Lubeck
Ora? imperial liber
(in
german?
Freie Reichsstadt
) este denumirea incet??enit? care s-a dat, pan? in secolulul al XVIII-lea, ora?elor din
Sfantul Imperiu Roman
care nu depindeau de principii germani, ci erau direct subordonate
imp?ratului
(sau, unele dintre ele, episcopului) ?i erau obligate s? presteze servicii militare doar acestora. Statutul de ora? imperial liber, il aveau de exemplu ora?ele: Lubeck, Koln, Augsburg, Mainz (pan? in
1462
), Worms, Speyer, Straßburg, Dortmund, Basel, Regensburg, Memmingen, Kaufbeuren, Ravensburg, Pfullendorf, Bad Wimpfen, Dinkelsbuhl, Rothenburg ob der Tauber, Schwabisch Hall, Mulhausen, Colmar, Weißenburg, Windsheim, Hagenau, Schlettstadt, Annweiler.
Ora?e imperiale libere in anul 1792
Dup?
Interregn
-ul (perioada dintre domnii) din anul
1273
ora?e imperiale libere mari ca Dortmund, Frankfurt pe Main, Ulm, Schwabisch Hall, Rothenburg, Augsburg sau Nurnberg au putut s?-?i extind? teritoriul peste hotarele ora?ului. Incepand din aceea?i perioad? ora?ele imperiale au inceput s? participe la
dieta imperial?,
ins? f?r? regularitate. Din 1489 participarea ora?elor imperiale la ?edin?ele dietei imperiale a devenit constant?.
[1]
Cele mai intinse teritorii le-au avut ora?ele din sud-vestul imperiului romano-german, unde nu existau principate mari; astfel unul dintre cele cele mai intinse teritorii le-a avut ora?ul
Berna
.
In 1803 prin
Reichsdeputationshauptschluss
toate ora?ele imperiale libere, exceptand Augsburg, Nurnberg, Frankfurt pe Main, Bremen, Hamburg ?i Lubeck (care i?i pierduser? statutul independent in timpul
r?zboaielor napoleoniene
), au fost
mediatizate
.
[1]
Congresul de la Viena din 1815 a redat ora?elor Hamburg, Bremen, Lubeck (pan? in 1937) ?i Frankfurt pe Main (pan? in 1866) statutul de ora?e libere, ultimele dou? fiind ulterior integrate in regatul
Prusiei
.
[1]
Dup? anul
1815
exista inc? Uniunea ora?elor libere de care apar?ineau ora?ele Hamburg, Bremen, Lubeck ?i Frankfurt pe Main.
In perioada contemporan?, in
Republica Federal? Germania
fostele ora?e libere
Hamburg
?i
Bremen
au devenit state constitutive (
Lander
), statut pe care ?i-l p?streaz? ?i in prezent.
- ^
a
b
c
Brockhaus Enzyklopadie,
vol. 18
,
Editura Mannheimer Morgen Großdruckerei, Mannheim 1992,
ISBN 3-7653-1118-9
, p. 226.
- Brockhaus Enzyklopadie,
vol. 18, Editura Mannheimer Morgen Großdruckerei, Mannheim 1992,
ISBN 3-7653-1118-9
, p. 226.
- Klaus Gerteis:
Die deutschen Stadte in der Fruhen Neuzeit.
, Editura Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1986, pp. 65?84, 176?182 (
versiune online (extrase)
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.).