Acest articol sau sec?iune are mai multe probleme. Pute?i s? contribui?i la rezolvarea lor sau s? le comenta?i pe pagina de discu?ie . Pentru ajutor, consulta?i pagina de indrum?ri . Trebuie pus(?) in formatul standard . Marcat din iunie 2010. Are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Marcat din iunie 2010. Con?ine erori de ortografie , folose?te o exprimare alambicat? sau stalce?te limba roman? . Marcat din iunie 2010.  Nu ?terge?i etichetele  inainte de rezolvarea problemelor.

Calitatea informa?iilor sau a exprim?rii din acest articol sau sec?iune trebuie imbun?t??it?. Consulta?i manualul de stil ?i indrumarul , apoi da?i o man? de ajutor .

Parlamentul Republici Italiane ?i Organul constitu?ional titular al func?iei legislative. Parlamentul are o structura bicamerala perfect?, deoarece este compus? din dou? camere avand func?ii identice: camera deputa?ilor ?i camera senatului republicii. Prima camer? este format? din 630 de deputa?i iar cea de a dou? din 315 senatori la care se adaug? senatori de drept pe via?? (pre?edin?ii emeri?i ai republicii ) ?i senatori pe via??. In conformitate cu articolul 59 al constitu?iei ei sunt cet??eni ce au ilustrat patria cu inalte merite in campul social, stin?ific, artistic ?i literar ?i sunt nomina?i de c?tre pre?edintele republicii. Nu este o directa corela?ie intre num?rul parlamentarilor ?i popula?iei reprezentat?, cum era cu precedenta formulare ale articolelor 56 ?i 57 din constitu?ie. Se poate totodat? afirma c? in italia fiecare parlamentar reprezint? circa 60.000 de locuitori. In cazurile f?cute de constitu?ie se reune?te in sesiune comuna cum avertizeaz? articolul 55 alineatul 2 a c?r?i fundamentale ipotez? consacrat? de acest articol propabil nu este exhaustiv? de modificare ?i aplicare prin analogie. Parlamentul in sesiunea comun? pentru jur?mantul pre?edintelui Giovanni Leone (29.12.1971 ). Aceast? organiza?ie se reune?te in birourile camerei deputa?ilor la palatul montecitoriu ?i e condus? de pre?edintele camerei ce are propriul birou de pre?edinta (art. 63 din const.).In doctrin? sunt dezbateri cu privire la posibilitatea c?, camerele in sesiune comun? s?-?i poat? da autonome standarde regulamentare.Cea mai mare parte a doctrinei este de opinie favorabil?, suportat? ?i de c?tre regulamentul senatului (art.65) care explicit prevede aceast? ipotez?.Parlamentul in sesiunea comun? se reune?te pentru alegerea pre?edintelui republicii pentru care la parlamentari se alatur? ?i reprezentan?i al regiunii (art.135 din const.) ; pentru alegerea unei treimi din membri consiliului superior judiciar, ?i aici cu majoritatea actual? prev?ut? de doua treimi pentru primele vot?ri, ?i succesiv a majorit??i de trei cincin ale asembleei.(art.104 const.) la fiecare nou? ani pentru a continua completarea listei de 45 de cet??eni dintre care se extrage la sor? cei 16 judec?tori agregati la scopul de a judeca acuza?ia impotriva pre?edintelui republici (art 135 const);pentru a participa la jur?mantul de credin?? republici ?i de reprezentarea constitu?iei din partea organismelor similare al parlamentului sunt adeseori prezente ?i in alte autorit??i locale, dar in acest caz se folosesc de obicei nume diferite (frecvent consiliu). In statele moderne parlamentul reprezint? componentul principal al puteri legislative, care in unele sisteme coincide cu parlamentul statului central, in timp ce in altele cuprinde ?i parlamentele statelor federale sau organisme similare a regiunilor sau ale altor entit??i teritoriale dotate de autonomie legislative.

Rolul parlamentului

Existen?a parlamentului poate fi considerat? direct? consecin?? al principiului de suveranitate popular?.in italia acesta este inchis in art.1 paragraful al doilea al constitu?iei : " suveranitatea apar?ine poporului ".Rolul s?u este eficient descris de c?tre Hegel cu expresia de : arcade intre stat ?i societatea civil?. Parlamentul na?te ca organ in care vine exprimat consim??mantul sau neconsim??mantul activit??ilor fiscale ale suveranului. E simnificant, in privin?a,c? se na?te chiar in Anglia centru drepturile germanice,in fapt,e atribuit de oameni liberi scutirea de orice impozit, care, deci, trebuie s? fie de ace?tia sau de reprezentan?ii lor autoriza?i. In timp parlamenturile au extins abilit??ile lor ?i joac? ast?zi in func?ie de politica direct?, legislativ, de coordonare de control ?i de garan?ie constitu?ional?. Existen?a unui parlament vine de obicei asociat? democra?iei, in realitate nu lipsesc regimuri nedemocratice, ce de?in un organ astfel denumit, cu structuri ?i func?ii de obicei nediferite de cele ale parlamentelor democratice. Diferen?a cea mai mare intre ace?tia din urma ?i parlamentele nedemocratice, chiar ?i cand sunt ale?i, nu sunt ale?i. In termenii unei reale competi?ii intre partide : in unele cazuri doar un partid este autorizat s? ?i depun? candidatura, in alte cazuri sunt mai multe partide dar condi?iile in care au loc alegerile sunt in a?a fel incat s? se asigure victoria unui singur partid. In astfel de cazuri parlamentul nu mai este port de intrare a voin?ei populare doar, pur ?i simplu, locul unde vin ratificate deciziile luate de cine de?ine efectiv puterea (organe de partid unice,junta militar? etc.) upozi?ia acestor decizii la votul parlamentelor are singurul scop de a afi?a o aparen?? de democra?ie sau un manechin al consim??mantului popular op?iunilor de sistem.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Camera Deputa?ilor din Italia