Peter Paul Rubens
Date personale
N?scut	28 iunie 1577 [2] [3] Siegen , Comitatul de Nassau ?( d ) [4] [5] [6] [7]
Decedat	30 mai 1640 (62 de ani) [8] [9] [10] [11] Antwerpen , ??rile de Jos Spaniole ?( d ) [12] [7]
Inmormantat	Grafkapel van de familie Rubens [*] [[ Grafkapel van de familie Rubens (chapel and grave of Rubens in Antwerp, Belgium)|​]] Sint-Jacobskerk [*] [[ Sint-Jacobskerk (church building in Antwerp, Belgium)|​]] [13]
Cauza decesului	insuficien?? cardiac?
P?rin?i	Jan Rubens [*] [[ Jan Rubens (Flemish politician, father of Peter Paul Rubens (1530-1587))|​]] Maria Pypelinckx [*] [[ Maria Pypelinckx (mother of the painter Peter Paul Rubens)|​]]
Fra?i ?i surori	Christine von Diez [*] [[ Christine von Diez (daughter of Anna of Saxony by Jan Rubens)|​]] Philip Rubens [*] [[ Philip Rubens (Flemish archaeologist, librarian and philologist)|​]]
C?s?torit cu	Isabella Brant [*] [[ Isabella Brant (first wife of painter Peter Paul Rubens)|​]] ( 3 octombrie 1609 ? 15 iulie 1626 ) Helena Fourment [*] [[ Helena Fourment (second wife of Peter Paul Rubens (1614-1673))|​]] ( 6 decembrie 1630 ? 30 mai 1640 )
Copii	Albert Rubens [*] [[ Albert Rubens (Flemish philologist and numismatist (1614-1657))|​]] Nicolaas Rubens, Lord of Rameyen [*] [[ Nicolaas Rubens, Lord of Rameyen (Est 1618 - 28 Sep 1655 Gestel, Hof ter Rameyen)|​]] [14] Peter Paul Rubens III [*] [[ Peter Paul Rubens III ((1637-1684))|​]]
Religie	catolicism
Ocupa?ie	diplomat pictor grafician [*] ​ artist grafic [*] ​ architectural draftsperson [*] [[ architectural draftsperson (drafter of technical drawings of buildings)|​]] sculptor artist vizual [*] ​
Locul desf??ur?rii activit??ii	Affligem [7] Bruxelles [7] Elewijt [7] Liege [7] Calais [7] Paris [7] La Rochelle [7] Genova [7] Roma [7] Verona [7] Amsterdam [7] Breda [7] Delft [7] Haarlem [7] Maastricht [7] Rotterdam [7] Haga [7] Utrecht [7] Alicante [7] San Lorenzo de El Escorial [7] Madrid [7] Valladolid [7] Dover [7] Londra [7] Floren?a [7] Koln ( 1578 ? 1587 ) [7] Anvers ( 1590 ? 9 martie 1600 ) [7] Vene?ia [7] Mantova (iulie 1600? 5 mai 1608 ) [7]
Limbi vorbite	limba neerlandez? [15] [16] limba german? limba italian? limba spaniol?
Activitate
Domeniu artistic	pictur?
Studii	Universitatea Cambridge ,   Oude Universiteit Leuven [*] [[ Oude Universiteit Leuven (university in Leuven (Louvain) (founded 1425 - closed 1797))|​]]
Preg?tire	Tobias Verhaecht [*] [[ Tobias Verhaecht (Flemish painter (1561-1631))|​]] ,   Adam van Noort [*] [[ Adam van Noort (Flemish painter (1562-1641))|​]] ,   Otto van Veen [*] ​
Profesor pentru	Antoon van Dyck ,   Jan van den Bergh [*] [[ Jan van den Bergh (pictor olandez)|​]] ,   Matthias Jansz. van den Bergh [*] [[ Matthias Jansz. van den Bergh (Flemish painter active in the Dutch Republic (1618-1687))|​]] ,   Johann Bockhorst [*] [[ Johann Bockhorst (painter)|​]] ,   Abraham van Diepenbeeck [*] ​ ,   Justus van Egmont [*] [[ Justus van Egmont (Flemish painter (1601-1674))|​]] ,   Lucas Franchoys the Younger [*] [[ Lucas Franchoys the Younger (Flemish painter (1616-1681))|​]] ,   George Jamesone [*] [[ George Jamesone (Scottish painter (1587-1644))|​]] ,   Willem Panneels [*] [[ Willem Panneels (painter)|​]] ,   Erasmus Quellinus cel Tan?r ,   Cornelis Schut [*] [[ Cornelis Schut (Flemish painter, engraver and tapestry designer (1597-1655))|​]] ,   Theodoor van Thulden [*] [[ Theodoor van Thulden (painter (1606-1669))|​]] ,   Frans Wouters [*] [[ Frans Wouters (Flemish painter (1612-1659))|​]] ,   Cornelio Schut [*] [[ Cornelio Schut (Flemish painter (c.1629-1685))|​]]
Mi?care artistic?	Flemish Baroque painting [*] [[ Flemish Baroque painting (painting movement)|​]] , baroc [1]
Opere importante	Der Hollensturz der Verdammten [*] [[ Der Hollensturz der Verdammten (pictur? de Peter Paul Rubens)|​]] ,   The Tiger Hunt [*] [[ The Tiger Hunt (pictur? de Peter Paul Rubens)|​]] ,   Rubens und Isabella Brant in der Geißblattlaube [*] [[ Rubens und Isabella Brant in der Geißblattlaube (pictur? de Peter Paul Rubens)|​]] ,   Cele trei Gra?ii. [*] ​ ,   The Garden of Love [*] [[ The Garden of Love (pictur? de Peter Paul Rubens)|​]] ,   Rapirea fiicelor lui Leucip [*] ​ ,   Portrait of Susanna Lunden [*] [[ Portrait of Susanna Lunden (pictur? de Peter Paul Rubens)|​]] ,   Ridicarea Crucii [*] ​
Influen?at de	Paolo Veronese ,   Pieter Bruegel cel B?tran
Semn?tur?
Modific? date / text

