O mie ?i una de nop?i
Manuscris ar?besc prezentand o sec?iune din O mie ?i una de nop?i
Volume
Sinbad marinarul Aladin ?i lampa fermecat? [*] ​ Ali Baba ?i cei patruzeci de ho?i [*] ​ The Ruined Man of Baghdad and His Slave-Girl [*] [[ The Ruined Man of Baghdad and His Slave-Girl |​]] The lovers in the school [*] [[ The lovers in the school (Arabian Nights story tells of a romance between a boy and a girl who is enslaved.)|​]] Q124432842 [*] ​
Informa?ii generale
Edi?ia original?
Titlu original	??? ???? ?????
Limba	limba arab? [1] [2]
?ara primei apari?ii	Orientul Apropiat
Clasificare LC	PJ7711-PJ7737
Modific? date / text

Calitatea informa?iilor sau a exprim?rii din acest articol sau sec?iune trebuie imbun?t??it?. Consulta?i manualul de stil ?i indrumarul , apoi da?i o man? de ajutor . Acest articol a fost etichetat in decembrie 2010

O mie ?i una de nop?i ( arab? ???? ??? ???? ????? , kit?b 'alf layla wa-layla ; persan? ???? ? ?? ?? , Hez?r-o yek ?ab ) este o antologie de pove?ti culese de-a lungul secolelor de diferi?i autori, traduc?tori ?i litera?i din diferite ??ri.

Origini [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? culegere de pove?ti i?i are originile in vechea Arabie ?i Yemen , India antic? , Asia Mic? , vechea Persie (in special Imperiul sasanid ), Egiptul Antic , mitologia din vechea Mesopotamie , vechea Sirie ?i povestirile populare medievale arabice din era Califatelor , in ciuda faptului c? cel mai vechi manuscript arabic dateaz? din secolul al XIV-lea, iar c?r?ile de ?tiin?? in general dateaz? din 800-900 d.Hr.

Nucleul acestor povestiri este format de o carte antic? persan?, intitulat? Haz?r Afs?n ( arab? ???? ????? , ; in persan? : ?????????? lit. O mie de pove?ti ). Compilatorul ?i traduc?torul acestor povestiri in arab? este povestitorul Abu abd-Allah Muhammed el-Gah?igar, care a tr?it, aproximativ, in secolul al IX-lea. Istoria ?eherezadei, ce serve?te de cadru celorlalte povetiri, se pare c? a fost ad?ugat? in secolul al XIV-lea. Prima compila?ie arabic? modern?, elaborat? cu materiale egiptene, s-a publicat in Cairo in 1835 .

A cauzat un impact mare in Occident in secolul al XIX-lea, o epoc? in care au inceput s? fie de mare anvergur? expedi?iile ?i investiga?iile geografice ?i descoperirea de culturi exotice. In realitate, O mie ?i una nop?i s-a tradus pentru prima oar? in 1704 , dar acea prim? versiune francez?, apar?inand lui Antoine Galland , era o adaptare, un text "cur??at" de actele de adulter ?i faptele sangeroase cu care abund? opera. Una din traducerile ce au ajuns populare a fost cea a lui Richard Francis Burton , diplomat, militar, explorator ?i imp?timit al culturii africane.

Structur? [ modificare | modificare surs? ]

Ce e comun tuturor edi?iilor celor O mie ?i Una de Nop?i este istoria ini?ial? a formei narative: personajele regele Shahryar sau Shahry?r (din persan? ??????, insemnand rege , conduc?tor ) ?i so?ia sa ?eherezada (din persan? ???????, insemnand de origine nobil? ) ?i nara?ia, un deviz incorporand pove?tile in sine. Pove?tile provin din povestea original?; unele sunt incorporate in alte pove?ti, in timp ce altele incep ?i se termin? independente unele de altele. Unele edi?ii con?in doar cateva sute de "nop?i", in timp ce altele includ 1001 sau chiar mai multe ?nop?i”.

