Petrea ?Cre?ul” ?olcan
(n.
1810
,
Coste?ti
,
jude?ul Valcea
? d.
1887
,
Br?ila
) a fost un violonist ?i l?utar valcean din
Romania
, de etnie
rrom?
, stabilit ulterior in
Br?ila
, inzestrat purt?tor de folclor, implinind (prin num?rul mare de cantece dictate in sec. XIX) un mare gol documentar al repertoriului vocal-l?ut?resc din acea perioad?. Este str?bunicul jazzmanului
Johnny R?ducanu
.
[1]
S-a n?scut in 1810 ca rob pe domeniul
m?n?stirii Bistri?a
, fiind fiul lui Mihail Cre?ul.
[2]
In
1846
se stabile?te la Br?ila, iernile cantand la restaurantele locale, iar verile angajandu-se in sta?iunile balneo-climaterice din imprejurimi (
Lacul S?rat
sau chiar
B?ile Ol?ne?ti
sau
Govora
). In taraful s?u se aflau muzican?i remarcabili, cum ar fi, violonistul Ion Batalan din Horodnicul-de-Jos, l?utar care a preluat o parte din repertoriul lui Petrea ?olcan ?i l-a transmis spre publicare doctorului C. ?otropa.
[3]
In repertoriul lui Petrea ?olcan se afl? intrunite cantecele de peste Olt ?i tradi?iile din
Ialomi?a
,
Br?ila
?i
Covurlui
. Cu melodiile plang?toare ?i vechi, ?olcan adresandu-se cu titlu de ?boeri” acelor c?rora le canta ?i a?tepta bac?i?ul, spune:
Boera?ii s?-mi tr?iasc? / Pe l?utar s?-l cinsteasc? / C? boeri s'or pomeni / Pan? soare'n cer a fi.
[4]
In intreprinderea aceasta, au ap?rut ca?iva ?olcani, in persoana l?utarilor Anghel Cambrea din
comuna S?celu, Gorj
; cobzarul St?neu Ion din
Cucue?i
,
Teleorman
; Dumitru V?leanu din
Ro?iorii de Vede
etc., care, numai ei singuri, fiecare in parte, au la activul lor, cate 6 ?i 7 mii de versuri ?i la care se mai adaug? contribu?ia altor l?utari.
[4]
Moare in 1887 in
Br?ila
. Este str?bunicul pianistului de jazz
Johnny R?ducanu
.
[1]
Lui Petrea Cre?ul ?olcan toate genurile populare i-au fost la fel de apropiate. Fie c? era vorba de cantecul haiducesc (
?Copii haiduci
;
?Doina haiducului”
;
?Iancu Jianu”
;
?Ispita”
;
?Haiducul”
;
?Toarn?, Neago”
;
?Van?torul”
,
?Bogatul ?i s?racul”
;
?Macoveiul”
), fie de spiritualele cantece de lume (
?M?riti?u”
;
?B?rbatul urat”
;
?Dup? m?riti?”
;
?Dup? insur?toare”
;
?Lume, lume, soro, lume”
), fie de inspiratele doine (
?Dorul greu”
;
?C?in?a”
;
?Jelui-m-a?”
;
?Str?inul s?rac”
;
?Dor de ?ar?”
;
?Instr?inatul”
), fie de cantecele erotice (
?Ochii ?i sprancenele”
;
?Dogorul”
;
?Amurezatul”
;
?Grau m?runt”
;
?Drag? b?ie?ele”
;
?Ibovnicul”
;
?Dragostea la b?trane?e”
), fie de vechiul repertoriu de balade, unde versurile dep??eau totdeauna num?rul de o sut? (
?Corbea”
;
?Fulga”
;
?Dobri?anu”
;
?Me?terul Manole”
;
?Gheorghela?”
;
?Stanislav Viteazul”
;
?Badiul”
), ?l?utarul Br?ilei” d?dea fiec?rui cantec interpretarea cea mai potrivit?.
[5]
Nu i-au fost str?ine nici cantecele de lume bucure?tene din prima jum?tate a veacului s?u. Printre cele dictate lui G. Dem Teodorescu figureaz?:
?Desf?, puic?, ce-ai f?cut”
;
?Amorule, amora?, vedete-a? c?lug?ra?”
;
?M? miram, puic?, miram”
;
?Auzi, lele, popa toac?”
;
?Mari?ica din Ploie?ti”
;
?Arde foc in Bucure?ti”
?.a., despre care exista date precise c? figurau in repertoriul l?utarilor Capitalei.
[6]
In aceast? latur? de activitate l?ut?reasc? se distinge, in mod cu totul evident, figura lui Petrea Cre?ul ?olcan, l?utarul
Br?ilei. Iat? ce se desprinde din interesanta conferin?? a lui Gh. D. Teodorescu, ?inut? la Ateneul din Bucure?ti, in 11 mai 1884:
?Adev?rate ispr?vi s?var?ia Mihai Cre?ul, dar la toate punea varf mandria cu care ?tia s? s'arate inaintea zapciului sau a popii Ruvin. Cand liota incepea s? strige, el r?dica garbaciu cu ifos ?i s? r?stea zicand: ≪Tace?i m?, s? vorbeasc? m?rime cu m?rime≫.”
?In fa?a unui ?igan obscur garbovit de ani ?i de nevoi, in fa?a unui biet l?utar huiduit de ne-cunosc?torii fie-mi permis a pune figura scump?, iubit?, talentul admirat ?i reputa?ia bine meritat? a lui V. Alexandri.”
?Spre a v? forma o idee despre bog??ia p?strat? intr-o memorie, v? afirm c? in scurtul spa?iu de 3-4 zile, mi-a spus ?i mi-a cantat legende ?i doine cari nu cuprind mai pu?in de 7000 de versuri, ceea ce aseam?n? in cantitate cu XI c?r?i din ≪Iliada≫ lui Omer, cu IX c?r?i din ?Eneida” lui Virgil.
Cine din noi ?tie s? recite 11 rapsodii omerice ?i 9 cant?ri vergiliane?”
- Cosma, Viorel
:
Figuri de l?utari
, Editura Muzical? a Uniunii Compozitorilor, Bucure?ti, 1960, pp. 78?90
- Cosma, Viorel:
L?utarii de ieri ?i de azi
, edi?ia a II-a, Editura ?Du Style”, Bucure?ti, 1996, pp. 81?91.
ISBN 973-9246-05-2
- Poslu?nicu, Mihail Gr.:
Istoria musicei la romani. De la Rena?tere pan? in epoca de consolidare a culturii artistice. Cu 193 chipuri in text
, Bucure?ti, 1928, p. 601
- ^
a
b
Cosma,
L?utarii de ieri ?i de azi
, p. 91
- ^
Cosma,
L?utarii de ieri ?i de azi
, p. 83
- ^
Cosma,
L?utarii de ieri ?i de azi
, p. 84
- ^
a
b
Poslu?nicu,
Istoria musicei la romani
, p. 601
- ^
Cosma,
L?utarii de ieri ?i de azi
, p. 87
- ^
Cosma,
L?utarii de ieri ?i de azi
, pp. 87-88