Peter Paul Rubens (n. 28 iunie 1577 , Siegen / Westfalia – d. 30 mai 1640 , Antwerpen ), a fost cel mai renumit pictor flamand . Via?a lui Rubens pare s? fi fost guvernat? de o inepuizabil? energie. In decurs de patruzeci de ani, artistul picteaz? cca 1.400 de tablouri ?i execut? sute de desene. Este primit cu c?ldur? atat in cercurile celor mai de seam? arti?ti din Europa , cat ?i la cur?ile princiare.

Biografia [ modificare | modificare surs? ]

Peter Paul Rubens a fost numit astfel deoarece s-a n?scut in ajunul s?rb?torii Sf. Petru ?i Pavel. Este cunoscut ca unul dintre cei mai mari pictori flamanzi. De?i s-a n?scut in Germania, ?i-a perfec?ionat talentul artistic in Italia. De fapt, el a v?zut prima data Flandra la varsta de 10 ani. S-a n?scut la Siegen , in Westfalia , fiu al lui Jan Rubens. Cu ca?iva ani mai inainte, tat?l artistului ? asesor la tribunalul din Antwerpen ? se refugiase cu familia la Koln , pentru a sc?pa de persecu?iile guvernatorului spaniol al Olandei , Ducele de Alba . In 1577 se na?te Peter Paul, a c?rui copil?rie va fi umbrit? de moartea tat?lui s?u in 1587 . Doi ani mai tarziu, mama artistului se intoarce cu copiii la Antwerpen .

Tinere?ea ?i anii de ucenicie [ modificare | modificare surs? ]

In anul 1589 , tan?rul Rubens este inscris la cea mai bun? ?coal? din Antwerpen , condus? de eruditul Rumboldus Verdonck , unde, copiind ilustra?ii biblice, descoper? m?iestria desenului. In anul 1591 , incepe s? studieze pictura in atelierul peisagistului Tobiasz Verhaecht din Antwerpen . Dup? un scurt stagiu in atelierul lui Adam van Noort , Rubens devine in 1596 elevul lui Otton van Veen (numit ?i Vaenius ), un pictor al c?rui stil este influen?at de mae?trii italieni din vremea respectiv?. La varsta de 21 de ani, fiind deja pictor independent, Rubens este primit in breasla de pictori a ora?ului Antwerpen , dar ? la sfatul maestrului s?u ? se hot?r??te s? plece in Italia .

