De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Pe?te cu cartofi pai
|
Un fish and chips amb l'embolcall que va substituir el paper que l'ha fet tant popular a tot el mon anglosaxo
|
Origine
|
---|
Locul de origine
| Anglia
|
---|
Informa?ii
|
---|
Ingredient principal
| pe?te
cartof
[*]
|
---|
Alte ingrediente
| pe?te
[*]
cartofi pr?ji?i
|
---|
Modific?
date
/
text
|
Pe?tele cu cartofi pai
sau
pe?tele cu cartofi pr?ji?i
[1]
(en.
Fish and Chips
, colocvial
Fish ’n’ Chips
) este un fel de mancare din fileu de pe?te, pr?jit in friteoz? (
Fish
) ?i cartofi pr?ji?i, de asemenea in friteoz? (
Chips
). Ea este considerat?, neoficial, ca o mancare
britanic?
tradi?ional? ?i este pan? ast?zi parte component? a buc?t?riei
engleze
?i
sco?iene
?i a culturii culinare, chiar dac? a pierdut din popularitate in ultimii ani. Chips sunt varianta britanic? a
cartofilor pr?ji?i
.
Pe lista de preparare a Fish ’n’ Chips, st? in primul rand, in mod tradi?ional,
Gadus morhua
(
cod
). Adecva?i sunt ?i mul?i pe?ti cu carne alb?, cum ar fi
eglefin
(
haddock
),
pollachius virens
(
pollock
),
merlan
(
whiting
) sau
cambula
(
plaice
). In multe magazine Fish-’n’-Chips, clien?ii pot alege din mai multe variante.
La prepararea aluatului se amestec?
f?in?
si un pic de
bicarbonat de sodiu
, ca adaos, tipul de bere englez?
ale
de culoare brun inchis, pan? cand aluatul rezultat prezint? o consisten?? pu?in mai groas? decat aluatul de
cl?tite
. Pe?tele f?r? oase este apoi t?iat in fa?ii groase de doi pan? la trei centimetri, care stropit cu un pic de amidon de porumb va fi apoi dat prin aluatul preparat. La 190 de grade Celsius, pe?tele este apoi pr?jit timp de aproximativ dou? minute, in ulei vegetal, pan? cand prinde o culoare maro auriu, dar in interior este inc? suculent. Buc??ile mici de aluat, care plutesc in ulei, sunt servite, uneori, ca un supliment.
In Irlanda, este cunoscut? o variant? de cod afumat, care este considerat? o delicates? local?.
- ^
Academia Roman?. Institutul de Lingvistic? "Iorgu Iordan - Al. Rosetti".
Dic?ionar englez-roman. Edi?ia a II-A.
Univers Enciclopedic 2004, p. 162