Pantelimon Halippa
sau
Pan Halippa
(n.
1 august
1883
,
Cubolta
,
?inutul Soroca
? d.
30 aprilie
1979
,
Bucure?ti
) a fost un publicist ?i om politic roman
basarabean
, unul dintre cei mai importan?i militan?i pentru afirmarea spiritului romanesc in
Basarabia
?i pentru unirea acestei provincii cu
Romania
.
A fost pre?edintele
Sfatului ??rii
, care a votat unirea in
1918
. A ocupat func?ii de ministru in diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist ?i inchis la
Sighet
. Membru corespondent al
Academiei Romane
, a fost exclus in
1948
, dar repus in drepturi in
1990
.
Pan Halippa (stanga),
?tefan Holban
?i mitropolitul
Gurie Grosu
, prezen?i la un eveniment religios in Nisporeni, 1930.
Bustul lui Pantelimon Halippa, ridicat in
Alba Iulia
Imaginea lui Halippa pe un timbru romanesc
Imaginea lui Pantelimon Halippa pe un timbru din Republica Moldova
A fost fiul dasc?lului de biseric? Nicolae Halippa, mama sa fiind Paraschiva Halippa, fiica preotului din Vozdu, jude?ul Soroca. A urmat ?coala primar? in satul natal, la
Cubolta
, apoi cursurile ?colii Spirituale din
Edine?
?i ale Seminarului Teologic din
Chi?in?u
. Dup? ce a absolvit seminarul in
1904
, s-a inscris la Facultatea de Fizic? ?i Matematic? a
Universit??ii din Dorpat
(ast?zi
Tartu
,
Estonia
). In timpul cand era student la Dorpat (Tartu) a participat la revolu?ia anti?arist? ?i devenise unul dintre liderii mi?c?rii narodniciste. Un an mai tarziu a izbucnit revolu?ia ?i Halippa s-a v?zut nevoit s? renun?e la studii. In anul 1906 a plecat la
Moscova
, la Congresul Uniunii ??ranilor din intreaga Rusie, fiind delegatul ??r?nimii basarabene. Aici a fost arestat ?i inchis in inchisoarea Butirca, iar apoi eliberat ?i trimis in Basarabia. Revenit la
Chi?in?u
, s-a apropiat de tinerii intelectuali romani, colaborand la ?
Revista Basarabia
”, prima publica?ie roman? a epocii, in paginile c?reia a tip?rit imnul revolu?ionar
De?teapt?-te, romane
, fapt pentru care a fost urm?rit de autorit??ile
?ariste
.
[3]
In toamna anului 1908 s-a refugiat la
Ia?i
?i s-a inscris la facultatea de litere ?i filosofie, sec?ia istorie ?i geografie, ale c?rei cursuri le-a urmat intre
1908
?i
1912
. In aceast? perioad? a colaborat la revista ?
Via?a romaneasc?
”, in care a avut o rubric? permanent?, ?
Scrisori din Basarabia
.” A colaborat ?i la alte publica?ii din Romania, de exemplu ?
Adev?rul
”, ?
Diminea?a
” ?i altele. In
1908
a tip?rit la Chi?in?u, cu
caractere chirilice
, ?Pilde ?i pove?e”, prima carte literar? din
Basarabia
, iar in
1912
lucrarea ?Basarabia, schi?? geografic?”. Revenit la Chi?in?u in
1913
, public? impreun? cu
Nicolae Alexandri
?i cu ajutorul lui
Vasile Stroescu
, ziarul ?Cuvant moldovenesc,” al c?rui director a fost. In scrierile sale, Halippa nu a contenit s? militeze pentru unirea Basarabiei cu Romania.
Activitatea sa politic? s-a intensificat, iar in
1917
a infiin?at
Partidul Na?ional Moldovenesc
. In iunie 1917 a participat ca deputat al Basarabiei la primul congres al Sovietelor, cu care prilej a avut o intrevedere cu
Lenin
?i cu
Tro?ki
, in leg?tur? cu problema autodetermin?rii Moldovei dintre
Prut
?i
Nistru
. In timpul Guvernului provizoriu al lui
Kerenski
(1917) a devenit membru al Parlamentului din
Petrograd
. Anul
1918
l-a g?sit pe Halippa in fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepre?edinte, apoi pre?edinte al
Sfatului ??rii
, adunarea care la
27 martie
1918
, a votat
Unirea Basarabiei cu Romania
. A participat ?i la adun?rile de la
Cern?u?i
?i de la
Alba-Iulia
care au proclamat
Unirea Bucovinei
?i, respectiv, a
Transilvaniei
cu Romania.
Dup?
1918
a de?inut mai multe func?ii: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (
1919
-
1920
), ministru al Lucr?rilor Publice (
1927
), ministru al Lucr?rilor Publice ?i Comunica?iilor (
1930
), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, S?n?t??ii ?i Ocrotirii Sociale (1930), ministru secretar de stat (
1928
-
1930
,
1932
, 1932-
1933
), senator ?i deputat in Parlament (1918-1934), urm?rind constant prop??irea cultural? a Basarabiei.