Anii in Italia [ modificare | modificare surs? ]

Rubens c?l?tore?te mai intai la Vene?ia , unde descoper? pictura lui Tiziano , pentru care are o deosebit? admira?ie. La Mantua este fascinat de decora?iile din Camera degli Sposi realizate de Andrea Mantegna ?i de frescele executate de Giulio Romano . In Floren?a execut? schi?e dup? B?t?lia de la Anghiari a lui Leonardo da Vinci ?i studiaz? sculpturile de la mormintele familiei de Medici ale lui Michelangelo . La Roma are posibilitatea s? studieze operele lui Michelangelo din Capella Sixtin? , stampele lui Rafael de la Vatican , picturile lui Caravaggio , precum ?i sculptura antic?. Anii petrecu?i in Italia s-au concretizat in opere destinate prin?ului Vincenze Gonzaga din Mantua , in pictura unui triptic destinat capelei Santa Croce in Gerusalemme din Roma , precum ?i in executarea portretelor unor aristocra?i din Genova .

Din nou in Antwerpen [ modificare | modificare surs? ]

In 1608 Rubens se intoarce in Antwerpen , unde este numit pictor de curte al arhiducelui Albert. In anul urm?tor se c?s?tore?te cu Isabelle Brandt , fiica unui celebru avocat ?i umanist din Antwerpen . In 1611 Rubens termin? tripticul In?l?area crucii ?i incepe lucrul la Coborarea de pe cruce , ambele opere destinate catedralei din Antwerpen . In anii urm?tori picteaz? mai ales tablouri cu tematic? religioas?, dar prime?te ?i comenzi cu teme laice pentru un grup de negustori din Genova , reprezentand scene din via?a consulului roman Detius Mus, sau o serie de tablouri inf??i?and Faptele lui Constantin pentru regele Ludovic al XIII-lea al Fran?ei .

Ajuns in culmea gloriei, Rubens incepe o serie de cicluri decorative de mare amploare, ca decorarea bisericii iezui?ilor Sfantul Carol Boromeusz din Antwerpen , mari panouri decorative pentru Palatul Luxemburg din Paris la comanda reginei Maria de Medici . In 1626 moare Isabelle Brandt , so?ia sa. Indurerat, Rubens continu? s? c?l?toreasc? mult, indeplinind ?i misiuni diplomatice la Madrid sau Londra .

Ultima perioad? a vie?ii [ modificare | modificare surs? ]

In ultimii ani, Rubens se concentreaz? cu prec?dere asupra temelor mitologice, cu predilec?ie dionisiace. In decembrie 1630 se rec?s?tore?te cu Helene Fourment , fiica unui negustor bogat din Antwerpen , vestit? pentru extraordinara ei frumuse?e, pe care o va picta in mai multe tablouri.

In anul 1630 , Rubens este ridicat la rangul de cavaler de c?tre regele Carol I al Angliei , iar un an mai tarziu este innobilat de regele Filip IV al Spaniei . Continu? executarea unor opere de pictur? cu caracter monumental dup? Metamorfozele lui Ovidiu , precum ?i Judecata lui Paris , S?rb?toarea lui Venus , Cele trei Gra?ii ?i altele.

Incepand cu anul 1637 , crizele de artrit? de care suferea de mai mul?i ani se indesesc ?i devin tot mai grave. La 30 mai 1640 , Peter Paul Rubens inceteaz? din via??. Este inmormantat in biserica Sfantul Iacob din Antwerpen , chiar sub tabloul pictat de el, Sacra Conversazione .