Colec?ia sau cel pu?in cateva dintre pove?ti desprinse au devenit cunoscute in Occident in timpul secolului XIX, dup? ce a fost tradus? ? prima edi?ie in francez? ?i pe urm? in englez? ?i alte limbi europene. La acea vreme a preluat titlul englez Arabian Nights' Entertainment sau simplu Arabian Nights ? Nop?i arabe . Cele mai cunoscute povestiri din O mie ?i una de nop?i includ ?Aladin ?i lampa fermecat?” , ?Ali Baba ?i cei 40 de ho?i” , ?Cele ?apte c?l?torii ale lui Sinbad marinarul ”.

Ironia const? in faptul c? exact aceste povestiri nu erau parte din ?Nop?ile” in versiunea sa arab?, ci au fost incorporate in colec?ie de traduc?torii europeni.

Caracteristici [ modificare | modificare surs? ]

Povestirea principal? este despre Regele persan ?i noua sa mireas?. Regele, Shahryar, dup? ce a descoperit infidelitatea primei sale so?ii a executat-o ?i a declarat toate femeile ca fiind infidele. A urmat o succesiune de c?s?torii cu virgine, doar pentru a le executa in diminea?a urm?toare nun?ii. In cele din urm?, vizirul s?u nu a mai g?sit nici o virgin?. ?eherezada, fiica vizirului, s-a oferit pe sine ca s? fie urm?toarea mireas?, iar tat?l s?u a acceptat cu greu de nevoie. In noaptea nun?ii, ?eherezada ii spune regelui o poveste, doar c? nu o termin?. Regele in a?a fel este obligat de curiozitate s? o lase in via?? ca s? poat? afla finalul pove?tii. In noaptea urm?toare, imediat ce termin? de spus povestea, incepe alta, repetand astfel obiceiul 1001 de nop?i. In final, ea d? na?tere a trei fii, iar dup? cele 1001 de nop?i, sultanul ii anuleaz? pedeapsa cu moartea ?i tr?iesc ferici?i (acesta fiind finalul cu care se incheie prima povestire, cea a ?eherezadei).

Pove?tile sunt diverse: includ povestiri istorice, povestiri de dragoste, comedii, tragedii, legende religioase, poeme, parodii ?i diferite forme erotice. Numeroase povestiri includ Djinni , magicieni ?i locuri legendare, ce interfereaza cu persoane reale in locuri reale; istoricul calif Harun al-Rashid este un protagonist comun, ca ?i Abu Nuwas , poet de curte despre care se crede ca fiind de asemenea o persoan? real?, precum ?i vizirul califului, Ja'far al-Barmaki . Cateodat?, personajele din povestirile ?eherezadei incep s? spun? altor personaje o poveste proprie, ?i acea poveste poate con?ine o alta, rezultatul fiind o bogat? textur? narativ? a intregii opere.

Diferitele versiuni prezint? diferite detalii sau sfar?ituri (in unele ?eherezada i?i cere iertare, in altele regele i?i vede propriii copii ?i decide s? nu-?i execute so?ia, iar altele sunt doar cu scop de a-l z?p?ci pe rege) dar toate se termin? cand regele i?i iart? so?ia ?i ii cru?? via?a.

Standardele narative pentru ceea ce constituie punctul culminant par mai vaste decat in literatura modern?. In timp ce in cele mai multe cazuri o povestire este oprit? atunci cand eroul principal se afl? in pericol de a-?i pierde via?a sau orice alt necaz mare, in alte cazuri ?eherezada opre?te povestirea in mijlocul unei prezent?ri abstracte a unor principii filozofice sau puncte complexe ale filozofiei islamice, astfel demonstrand prin toate povestirile c? este justificat? mentalitatea sa de a se folosi de curiozitatea regelui pentru ceea ce va urma noaptea urm?toare ca s? ca?tige inc? o zi in via??.

