieni s-au adunat in pia?? ?i in preajma ei pentru a-l comemora. Copiii si tinerii care au aprins aici luman?ri in memoria lui Rabin au fost cunoscu?i ca ?Tinerii luman?rilor” - ?Noar Hanerot”. In apropierea locului unde a fost ucis Rabin ?i unde se afl? un modest monument in amintirea lui, au fost p?strate pan? ast?zi graffiti de doliu din acele zile. Veterani nostalgici ai ]]social-democra?ie]]i au obi?nuit s? cante in acel loc cantece istorice din vremea R?zboiului de independen?? ?i din anii 1950-1970.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Lectori suplimentare [ modificare | modificare surs? ]

  • Maoz Azaryahu - Mythography of a City Syracuse University Press, 2020
  • Ayelet Zamir - Revealing Everyday Life in Rabin Square

University of California, Berkeley, 2003


Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Pia?a Rabin