Din opera lui Rubens [ modificare | modificare surs? ]

Coborarea lui Iisus de pe Cruce ( 1612 ? 1614 ) [ modificare | modificare surs? ]

Tripticul Coborarea de pe Cruce este realizat la scurt? vreme dup? intoarcerea din Italia . Tabloul se afl? in Catedrala din Antwerpen . Comanda tripticului a fost f?cut? in 1611 de gardianul civic al Antwerpen-ului. La acea vreme conduc?torul ghildei era Burgomaster Nicolaas Rockox, care ?i apare in pictur?. Cele dou? panouri laterale prezint? Vizitarea ?i Prezentarea in templu . In momentul in care tripticul este inchis, spectatorul poate vedea o scen? din via?a Sf. Cristofor (?Cristophorus” in greac? insemna ?cel care il poart? pe Crist”). Exist? deci o leg?tur? evident? intre cele patru picturi care compun tripticul, subiectul fiind acela al purt?rii Cristului . Influen?a lui Caravaggio este foarte puternic?, fiind evident? in contrastele violente dintre lumin? ?i umbr?, intre tonurile calde ?i reci, precum ?i in realismul execu?iei. Totu?i, compozi?ia este dedramatizat? ?i cap?t? tr?s?turi mai clasice. Aceasta rezult? din faptul c? Rubens cedeaz? tot mai mult influen?ei exercitate de Tiziano , pe care il va admira pan? la moarte. Intr-un alt triptic intitulat In?l?area crucii , teatralitatea accentuat? aminte?te de tablourile lui Tintoretto , pe care le admirase la Vene?ia .

R?pirea fiicelor lui Leucip ( 1618 ) [ modificare | modificare surs? ]

In aceast? compozi?ie plin? de dinamism, tensiunea specific? tabloului degaj? mult? energie ?i pare s? se propage in afara ramelor geometrice, amplificat? de tr?s?turile tu?elor vibrate ?i de culorile vii. Intreg ansamblul se in?elege in leg?tur? cu tematica extras? din mitologia greac?, in care se poveste?te cum gemenii Castor ?i Polux ? n?scu?i din leg?tura lui Zeus cu Leda ? au r?pit dou? dintre fiicele lui Leucip, cu inten?ia de a le lua in c?s?torie. Nu trebuie uitat c? Rubens era un pictor erudit. Intr-o zi el a afirmat despre tablourile sale: ?Pentru a le in?elege cu adev?rat, sunt necesare explica?iile autorului”. Rubens are 40 de ani atunci cand realizeaz? pictura. Rubens exalt? culorile folosindu-se de raporturile dintre complementare: ro?u carmin ?i vermillonul mantiilor r?spund culorii verzi a peisajului, galbenul aurit al drapajului aruncat in prim plan d? replica culorii albastre a cerului.

Sosirea Mariei de Medici la Marsilia ( 1622 ? 1625 ) [ modificare | modificare surs? ]

In anul 1621 , regina Fran?ei , Maria de Medici, ii cere lui Rubens s? execute decorarea galeriei de festivit??i a palatului Luxemburg, din Paris . Opera este terminat? in anul 1625 , cuprinzand 24 de picturi de dimensiuni mari care prezint? ?Istoria vie?ii celebre ?i a faptelor eroice ale Reginei”. In prezentarea acestor evenimente, pictorul imbin? dou? abord?ri, realist? ?i alegoric?. Astfel, in Debarcarea la Marsilia , Maria de Medici este prezentat? nu numai inconjurat? de persoanele de la curtea ei, ci ?i de personaje mitologice, cum sunt cele trei Naiade din planul frontal al tabloului ?i zei?a Gloriei . Rubens a inceput lucrul la acest ciclu prin preg?tirea unei serii de mici schi?e in ulei, pe care asisten?ii lui le-au m?rit la dimensiunile necesare. Apoi Rubens a f?cut retu?urile, astfel incat panzele redevin opere ie?ite de sub mana artistului.

Judecata lui Paris ( 1635 ? 1638 ) [ modificare | modificare surs? ]

Tabloul inspirat de mitul alegerii ?celei mai frumoase” de c?tre Paris, alegere care a dus la r?zboiul Troiei , a fost o bun? ocazie pentru Rubens de a prezenta nuduri de femeie. De la stanga la dreapta, prin personajele Atenei , Afroditei ?i Herei , artistul prezint? nudul de femeie din fa??, profil ?i spate. Cand Paris ofer? m?rul Afroditei , furia Herei dezam?gite, intoars? cu spatele, este sugerat? de p?unul de la picioarele ei. In Afrodita se recunoa?te fizionomia Helenei Fourment.