Istorie ?i versiuni [ modificare | modificare surs? ]

Influen?e timpurii [ modificare | modificare surs? ]

Povestirile din colec?ie pot apar?ine culturilor indiene, perse, egiptene precum ?i anticele povestiri tradi?ionale arabe. ^[3] Multe povestiri din folclorul indian ?i cel pers combin? povestiri una intr-alta, ^[4] precum ?i sursele iudaice . ^[5] Aceste povestiri erau probabil in circula?ie inainte s? fie colectate ?i unificate intr-o singur? colec?ie. Aceast? lucrare a fost format? mai departe de scribi, povestitori ?i litera?i ?i a fost dezvoltat? ?i transformat? intr-o colec?ie de trei distincte capitole de nara?ie in secolul al XV-lea: ^[3]

1. Pove?tile persane influen?ate de folclorul indian ?i adaptate in arab? in secolul al X-lea.
2. Povestiri inregistrate de-a lungul secolului al X-lea.
3. Cultura medieval? a folclorului egiptean.

Folclorul indian este reprezentat de anumite povestiri despre ?i cu animale ce reflect? influen?ele fabulelor din vechea limb? sanscrit? . Influen?ele colec?iei de povestiri ?i legende indiene "Baital Pachisi" sunt notabile, de asemenea. ^[6] Jataka e o colec?ie de 547 povestiri, ce con?ine in cea mai mare parte povestiri cu moral? sau scopuri etnice. Povestea Boului ?i a M?garului ?i Povestea Comerciantului ?i a so?iei sale sunt reg?site in cadrul povestirilor din ambele colec?ii Jakata ?i Nop?i arabe. ^[7]

Influen?ele folclorului din Bagdad este reprezentat de povestirile despre ?i cu califul abbasid ; influen?a de Cairo este eviden?iat? de c?tre Carpaciul Maruf. Povestiri cum ar fi Columnele Iram-ului (misteriosul Ad, ora?ul Iramului, descris in Coran ^[8] ) e bazat? pe legendele pre-islamice ale peninsulei Arabice ; motivele sunt din povestea antic? ce vine din Mesopotamia a lui Ghilgame? . Sunt notate, de asemenea, posibile influen?e grece?ti. ^[9]

Versiuni [ modificare | modificare surs? ]

Prima versiune european? a celor O mie ?i una de nop?i (1704-1717) a fost tradus? in francez? de Antoine Galland dintr-o versiune in arab? ?i alte surse. ^[4] Aceast? carte de 12 volume con?ine O mie ?i una nop?i, pove?ti arabe traduse in francez? , incluzand povestiri ce nu erau in manuscrisul arab original. "Lampa lui Aladin" ?i "Ali Baba ?i cei 40 de ho?i" au ap?rut in prima versiune tradus? a lui Galland ?i nu se reg?sesc in manuscrisul original. El a scris c? le-ar fi auzit de la un povestitor sirian cre?tin din Alep , un literat maronit numit "Hanna Diab."

Versiunea lui Galland era foarte popular? de-a lungul Europei, iar versiunile mai tarzii ale celor O mie ?i una de nop?i au fost publicate de c?tre editorul lui Galland f?r? consentimentul acestuia. O bine-cunoscut? versiune tradus? in englez? este acea a lui Richard Francis Burton , intitulat? Cartea celor o mie ?i una de nop?i (1885). Spre deosebire de versiunea precedent?, aceast? versiune de 10 volume nu a fost cenzurat?. Cu toate c? era editat? in epoca victorian? , con?inea toate nuan?ele ?i subin?elesurile erotice ale surselor materiale saturate cu figuri de stil ?i aluziile sexuale sau pederastice .

Burton s-a sustras legii victoriene cu un material obscen editand o edi?ie privat? doar pentru abona?i destul de aproape de publicarea c?r?ii. Cele 10 volume originale au fost urmate de alte ?ase intitulate Suplimentarele nop?i la cele o mie ?i una nop?i , ce au fost tip?rite intre 1886 ?i 1888.

Cea mai recent? versiune a povestirilor o include pe cea francez? a doctorului J. C. Mardrus , tradus? in englez? de Powys Mathers , ?i in mod remarcabil, o edi?ie critic? bazat? pe manuscrisul sirian original din secolul al XIV-lea, aflat in Biblioteca Na?ional?, redactat in arab? de Muhsin Mahdi ?i interpretat in englez? de Husain Haddawy, fiind cea mai lung?, dar ?i cea mai bun? versiune in limba englez? pan? in acel moment.

