Papiermark
Papiermark
(Marc? de hartie)
|
|
Bancnot? de 500 m?rci (octombrie 1923), devenit? de 500 de miliarde de m?rci (1923), cu supratipar in miliarde (avers ?i revers)
|
|
??ri utilizatoare
|
Imperiul German
;
Republica de la Weimar
|
Infla?ie
|
%
|
Subunit??i
|
|
1/100
|
Pfennig
|
Simbol
|
?
|
Monede
|
1, 2, 5, 10, 50 Pfennig
1, 3, 200, 500 Mark.
|
Bancnote
|
1, 2, 5, 10, 20, 50, 100, 500 Mark
1, 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 mii Mark
1, 2, 5, 10, 20, 50, 100, 500 milioane Mark
1, 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 miliarde Mark
1, 2, 5, 10, 20, 50, 100 bilioane Mark
|
Banc? central?
|
Reichsbank
|
Aceast? cutie prezint? ultimul statut al acestei monede inainte de a ie?i din circula?ie.
|
Cursul de schimb
|
fa?? de RON
•
fa?? de MDL
|
Modific?
text
![Consultați documentația formatului](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png) |
Papiermark
(in
roman?
: ?Marc? de hartie”) este denumirea dat?
monedei
germane
incepand din iulie
1914
, dat? la care a fost abandonat? echivalen?a intre
Goldmark
(in roman?: ?Marc?-aur”) ?i
aur
ca etalon.
Bancnotele
nu mai erau convertibile in aur ?i aveau curs for?at.
Intre iulie 1914 ?i ianuarie
1920
, cursul
dolarului american
a urcat, la rata de schimb) de la 4,20 m?rci (Papiermark) la 41,98 m?rci. Pentru compara?ie,
francul francez
a c?zut la 25 de franci pentru un dolar american, in aceea?i perioad?.
Papiermark a cunoscut o
hiperinfla?ie
excesiv? incepand de la inceputul anului
1922
, care s-a accelerat exponen?ial, pan? la
20 noiembrie
1923
. Dup? aceast? dat?, Papiermark a inceput s? fie inlocuit de
Rentenmark
, apoi la
30 august
1924
de
Reichsmark
. Rata de conversie intre cele dou? sisteme monetare s-a oprit la o mie de miliarde de Papiermark pentru un Rentenmark sau Reichsmark.
Rentenmark ?i Reichsmark au coabitat pan? in
1945
.
In timpul
Primului R?zboi Mondial
(1914-1918), emiterea de
monede
de
argint
a continuat catva timp (exist? monede cu valori nominale de ½ ?i 1 marc?, ins? toate au fost tezaurizate). In revan??, monedele cu valori nominale mai mici au fost fabricate din metale mai pu?in strategice.
Cuprului
?i
nichelului
i-au succedat
fierul
?i
zincul
, la monedele de 1, 2, 5 ?i 10 pfenigi. Incepand din
1919
?i pan? in
1923
, sl?biciunea m?rcii, starea
economiei
?i inceputul
hiperinfla?iei
nu au mai permis alte emisiuni de monede decat cele de zinc ?i de
aluminiu
. In unele regiuni ale Germaniei, au existat ?i emisiuni locale. Pentru aceste
monede de necesitate
(in
german?
Notgeld
) au fost folosite ?i alte materiale, precum este
ceramica
.
-
-
10 Pf din fier (1917)
-
-
50 Pf din
aluminiu
(1920)
-
3 Mark din aluminiu (1922)
-
200 Mark din aluminiu (1923)
-
500 Mark din aluminiu (1923)
Reichsbank
a fost atat de dep??it? de fenomenul hiperinfla?iei incat, incepand din februarie 1923, a inceput s? imprime bancnotele pe o singur? fa?? ?i s? supratip?reasc? vechile emisiuni. In s?pt?manile care au urmat, banca a anticipat ?i a tip?rit, pentru februarie 1924, bancnote cu valori nominale de 1 bilion de m?rci (adic? o mie de miliarde de m?rci).
-
10 000 m?rci (ianuarie 1922)
-
100 000 m?rci (februarie 1923)
-
50.000.000 de m?rci (iulie 1923), o singur? fa??
-
500 m?rci (octombrie 1923), supratipar in miliarde
-
50 bilioane de m?rci (februarie 1924)
-
100 bilioane de m?rci (februarie 1924)
- Reichsfinanzhof:
Sammlung der Entscheidungen und Gutachten des Reichsfinanzhofes
, Verlag Carl Gerber, Munchen 1928
- Krause, Chester L., and Clifford Mishler (1991).
Standard Catalog of World Coins: 1801?1991
(18th ed.). Krause Publications.
ISBN 0873411501
.
- Pick, Albert (1994).
Standard Catalog of World Paper Money: General Issues
. Colin R. Bruce II and Neil Shafer (editors) (7th ed.). Krause Publications.
ISBN 0-87341-207-9
.