Tablouri inspirate de cele dou? so?ii ale lui Rubens [ modificare | modificare surs? ]

Isabelle Brandt ?i Helene Fourment, cele dou? so?ii ale lui Rubens, i-au pozat acestuia in repetate randuri, nu numai pentru portretele lor. Tr?s?turile lor pot fi recunoscute in toate personajele feminine pictate de artist. De men?ionat sunt Autoportretul artistului cu Isabelle Brandt ( 1609 ), Portretul Helenei Fourment in hain? de blan? ( 1636 ). Pictate din pur? pl?cere, aceste opere sunt mult mai sugestive decat portretele oficiale. Portretul Helenei Fourment acoperit? in parte de o blan? este, f?r? indoial?, cel mai mare omagiu pe care i l-a adus artistul celei de-a doua so?ii ?i frumuse?ii trupului ei. Pata intunecat? pe care o formeaz? haina de blan? face ca dintr-o dat? trupul dezgolit s? str?luceasc? de o lumin? neobi?nuit?. Blana de mic? dimensiune nu reu?e?te s? ascund?, ci s? dezv?luie nuditatea tinerei femei.

?coala lui Rubens [ modificare | modificare surs? ]

Dup? intoarcerea din Italia , Rubens devenise suveranul neintrecut al ?colii din Antwerpen . Cople?it de nenum?ratele solicit?ri, pictorul i?i deschide un atelier, in care execut? schi?ele introductive, care sunt copiate fidel de ucenicii lui ?i m?rite la scara cerut? de proiect. Dintre discipolii s?i, pu?ini au avut totu?i voca?ia de a deveni mari pictori; ace?tia au fost Anton van Dyck , Jacob Jordaens ?i Jan Bruegel . Printre numero?ii arti?ti de mai tarziu, la care se recunoa?te influen?a lui Rubens, sunt de men?ionat: Watteau , Fragonard , Delacroix , Renoir .

Tablouri de Rubens in Romania [ modificare | modificare surs? ]

In Romania exist? tablouri atribuite pictorului Peter Paul Rubens (respectiv atelierului s?u):

- Portretul Giovannei Spinola Pavese la Muzeul Na?ional de Art? al Romaniei din Bucure?ti;
- Dou? tablouri la Muzeul Brukenthal din Sibiu (?Sf. Igna?iu de Loyola ” ?i ?Sf. Franciscus Xaverius ”);
- Un tablou in Catedrala Armeano-Catolic? din Gherla (?Coborarea lui Isus de pe Cruce”).
- Un tablou la Muzeul de Art? din Craiova (?Regina implorat?”) ^[17]

Picturi [ modificare | modificare surs? ]