In 2005, academicianul brazilian Mademe Mustafa Jarouche a inceput publicarea versiunii tradus? in portughez? , bazat? pe analiza comparativ? a diverse manuscrise arabe. Primele trei volume din cele cinci sau ?ase planificate au fost publicate cuprinzand varianta sirian? complet? a c?r?ii (volumele 1 ?i 2) ?i par?ial versiunea egiptean? de mai tarziu (volumul 3 ?i restul). ^[10]

De-a lungul timpului [ modificare | modificare surs? ]

Speciali?tii au reunit de-a lungul timpului istoria textului ?i a apari?iei celor O mie ?i una de nop?i  : ^{[11] [12]}

• Cel mai vechi manuscris arab (cateva pagini scrise de man?) din Siria datand din timpuriul an 800 d.Hr. , descoperit de academicianul Nabia Abbott in 1948.
• 900 ; Men?ionarea "Nop?ilor" in "Fihrist" (Catalog de c?r?i), Ibn Al-Nadim in Bagdad . Se men?ioneaz? despre istoria c?r?ii ?i originile sale persane.
• 900 ; A doua veche referin?? la "Nop?i" in Muruj Al-Dhahab (Poiana de Aur) al lui Al- Masudi .
• 1000 ; Men?iune ce se refer? la originea persan? a numele celor O mie ?i una Nop?i de Qatran Tabrizi in urm?torul cuplet in persan? :

???? ?? ??? ??? ???? ? ????? ??
??? ????? ? ?????? ?? ?? ???? ?????

A thousand times, accounts of Rouyin Dezh and Haft Kh?n
I heard and read from Hez?r Afs?n (literally Thousand Fables)

• 1300 ; Existen?a manuscrisului sirian in Biblioteca Na?ional? din Paris (con?anand in jur de 300 de povestiri).
• 1704 ; traducerea francez? a lui Antoine Gallande prima versiune european? a "Nop?ilor". Volumele ap?rute mai tarziu au fost introduse folosind numele lui Galland in pofida faptului c? povestirile erau scrise de persoane necunoscute din ordinul editorului ce dorea s? strang? cat mai mult? popularitate pentru aceast? edi?ie.
• 1706 ; O versiune anonim? tradus? in limba englez? apare in Europa, versiunea "Grub Street".
• 1775 ; versiunea egiptean? a "Nop?ilor" numit? "ZER", edi?ie revizuit? de Hermann Zotenberg, edi?ie ce con?ine 200 de povestiri (nu s-a p?strat nici un exemplar).
• 1814 ; Calcutta I, cea mai nou? versiune arab? existent? in versiune tip?rit?, este publicat? de British East India Company . Un al doilea volum a fost tip?rit in 1818. Ambele aveau 100 de povestiri fiecare.
• 1825-1838 ; Edi?ia Breslau/Habicht este publicat? in arab? in 8 volume. Christian Maxmilian Habicht (n?scut in Breslau , Germania , 1775) a colaborat cu tunisianul Murad Al-Najjar ?i a creat aceast? edi?ie con?inand 1001 de povestiri. Folosind versiunea "Nop?i", povestiri din Al-Najjar, ?i alte povestiri din surse necunoscute, Habicht a publicat versiunea sa in arab? ?i in german?.
• 1842-1843; Patru adi?ionale volume de Habicht.
• 1835 versiunea Bulaq; Aceste dou? volume, tip?rite de guvernul egiptean, sunt cea mai veche versiune tip?rit? (de c?tre o editur?), in arab? de un non-european. Este varianta textului ZER.
• 1839-1842; Calcutta II (4 volume) este publicat?. S-a reclamat a fi bazat? pe un antic manuscris egiptean (ce nu a fost g?sit niciodat?). Aceast? versiune con?ine mai multe elemente ?i povestiri decat versiunea lui Habicht.
• 1838; versiunea Torrens in englez?.
• 1838-1840; Edward William Lane public? traducerea in englez?. Notabil pentru excluderea con?inutului ce Lane considera ca fiind "imoral" precum ?i notele antropologice despre obiceiurile arabe scrise de Lane.
• 1882-1884; Poetul John Payne public? o versiune tradus? in intregime in limba englez? dup? Calcutta II, ad?ugand povestiri din Calcutta I ?i Breslau.
• 1885-1888; Richard Francis Burton public? in englez? o traducere din diverse surse. Versiunea sa accentueaz? sexualitatea povestirilor cenzurate in traducerea Lane.
• 1889-1904; J. C. Mardrus public? o versiune in limba francez? folosind edi?iile Bulaq ?i Calcutta II.
• 1984; Muhsin Mahdi public? in limba arab? o traducere despre care zice c? ar fi copia fidel? a vechii versiuni arabe existente.
• 1990; Husain Haddawy public? in limba englez? o traducere a versiunii lui Mahdi.

