Papa Silvestru al II-lea

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Silvestru al II-lea
Date personale
Nume la na?tere Gerbert d'Orlhac Modificați la Wikidata
Decedat [1] [2] Modificați la Wikidata
Basilica of the Holy Cross in Jerusalem ?( d ) , Roma , Statele Papale Modificați la Wikidata
Inmormantat Bazilica Sfantul Ioan din Lateran Modificați la Wikidata
Cauza decesului cauze naturale Modificați la Wikidata
Religie Biserica Catolic? [3] Modificați la Wikidata
Ocupa?ie astronom
matematician
politician
preot catolic [*]
filozof
teolog [*]
astrolog [*]
scholaster [*] [[ scholaster (head of an ecclesiastical school)|​]]
scriitor Modificați la Wikidata
Locul desf??ur?rii activit??ii Roma ( ? )
Reims ( ? )
Ravenna ( ? )
Sfantul Imperiu Roman ( ? )
Bobbio ( ? ) Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba latin? [4] [5] Modificați la Wikidata
Activitate
Inceput de pontificat 999
Final de pontificat 1003
Predecesor Grigore al V-lea
Succesor Ioan al XVII-lea

Silvestru al II-lea (n.  ? ? d. , Basilica of the Holy Cross in Jerusalem ?( d ) , Roma , Statele Papale ), pe numele laic Gerbert d'Aurillac , (n. ca. 945 , Belliac , Auvergne - d. 12 mai 1003 , Roma ) a fost pap? al Romei timp de patru ani, intre 2 aprilie 999 ?i 12 mai 1003 .

Via?a [ modificare | modificare surs? ]

Papa Silvestru II, o personalitate umanist? marcant? a secolului X, a inaugurat conceptul imperial, aplicat nu doar imperiului german, ci unui ?corpus politic", ?i anume, Imp?ratul ?i Papa sunt cei care arbitreaz? lumea. Papa ?i-a luat numele de Silvestru intrucat Constantin imp?ratul fusese botezat de un anume Silvestru ?i prin aceasta s-ar putea explica dorin?a reconstituirii unit??ii imperiale ?i pontificale, in stare s? redea for?a cre?tin?t??ii. In concep?ia sa, cele dou? puteri, papal? ?i imperial?, sunt distincte ?i neantagonice. Papa Silvestru II, prin ideea de unitate cre?tin?, a l?sat libertatea configur?rii bisericilor cre?tine na?ionale negermanice in Polonia ?i Ungaria . [6]

A fost primul francez care a devenit Pap?. Era in rela?ii stranse cu Imperiul Roman, dar ?i cu Otto III. In februarie, 1001, cet??enii Romei s-au revoltat impotriva domina?iei str?ine (puteri str?ine). Germanii i-au for?at pe amandoi s? p?r?seasc? ora?ul. Otto al III-lea a murit in urm?torul an, nu putea reinfiin?a controlul asupra Romei Silvester al II-lea a primit permisiunea s? se intoarc?, sub o supraveghere strict? de Imperiul Roman, numai in activitatea religioas?, spiritual?.

In anul 1001 papa Silvestru al II-lea a fost cel care a trimis in Ungaria o coroan? pentru regele ?tefan I al Ungariei , alta decat cea cunoscut? ulterior drept Coroana Sfant? a Ungariei ( dup? o teorie aceasta din urm? a fost confec?ionat? intr-un atelier din Bizan? ).

Cand a murit, la Roma in anul 1003, epitaful s?u poart? numele ≪Pastorul Universului≫. [6]

Gerbert in legend? [ modificare | modificare surs? ]

Papa Silvestru al II-lea ?i Diavolul intr-o ilustra?ie din cca. 1460 .

Gerbert a fost acuzat de c?tre du?manii s?i c? ar fi studiat artele magiei ?i astrologiei in ora?ele islamice Cordoba ?i Sevilla ?i chiar la Universitatea al-Karaouine din Maroc . Acest lucru a dat na?tere la unele legende care-l prezentau ca pe un vr?jitor de partea diavolului. [7]

Despre Gerbert se presupune c? ar fi fost in posesia unei c?r?i de vr?ji furat? de la un filosof arab din Spania. Gerbert a fugit, urm?rit de victima care putea urm?ri ho?ul cu ajutorul stelelor. Dar Gerbert ar fi fost con?tient de acest lucru ?i s-a ascuns stand atarnat de un pod de lemn, unde, suspendat intre cer ?i p?mant, devenea invizibil pentru cel care il c?uta.