• Portret de fat? (Clara Serena Rubens), 1618 Vaduz, Furstlich Lichtensteinische Gemaldegalerie
• Sf. Dominic ?i Sf. Francisc conservarea lumii de mania lui Isus Hristos, 1618?1620, Lyon, Muzeul de arte frumoase
• Adam ?i Eva in rai, 1599?1600 ulei pe panz?
• B?t?lia amazoanelor, in jurul anului 1600, ulei pe panz?, Potsdam, Bildgalerie
• Depunerea in mormant, 1602, ulei pe panz?, 180 x 137 cm, Galleria Borghese, Roma
• Autoportret cu prietenii din Mantua, 1602?1604, ulei pe panz?, 78 × 101 cm, Cologne, Wallraf-Richartz Museum of Fine Arts
• Democrit, 1603, ulei pe panz?, 179 x 66 cm, Madrid Museo del Prado
• Trinitatea adorat de familia Gonzaga, 1604?1605, ulei pe panz?, 381 x 447 cm Mantua, Palazzo Ducale
• Hero ?i Leander, cca 1605, ulei pe panz?, 128 x 217 cm, Dresda, Gemaldegalerie
• Hero ?i Leander, cca 1605, ulei pe panz? 96 x 127 cm, New Haven, Yale University Art Gallery
• Sf. Gheorghe a invins balaurul, 1606?1610, ulei pe panz?, 304 x 256 cm, Madrid, Museo del Prado
• Venus cu Cupidon la baie, cca 1608, ulei pe panz?, 137 x 111 cm, Madrid, Museo Thyssen-Bornemisza
• Ecstasy a Sf. Grigorie cel Mare cu Sfin?ii Domitila, Mauro, Papiano, Nereu ?i Ahile, 1608, ulei pe panz? 447 x 288 cm, Grenoble, Musee des Beaux-Arts
• Madonna della Vallicella, 1608, ulei pe panou, 425 x 250 cm, Roma, Biserica Santa Maria in Vallicella
• Adora?ia p?storilor, cca 1608, ulei pe panz?, Antwerp, St Pauluskerk
• Adora?ia p?storilor sau noaptea, cca 1608, ulei pe panz?, sta?ionare, St Philip Blacks, acum in coll. Civic Fermo
• Buna Vestire, 1609?1610, ulei pe panz?, 224 x 200 cm, Viena, Muzeul Kunthistorisches
• Hristos cel r?stignit, 1610?1611, ulei pe panz?, 219 x 122 cm, Antwerp, Koninklijk Muzeul voor Schone Kunsten
• Pedeapsa lui Prometeu, 1610?1611, ulei pe panz?, 243 x 210 cm, Philadelphia, Philadelphia Museum of Art
• Moartea lui Argos, cca 1611, ulei pe panz?, 249 x 296 cm, Koln, Muzeul Wallraf-Richartz
• Fiorul lui Hercules, cca 1611, ulei pe panou, 220 x 220 cm, Dresda, Gemaldegalerie
• R?pirea lui Ganymede, 1611?1612, ulei pe panz?, 203 x 203 cm Viena, Palatul Schwarzenberg
• Depunerea in mormant, 1611?1612, ulei pe panou de lemn de stejar, 88 x 66 cm, Ottawa, National Gallery of Canada
• Venus, Cupidon, Bacchus ?i Ceres, 1612?1613, ulei pe panz?, 141 x 200 cm, Kassel, Staatliche Museen
• Sf. Apostol Iacov, 1612?1613, ulei pe panou, 108 x 84 cm, Madrid, Museo del Prado
• Statuia lui Ceres, 1612?1615, ulei pe panou de lemn de stejar, 91 x 65,5 cm, Sankt-Petersburg, Hermitage
• Jupiter ?i Callisto, 1613, ulei pe panz?, 202 x 305 cm, Kassel, Staatliche Museen
• Cupidon preg?te?te arcul, 1614, ulei pe panz?, 142 x 108 cm, Monaco, Alte Pinakothek
• Venus cu Cupidon ?i un Satir, 1614, ulei pe panou de lemn de stejar, 142 x 184 cm, Antwerp, Koninklijk Muzeul voor Schone Kunsten
• Madonna della Cesta, 1615, ulei pe panou, 114 x 88 cm, Floren?a, Galleria Palatina
• Lup de van?toare ?i vole, 1615?1621, New York, Metropolitan Museum of Art
• Partea din fa?? Regina Tomyris a capului de Cir, 1622, ulei pe panz?, Boston, Museum of Fine Arts
• Hercules ?i Omphale (1603)
• Circumcizia (1605), ulei pe panz?, 400 x 225 cm Genova, Biserica lui Isus ?i ale Sfin?ilor Ambrogio ?i Andrea
• Portret de Brigida Spinola Doria (1606)
• Portretul lui Giovanni Carlo Doria c?lare (1606)
• Portretul unei doamne cu nano (cca 1606)
• Susanna ?i B?tranii (1607)
• Adora?ia p?storilor (1607)
• Samson ?i Dalila (1609)
• Autoportret cu so?ia sa Isabella Brant (1609?1610)
• Cre?terea Crucii (1610?1611), ulei pe panz? 462 x 341 cm, Antwerp, Catedrala Maicii Domnului
• Triptic al depunerii de pe Cruce (1611?1614), ulei pe panz?, 420 x 150 cm, Antwerp, Catedrala Maicii Domnului
• Invierea lui Hristos (1611?1612), ulei pe panou, Antwerp, Catedrala Maicii Domnului
• Cele patru filozofii (cca 1612)
• Neincrederea Sfantului Toma (1613?1615)
• B?t?lia amazoanelor (cca 1615)
• Romulus ?i Remus (1615?1616)
• Invierea lui Hristos (Pa?ti Mormantul), (1616)
• Van?toarea tigrului (1615?1616)
• Reuniunea a lui Avraam ?i a lui Melhisedec (1616?1617)
• Hristos cu patru peniten?ii mari (1617)
• Original Sin (1617)
• Imp?ratul Teodosie ?i Ambrose (1617?1618), in colaborare cu van Dyck
• R?pirea fiicelor lui Leucippus (cca 1618)
• Medusa (cca 1618)
• Dou? Satiri (1618?1619)
• Isus pe cruce intre doi talhari (suli?a), (1620)
• Tiger pui de asistenta medical? (1620)
• Perseus ?i Andromeda (1620)
• Trei Gra?ii in monocrom (cca 1620?1623)
• Portretul lui Suzanne Fourment (1622)
• Perseus ?i Andromeda (1622)
• Maria de Medici in Marsilia (1622?1625)
• Conversie de Sf. Bavo, (1624), Gent, Catedrala Saint Bavo
• Portretul Infantei Isabella Clara Eugenia a Spaniei in rochie de o Poor Clare, (1625)
• Altar de Adormirea Maicii Domnului (1626), ulei pe panz?, 490 x 325 cm, Antwerp, Catedrala Maicii Domnului .
• Henric al IV-lea in b?t?lia de la Ivry (1627)
• Minerva protejeaz? Pace de la Marte (Peace and War), (1629?1630)
• Triptic din St Ildefonso (1630?1631)
• Ulise in insula Phaeacians, (cca 1630?1635)
• Cina cea de Tain? (cca 1632)
• Gr?dina de dragoste (cca 1632?1633)
• Helene Fourment cu fiul ei Frans (cca 1635)
• Vedere asupra castelului Het Steen diminea?a devreme (cca 1635), 131 × 295 cm, National Gallery, Londra
• Flamand Kermesse (1635?1638)
• Peisaj cu curcubeu (1636)
• Helene Fourment cu doi dintre fiii s?i (cca 1636)
• Violul lui Ganymede (1636?1638)
• Originea din Calea Lactee (1636?1638)
• Diana ?i Callisto (1637?1638)
• Helene Fourment din baie (Mica blan?), (cca 1638)
• Hercules in gr?dina Hesperidelor (cca 1638)
• Deianira ascult? Fame (cca 1638)
• Consecin?ele r?zboiului (1638)
• Cele trei gra?ii (1638)
• ?arpele de aram? (1638?1639)
• Judecata lui Paris (1638?1639)
• Autoportret (1638)
• Homo Ecce (1639)
• Returnare a ??ranilor din domenii, (1640)
• Sfantul Igna?iu vindec? un posedat 1619, ulei pe panz? , 442 x 287 cm, Genova, Biserica lui Isus ?i ale sfin?ilor Ambrogio ?i Andrea
• Portret ecvestru cu Giovanni Carlo Doria, Genova, Galeria Na?ional? de Palazzo Spinola