O mie ?i una de nop?i in cultura lumii [ modificare | modificare surs? ]

Literatur? [ modificare | modificare surs? ]

Influen?ele "Nop?ilor" in lumea Literaturii sunt imense. Scriitori diver?i de la Henry Fielding pan? la Naghib Mahfuz au f?cut referiri la aceast? oper? in propriile crea?ii.

Exemple ce con?in influen?e:

Edgar Allan Poe a scris ? A o mie ?i doua poveste a ?eherezadei ” (1845) ca o povestire separat?, denumit? ?The Thousand and Second Tale of Scheherazade”. Ea descrie cea de-a opta ?i ultima c?l?torie a lui Sinbad Marinarul, impreun? cu diversele mistere intalnite de Sinbad ?i de echipajul s?u; anomaliile sunt descrise apoi in notele explicative ale povestirii. In timp ce regele este neincrez?tor - exceptand cazul elefantului ce ?ine lumea a?ezat pe spatele unei broa?te ?estoase - c? toate aceste mistere sunt reale, aceste evenimente s-au petrecut in diverse locuri inainte sau in timpul vie?ii lui Poe. Povestirea se termin? cu dezgustarea atat de profund? a regelui de povestea ?eherezadei incat porunce?te ca ea s? fie executat? a doua zi.

Mihail Sadoveanu a scris "Divanul persian", carte ce are o structur? asem?n?toare, povestea "Divanului" bazandu-se pe intampl?ri povestite regelui prin care ii sunt prezentate acestuia diverse ipostaze ale femeii: manipulatoare, ?ireat? ?i mincinoas? sau cuviincios? ?i fidel?, unele spuse chiar de so?ia regelui, altele, povestite de vizir ?i de mai marii de la curte in speran?a c? via?a tan?rului fiu al regelui se va sfar?i sau va fi salvat? din mrejele in care il atr?sese clevetitoarea so?ie a tat?lui s?u.

Bill Willingham , creatorul seriei de comic Fables , a folosit povestirea celor 1001 Nop?i ca baz? pentru prefa?a Fables: 1001 Nights of Snowfall . In carte, Snow White ii poveste?te sultanului despre Fables, caracter literar magic, pentru a impiedica moartea acestuia.

Dou? remarcabile novele bazate pe cele 1001 Nop?i sunt Arabian Nights and Days ? "Nop?i ?i zile arabe", de Naguib Mahfouz ?i When Dreams Travel ? "Cand visul c?l?tore?te", de Githa Hariharan . Cartea pentru copii The Storyteller's Daughter ? "Fiica povestitorului", de Cameron Dokey este, de asemenea, derivat? din cele 1001 Nop?i .

1001 Nop?i a inspirat poezia englez?. Dou? exemple sunt poemul lui Alfred Tennyson , "Recollections of the Arabian Nights - Recolec?ii ale nop?ilor arabe" (1830) ?i cel al lui William Wordsworth "The Prelude - Preludiul" (1805).

The Book of One Thousand and One Nights ? "Cartea celor O mie ?i una Nop?i" are un ciudat veri?or: The Manuscript Found in Saragossa ? "Manuscrisul din Saragossa" , de Jan Potocki . Un nobil polonez din a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea, ce c?l?tore?te in Orient pentru a c?uta edi?ia original? a celor 1001 Nop?i, f?r? rezultat. Intorcandu-se in Europa, el a scris piesa sa de rezisten??, o povestire cadru pe mai multe nivele.

