Os frontal

Ap?sa?i ?arat?” pentru a vedea etichete de intre?inere

{{{{{3}}}}}

{{{{{4}}}}}

{{{{{5}}}}}

{{{{{6}}}}}

{{{{{7}}}}}

{{{{{8}}}}}

{{{{{9}}}}}

{{{{{10}}}}}

Frontalul este un os median ?i nepereche, situat in partea anterioar? a craniului. Ia parte, de asemenea, la formarea cavit??ilor nazale ?i a orbitelor. Este un os pneumatic , neregulat ?i l??it. Frontalul este format dintr-o por?iune vertical? sau solzoas? ?i dintr-o por?iune orizontal?, format? la randul ei dintr-o scobitur? adanc? numit? scobitura etmoidal?; inaintea scobiturii etmoidale se afl? o suprafa?? neregulat? cunoscut? sub numele de por?iunea nazal? a osului frontal.De o parte ?i de cealalt? a scobiturii etmoidale se afl? dou? lame osoase care formeaz? por?iunile orbitare ale osului frontal. Deci por?iunea orizontal? este subimpar?it? in: scobitura etmoidal?, por?iunea nazal? ?i doua por?iuni orbitare. Intre por?iunea vertical? ?i por?iunea orizontal? a frontalului se afl? o creast? transversal?. Ea delimiteaz? net cele dou? por?iuni, numindu-se creasta fronto-orbito-nazal?. Creasta transversal? are 3 curburi: una median? ?i dou? laterale. Curbura median? este reprezentat? de por?iunea nazal?, in timp ce curburile laterale sunt reprezentate de cele dou? margini supraorbitare.

Frontalul se articuleaz? posterior, prin sutura coronar? , cu cele dou? oase parietale (constituind punctul antropometric bregma ) ?i cu sfenoidul, iar inferior cu etmoidul, cu nazalele, cu zigomaticele, cu lacrimalele ?i cu maxila. De o parte ?i de alta, inaintea suturii coronare, frontalul prezint? cate o proeminen??, denumit? tuber frontal (bos?), care este mai puternic dezvoltat? la nou-n?scut ?i de multe ori ?i la femei. Deasupra celor dou? tubere se afl? locul de implantare al p?rului, punctul antropometric, numit trichion .

Orientare [ modificare | modificare surs? ]

Se a?eaz? in jos por?iunea ce prezint? o mare scobitur?, iar inainte por?iunea mai boltit? a osului.

Por?iunea solzoas? (Squama frontalis) [ modificare | modificare surs? ]

Por?iunea solzoas? sau squama formeaz? por?iunea anterioar? a calvariei . Prezint? de studiat doua fe?e si o margine:

1. Fa?a exocranian? sau extern? (Facies externa) prezint? :

Eminen?ele frontale sau tuberozit??ile (tuber frontale - sunt dou? ridic?turi netede, situate de o parte ?i de alta a liniei mediane).
Inferior de proeminen?ele frontale, de fiecare parte, osul frontal prezinta cate o proeminen?a alungit? transversal numit? arc supraciliar (Arcus superciliaris).
O suprafa?? uneori proeminent?, alteori u?or deprimat? numit? glabela (Glabella) cu o mare importan?? in antropologie , situat? intre arcadele supraciliare pe linia median?.
Dedesubtul arcadelor supraciliare se gase?te marginea inferioar? a por?iunii solzoase. Ea reprezint? limita dintre por?iunea solzoas? ?i cea orbitar? a frontalului. Aceast? margine este curb? ?i groas? ?i poart? denumirea de margine supraorbitar? (Margo supra-orbitalis). Ea se termin? lateral cu cate un proces articular destinat osului zigomatic, numit procesul zigomatic al osului frontal (Processus zygomaticus),care are forma unei prisme.
Marginea supraorbitar? prezint? in por?iunea sa median? 2 incizuri: incizura supraorbitar? (Incisura supraorbitalis) situat? lateral, iar inspre medial se gaseste incizura frontal? (Incisura frontalis). Adesea cele dou? incizuri se transform? prin cate o punte osoas? in gauri: gaura supraorbitar? (Foramen supraorbitale) respectiv gaura frontal? (Foramen frontale) in care se afl? nervii si vasele omonime ramuri ale arterei si venei oftalmice si a nervului oftalmic
Marginea lateral? a procesului zigomatic se continu? inapoi cu linia temporal? (Linea temporalis), care delimiteaz? o fa?? mai mic?, inspre lateral, numit? fa?a temporal? (Facies temporalis) a osului frontal, ce se articuleaz? cu aripa mare a sfenoidului prin sutura frontosfenoidal?. Linia temporal? se continu? inapoi cu linia temporal? superioar? ?i cu linia temporal? inferior? de pe parietal .
Uneori pe linia median? se afl? sutura frontal? sau metopic? (Sutura frontalis sau Metopica ). Aceasta sutur? exist? in viata intrauterin? ?i la nastere, osul frontal fiind format din dou? jumata?i simetrice. Ea dispare incepand de la varsta de 1 an.