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• David Jaffe / Elizabeth McGrath / Minna Moore Ede: Rubens. A Master in the Making , Londra: National Gallery Company 2005, ISBN 1-85709-371-2 , recenzie in limba german? de Eveliina Juntunen online

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• en Pictur?
• en Picturile lui Rubens - TerminArtors ^{[ nefunc?ional? ]}
• creativitatea Rubens
• Un geniu pe nume Rubens Arhivat in 13 iulie 2012 , la Wayback Machine ., 5 aprilie 2012, Paul Ioan, Revista Magazin
• Un nume de legend? ? Rubens Arhivat in 19 decembrie 2010 , la Wayback Machine ., 15 decembrie 2010, Revista Magazin
• Fiul lebedei Arhivat in 16 septembrie 2014 , la Wayback Machine ., 28 octombrie 2009, Revista Magazin
• Reverenta pentru un european Arhivat in 16 septembrie 2014 , la Wayback Machine ., 15 aprilie 2009, Revista Magazin
• Un om superinteligent Arhivat in 16 septembrie 2014 , la Wayback Machine ., 9 iulie 2008, Revista Magazin
• Profesorul de fitness Arhivat in 11 iulie 2012 , la Wayback Machine ., 10 octombrie 2007, Revista Magazin
• Forme artistice cu celulita Arhivat in 11 iulie 2012 , la Wayback Machine ., 8 noiembrie 2006, Revista Magazin