In lucr?rile sale, argentinianul Jorge Luis Borges face referire adeseori la cele 1001 Nop?i .

De asemenea o mare influen?? are asupra faimoaselor fic?iuni de horror ?i ?tiin??, scriitorul H.P. Lovecraft in primii s?i ani in care se imagina pe sine tr?ind aventurile eroilor din carte. S-a inspirat ?i in faimosul s?u "Necronomicon".

In criticile sale asupra adapt?rii pentru cinema "Metaphors on Vision", avangardistul regizor Stan Brakhage metaforic compar? studio-ul de film Hollywood cu povestirile ?eherezadei, numindu-l: "... eroina celor o mie ?i una nop?i (?eherezada trebuie s? fi fost muza celei de-a ?aptea arte)...".

In 2005, scenaristul Jason Grote folosea devizul literar al celor O mie ?i una Nop?i pentru a crea 1001 , combinand tradi?ionala povestire a ?eherezadei cu aluzii literare ?i culturale de la Egipt pan? la Flaubert, Jorge Luis Borges, "Vertigo" filmul lui Hitchcock ?i "Thriller"-ul lui Michael Jackson. Caracterele principale alterneaz? intre a juca rolurile ?eherezadei ?i a regelui Shahriyar ?i cele ale lui Dahna din Palestina ?i evreul Alan, ce sunt doi studen?i indr?gosti?i din modernul New York. Sceneta a avut premiera in Denver in 2006 ?i a deschis in edi?ia din octombrie 2007 a periodicului New York City puternice treceri in revist?.

In 2005 novelistul Joseph Covino Jr. adapta povestirile clasice ale celor 1001 Nop?i intr-o trilogie format? din dou? p?r?i, intitulat? "Arabian Nights Lost: Celestial Verses I & II" ? Pierderea nop?ilor arabe: Versete Celestiale I ?i II. [1] , [2]

Film ?i televiziune [ modificare | modificare surs? ]

Au existat mai multe adapt?ri ale "Nop?ilor" pentru televiziune ?i cinema.

Atmosfera celor O mie ?i una nop?i a influen?at filme cum e cel al lui Fritz Lang in 1921 d.C. Der mude Tod , filmul de Hollywood din 1924 The Thief of Bagdad - Ho?ul din Bagdad , in rolul principal cu Douglas Fairbanks , ?i remake-ul britanic al aceluia?i din 1940. Diverse povestiri au servit ca surs? de material pentru Aventurile Prin?ului Achmed (1926), cel mai vechi film de desene animate existent.

Una din variantele bazate pe cele O mie ?i una nop?i , a fost cea din 1942 cu filmul intitulat Arabian Nights (" Nop?i arabe "), in rolurile principale Maria Montez ? ?eherezada, Sabu Dastagir ? Ali Ben Ali ?i Jon Hall ? Harun al-Rashid. Povestirea d? na?tere tradi?ionalei versiuni a c?r?ii. In film, ?eherezada este o dansatoare ce incearc? s?-l infrang? pe califul Harun al-Rashid ?i se c?s?tore?te cu fratele s?u. Dup? ce incercarea ini?ial? a ?eherezadei e?ueaz? iar ea e vandut? ca sclav?, o a?teapt? multe aventuri. Maria Montez ?i Jon Hall au jucat in rolurile principale in filmul din 1944 Ali Baba ?i cei 40 de ho?i .

In 1959, UPA scoate o versiune animat? despre Mr. Magoo, bazat? pe cele 1001 Nop?i arabe.

Osamu Tezuka a lucrat la dou? adapt?ri filmografice, filmul pentru copii Sinbad no B?ken din 1962 ?i Senya Ichiya Monogatari din 1969, un film de anima?ie pentru adul?i.

Cea mai comercial? versiune de succes bazat? pe 1001 de Nop?i a fost Aladdin , filmul de desene animate apar?inand companiei Walt Disney , ce avea in rolurile principale vocile lui Scott Weinger ?i Robin Williams . Filmul a avut diverse continu?ri sau relu?ri cum ar fi seria de televiziune Aladdin, apar?inand aceleia?i companii.