2. Fa?a endocranian? sau intern?, cerebral? (Facies interna) :

Prezint? pe linia median?, in por?iunea inferioar? o gaur?, numit? gaura oarb? (Foramen caecum), in care se inser? o prelungire a durei mater.
Superior de aceast? gaur?, tot pe linia median? se gase?te o creast? numit? creasta frontal? (Crista frontalis) pe care se inser? coasa creierului. Aceasta creast? urc? ?i se bifurc?, cuprinzand intre ramurile sale ?an?ul sagital superior (Sulcus sagitalis superioris), in care se g?se?te sinusul venos omonim al durei mater .
De o parte ?i de alta a liniei mediane se gasesc ?an?uri arteriale (Sulci arteriales), impresiuni digitiforme (Impressiones digitatae) ?i eminen?e mamilare.

3. Marginea liber? a solzului sau marginea parietal? (Margo parietalis) este arcuat? ?i din?at?. Se articuleaz? cu oasele parietale, formand sutura coronar? .

Scobitura etmoidal? [ modificare | modificare surs? ]

Incizura etmoidal? (Incisura etmoidalis) este o scobitur? mare in form? de ?U”, cu concavitatea posterior?. Poart? acest nume datorit? faptului ca in ea patrunde o parte din osul etmoid .
Ramura transversal? a acestui ?U” r?spunde por?iunii nazale,altfel spus por?iunea nazal? se gase?te anterior de incizura etmoidal?. De o parte ?i de alta a incizurii etmoidale se gase?te cate o lam? osoas? orizontal? care reprezint? por?iunea orbital? propriuzis? a frontalului.
Ramurile laterale ale scobiturii etmoidale con?in semiceleule, care pe craniul articulat sunt completate de semicelulele corespunzatoare etmoidului, formand c?m?ru?e inchise pneumatice (Celullae ethmoidales). Printre aceste semicelule se g?sesc 2 orificii, care fac sa comunice cavitatea neurocraniului cu orbitele: gaura etmoidal? anterioar? (Foramen ethmoidale anterius) ?i gaura etmoidal? posterioar? (Foramen ethmoidale posterius),prin care trec vasele si nervii omonimi (ramuri din artera si spre vena oftalmic? si din nervul oftalmic ).

Por?iunea orbitar? [ modificare | modificare surs? ]

Situate de o parte ?i de alta a scobiturii etmoidale, se g?sesc cele doua lame osoase care formeaz? por?iunile orbitare ale osului frontal. Aceste lame au forma triunghiular? ?i prezint?:

O fa?? inferioar?, orbitar? (Facies orbitalis), concav? ?i neted?, ce ia parte la formarea bol?ii orbitei. In partea ei cea mai lateral? exist? o mic? depresiune, numit? fosa glandei lacrimale (Fossa glandulae lacrimalis), delimitat? anterior de marginea orbitar? ascu?it? a procesului zigomatic al osului frontal. in aceast? fos? este situat? glanda lacrimala . In partea antero-medial? se gase?te de asemenea o o mic? depresiune, nimit? foseta trohlear? (Fovea trochlearis) care are in partea ei lateral? o mic? apofiz? inconstant? denumit? spina trohlear? (Spina trochlearis), ambele servesc la fixarea scripetelui mu?chiului oblic superior al ochiului.
O fa?? superioar?, cerebral?, convex? ?i neregulat?, pres?rat? cu numeroase intiparituri ale circumvolu?iilor (girilor) lobului frontal al creierului, numite impresiuni digitiforme (impressiones digitatate), ce sunt delimitatate prin ni?te ridicaturi, denumite juga cerebralia, care corespund ?anturilor dintre girusurile creierului. Tot pe aceast? fa?? se g?sesc lateral san?urile arteriale (sulci arterioris) ale ramurilor arterei meningee mijloci si ale arterei meningee anterioare
O margine anterioar?, care se confund? cu marginea spraorbitar? a por?iunii solzoase.
O margine medial? ce corespunde scobiturii etmoidale ?i m?rgine?te semicelulele ?i g?urile etmoidale.
O margine posterioar? care se articuleaz? cu aripa mica a sfenoidului prin sutura sfenofrontala.

Por?iunea nazal? [ modificare | modificare surs? ]

Este situat? anterior de incizura etmoidala, intre por?iunile orbitale ale osului. Este constituit? de o suprafa?? neregulat?, din?at?. Pe linia median? prezint? o proeminen?? orientat? inferior numit? spina nazal? (Spina nasalis), care se articuleaz? anterior cu cele 2 oase nazale (fiind sprijin pentru acestea) ?i cu procesul frontal al maxilei . Posterior, spina, se articuleaz? cu lama perpendicular? a etmoidului .
Marginea anterioar?, neregulat?, a por?iunii nazale se nume?te margine nazal? (Margo nasalis). Aci se articuleaz? extremit??ile superioare ale oaselor nazale ?i procesele frontale ale maxilelor. Articula?ia dintre frontal ?i oasele nazale costituie punctul antropometric nazion .

Conforma?ia interioar? [ modificare | modificare surs? ]

Frontalul este alc?tuit ca ?i celelalte oase ale bol?ii craniului din dou? lame: lama interioar? (Lamina interna) ?i lama exterioar? (Lamina externa) de os compact, iar intre ele se gase?te os spongios numit diploe (Diploe).
In grosimea osului frontal, intre cele dou? margini supraorbitare (la nivelul glabelei) ?i deasupra r?d?cinii nasului, a nazionului, este sapat? o cavitate pneumatic?, asimetric?, de intindere ?i volum variabil, despar?it? in dou? caviata?i printr-un sept osos (Septum intersinuale frontale), care de cele mai multe ori nu se gase?te situat median, ci deviat, este sinusul frontal. Acest sinus se deschide in meatul mijlociu al cavita?ii nazale sub cornetul mijlociu al osului etmoid printr-un canal, numit canalul fronto-nazal, al c?rui orificiu (Apertura sinus frontalis) se g?se?te la baza sinusului. Prin acest canal, mucoasa sinusului se continu? cu mucoasa foselor nazale favorizand transmiterea proceselor inflamatorii in ambele sensuri (determinand uneori sinuzita frontal?).
Osul frontal este un os de membran?, a c?rui osificare incepe spre sfar?itul lunii a doua intrauterine prin dou? puncte de osificare, care apar in dreptul tuberelor frontale ?i cuprind osul divergent. Mai apar puncte de osificare accesori in procesele zigomatice ?i spina nazal? sau in partea posterioar? a por?iunilor orbitare. Sinusul frontal se ive?te c?tre sfar?itul primului an de via?a, ajungand la marimea unui bob de mazare de abia la varsta de 6 ani si dezvoltat in intregime incepand de la varsta de 12 ani, cateodat? abia la 20 de ani, marimea lui fiind variabil?, crescand la b?trane?e (dup? unii anatomisti).