De asemenea, se spunea c? Gerbert ar fi construit un cap din bronz. Acest cap " robotic " i-ar fi r?spuns la unele intreb?ri cu "da" sau "nu". El avea reputa?ia de a fi realizat un pact cu un demon feminin numit Meridiana , care i-a ap?rut dup? ce a fost respins de iubirea sa p?manteasc?, ?i cu ajutorul c?reia ar fi reu?it s? urce pe tronul ??papal (o alt? legend? spune c? ar fi ca?tigat papalitatea jucand zaruri cu diavolul). [8]

Conform legendei, Meridiana (sau capul de bronz), i-a spus lui Gerbert c?, dac? el va trebui s? citeasc? vreodat? o liturghie in Ierusalim , diavolul va veni dup? el. Gerbert a anulat apoi un pelerinaj la Ierusalim, dar atunci cand a citit o liturghie in Bazilica Sfintei Cruci din Ierusalim ( latin? : Basilica Sanctae Crucis in Hierusalem , italian? : Basilica di Santa Croce in Gerusalemme ) aflat? in Roma, el s-a imboln?vit curand dup? aceea ?i a murit nu inainte s? cear? cardinalilor s?i s?-i taie corpul ?i s?-l impr??tie de-a lungul ora?ului. Intr-o alt? versiune, el a fost atacat chiar de c?tre diavol in timp ce citea liturghia, diavolul l-a mutilat ?i-a dat ochii demonilor s? se joace cu ei in Biseric?. Poc?indu-se, Silvestru al II-lea ?i-a t?iat mana ?i limba.

Pe inscrip?ia aflat? pe mormantul s?u ar fi trebuit s? scrie ?la venirea Domnului, cand trambi?a va suna, osemintele lui Silvestru se vor ridica din groap?”. Ins?, din gre?eal?, sculptorul, care nu cuno?tea limba latin?, a scris c? ?oasele vor suna” ( Iste locus Silvestris membra sepulti venturo Domino conferet ad sonitum ). Astfel a ap?rut o nou? legend? care spunea c? inaintea de moartea unui Pap?, osemintele lui Silvestru al II-lea se vor auzi lovindu-se intre ele in mormantul s?u. [9]

Gerbert nu este singurul pap? acuzat de leg?turi cu Diavolul. De-a lungul timpului au mai fost acuza?i ?i al?i papi precum Ioan al XXI-lea sau Benedict al XII-lea . In 1409, Grigore al XII-lea a fost anchetat de c?tre Conciliu din Pisa.

Activitate ?tiin?ific? [ modificare | modificare surs? ]

A adus anumite contribu?ii in domeniul ?tiin?ei , lucru vizibil in scrierile sale ?i a promovat dezvoltarea inv???mantului matematic in Europa . A predat disciplinele quadriviumului : matematic? , logic? , filozofie , astronomie .

A promovat lucr?rile lui Euclid ?i Boethius .

Scrieri [ modificare | modificare surs? ]

Lucr?rile scrise ale papei Silvestru al II-lea au fost tip?rite in volumul 139 al Patrologia Latina :

  • Scrieri matematice
    • Libellus de numerorum divisione [10]
    • De geometria [10]
    • Regula de abaco computi [10]
    • Liber abaci [10]
    • Libellus de rationali et ratione uti [10]
  • Scrieri biserice?ti
    • Sermo de informatione episcoporum
    • De corpore et sanguine Domini
    • Selecta e concil. Basol., Remens., Masom., etc.
  • Scrisori
    • Epistolae ante summum pontificatum scriptae
      • 218 scrisori, inclusiv scrisori c?tre imp?rat, pap? ?i diver?i episcopi
    • Epistolae et decreta pontificia
      • 15 scrisori de la diferi?i episcopi, inclusiv Arnulf, ?i de la stare?i
      • o scrisoare dubioas? pentru Otto al III-lea .
      • cinci poeme scurte
  • Altele
    • Acta concilii Remensis ad S. Basolum
    • Leonis legati epistola ad Hugonem et Robertum reges

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b ​]] [[Categorie:Articole cu leg?turi c?tre elemente f?r? etichet? in limba roman?  
  2. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive , accesat in  
  3. ^ Catholic-Hierarchy.org , accesat in  
  4. ^ Mirabile: Archivio digitale della cultura medievale  
  5. ^ CONOR [*] [[ CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  6. ^ a b Cruciada a IV-a: deziderate ?i consecin?e politico-religioase [ nefunc?ional? ]
  7. ^ Kirsch, J.P. ( ). ?Pope Sylvester II”. The Catholic Encyclopedia . New York: Robert Appleton Company . Accesat in .  
  8. ^ Butler, E. M. ( ). The Myth of the Magus . Cambridge University Press. p. 157.  
  9. ^ Lanciani, Rodolfo ( ). ?Papal Tombs” . Pagan and Christian Rome . Boston: Houghton, Mifflin.  
  10. ^ a b c d e Darlington (1947 , p. 468, nota de subsol 43).

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]