In anul 1923 devine membru emerit al Suveranului Sanctuar al Romaniei ?i, in acela?i an, la 29 decembrie, reprezenta
Loja
Libertatea, din Chi?in?u, la Conventul anual al Marii Loji Na?ionale din Romania (MLNR). In 1925 a f?cut parte din Comisia de rela?ii externe a MLNR. A mai indeplinit ?i func?ia de garant de amici?ie in Romania al Supremului Consiliu de grad 33 din Santo Domingo.
[4]
Pantelimon Halippa a fost intemeietorul Universit??ii Populare din Chi?in?u (1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societ??ii Scriitorilor ?i Publici?tilor Basarabeni, al Societ??ii de Editur? ?i Libr?rie “Luceaf?rul” din Chi?in?u (
1940
). In 1932 a editat ?i a condus revista ?
Via?a Basarabiei
” ?i ziarul cotidian omonim.
In
1950
a fost arestat ?i inchis, la
Sighetu Marma?iei
, f?r? a fi fost judecat, dup? doi ani fiind predat
NKVD
-ului, dus la Chi?in?u, judecat ?i condamnat la 25 de ani de munc? for?at? in
Siberia
. A fost mutat la inchisoarea de la
Aiud
, unde a fost re?inut pan? in
1957
, fiind eliberat prin gra?iere la 11 aprilie
1957
. A murit la 30 aprilie
1979
, la varsta de 95 de ani, in
Bucure?ti
, in casa de pe strada Al. Donici nr. 32. A fost inmormantat in cavoul familiei din cimitirul
M?n?stirii Cernica
, de lang? Bucure?ti.
[5]
A scris peste 280 poezii, articole, schi?e, traduceri, memorii, reu?ind s? editeze in timpul vie?ii doar un singur volum,
Flori de parloag?
(
1921
, Ia?i), prefa?at de
Mihail Sadoveanu
. A scris ?i cateva studii istorice:
Bessarabia do prisoedinenia k Rossii
(1914),
Basarabia inainte de sub domina?ia Rus? (1812-1825)
,
B. P. Hasdeu
(
1939
). Postum i se public? in revista ?Patrimoniu” din
Chi?in?u
Povestea vie?ii mele
(
1990
) ?i un volum de publicistic? (
2001
). In colaborare a mai semnat ?i cartea
Testament pentru urma?i
(1991). Membru corespondent al Academiei Romane (
1918
). Exclus in 1948, Halippa a fost repus in drepturi in 1990 ca membru corespondent al Academiei Romane.
Pe 23 august 2010,
pre?edintele interimar al Republicii Moldova
?i
pre?edintele Parlamentului Republicii Moldova
,
Mihai Ghimpu
, i-a conferit lui Pantelimon Halippa, post-mortem, ?
Ordinul Republicii
,” al?turi de un grup de lupt?tori impotriva regimului totalitar comunist de ocupa?ie.
[6]
[7]
[8]
O strad? ?i o mic? pia?? din
sectorul Centru
al ora?ului
Chi?in?u
ii poart? numele.
[9]
[10]
| Activitate
|
Mandat
|
| Deputat
|
1919
|
| Pre?edintele Partidului ??r?nesc din Basarabia
|
12 august 1918 - iulie 1921
|
| Pre?edintele Sfatului ??rii
|
25 noiembrie 1918 - 27 noiembrie 1919
|
| Ministru de stat pentru Basarabia
|
5 decembrie 1919 - 12 martie 1920
|
| Ministrul Lucr?rilor Publice
|
6 iunie 1927 - 20 iunie 1927
|
| 10 noiembrie 1928 - 14 noiembrie 1929
|
| Ministrul Lucr?rilor Publice ?i Comunica?iilor
|
14 noiembrie 1929 - 7 iunie 1930
|
| Ministrul Muncii, S?n?t??ii ?i Ocrotirii Sociale
|
13 iunie 1930 - 8 octombrie 1930
|
| Ministru de stat
|
10 noiembrie 1928 - 6 iunie 1930
|
| 13 iunie 1930 - 4 aprilie 1931
|
| 6 iunie 1932 - 10 august 1932
|
| 20 octombrie 1932 - 9 noiembrie 1933
|
- Basarabia sub imp?ratul Alexandru I
(Chi?in?u, 1914)
- Basarabia inainte de lipirea ei la Rusia. Studiu istoric
(Chi?in?u, 1914)
- Bogdan Petriceicu Hasdeu
(Chi?in?u, 1938)
- Calvarul romanilor basarabeni ?i bucovineni. Documente
(Bucure?ti, 1974)
- Flori de parloag?
(Ia?i, 1921)
- Povestea vie?ii mele
, Chi?in?u, 1990
- Stihuri pentru zilele de ast?zi
, Chi?in?u, 1990
- Testament pentru urma?i. M?rturii ?i documente
, Chi?in?u, 1991 [postum, in colaborare cu Moraru Anatolie]
Commons
- Dorina N. Rusu,
Membrii Academiei Romane 1866-1999
, Editura Academiei Romane, Bucure?ti, 1999
ISBN 973-27-06967
- Biblioteca Na?ional? a Republicii Moldova,
Calendar Na?ional. 2003
[1]
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
|
|---|
| Fond
| | |
|---|
| Participan?i
| |
|---|
| Realizare
| |
|---|
| Urm?ri
| |
|---|
| S?rb?torire
| |
|---|
Gra?ieri ?i amnistii