"The Voyages of Sinbad" - C?l?toriile lui Sinbad a fost adaptat pentru televiziune ?i film de multe ori, cea mai recent? fiind versiunea de desene animate din 2003 Sinbad: Legend of the Seven Seas - Sinbad: Legenda celor ?apte m?ri , in rolurile principale avand voci ca cele ale lui Brad Pitt ?i Catherine Zeta-Jones . Poate c? cel mai faimos film al lui Sinbad a fost cel din 1958 The Seventh Voyage of Sinbad - A ?aptea c?l?torie a lui Sinbad , produs? de Ray Harryhausen , pionier in tehnica de anima?ie stop-motion (tehnic? ce folose?te ecrane fotografice cu fotografii reale ale unor obiecte, ce rulate una dup? alta dau senza?ia de mi?care proprie; un exemplu este stop-motion cu plastilin?).

Un sezon scurt de anima?ie, intitulat " Arabian Knights " ( Cavalerii arabi ), f?cand parte din emisiunea american? pentru copii " The Banana Splits ", creat? de studioul Hanna-Barbera Productions , a ap?rut pentru prima dat? pe ecrane la 1968-1969. Din partea aceluia?i studiou a fost lansat Shazzan (1967-1968), unde un duh, invocat printr-un inel magic medieval, inso?e?te un frate ?i o sor? intr-un periplu de aventuri.

"?eherezada" prime?te rolul principal intr-o colec?ie de episoade animate fran?uze?ti despre aventurile ei, fiind difuzate la 1996.

O recent? adaptare pentru televiziune, ca?tig?toare a premiului Emmy, miniseria Arabian Nights - Nop?i arabe , regizat de Steve Barron in rolul ?eherezadei cu Mili Avital iar Dougray Scott in cel al lui Shahryar. Original a fost prezentat mai mult de dou? nop?i in 30 aprilie ?i 11 mai a anului 2000 de c?tre compania ABC in Statele Unite ale Americii ?i de c?tre BBC One in Regatul Unit .

O alt? notabil? versiune a celor 1001 Nop?i include faimosul film italian Il fiore delle mille e una notte de Pier Paolo Pasolini din 1974 ?i filmul francez din 1990 Les 1001 nuits , in care Catherine Zeta-Jones i?i face debutul in cinematografie in rolul ?eherezadei. Mai exist? numeroase produc?ii Bollywood , incluzand Aladdin and Sinbad . In aceast? versiune cei doi eroi se intalnesc ?i i?i imp?rt??esc unul altuia aventurile; duhul l?mpii este o femeie, iar Aladdin se c?s?tore?te cu ea in loc de prin?es?.

Muzic? [ modificare | modificare surs? ]

Muzica cult?

In 1848, compozitorul german Robert Schumann a compus piesa ?eherezada, inclus? in ciclul de piese "Album pentru tineret" op. 68.

In 1888, compozitorul rus Nikolai Rimski-Korsakov finalizeaz? Op. 35 ?eherezada , in patru p?r?i, bazat? pe patru din povestirile celor 1.001 Nop?i : ?Marea ?i corabia lui Sinbad", ?Prin?ul Kalandar", ?Tan?rul prin? ?i tan?ra prin?es?" ?i ?S?rb?toare la Bagdad".

Maurice Ravel a compus (1904) Trei poeme pentru voce ?i orchestr?, pe versurile poetului Tristan Klingsor . ^[13]

Exist? mai multe musicaluri ?i operete, fie bazate pe o povestire anume, fie reconstituind atmosfera general? a c?r?ii. Cele mai cunoscute sunt Chu Chin Chow (1916) ?i musicalul Kismet (1953), dincolo de nenum?ratele musicaluri ?i pantomime dup? povestea lui Aladdin.

In 1990 a fost audiat? in premier? La Noche de las Noches (span. ?Noaptea nop?ilor”), o lucrare pentru cvartet de coarde ?i instrumente electronice semnat? de Ezequiel Vinao . Ea este bazat? pe cartea lui Burton ?Book of the Thousand Nights and a Night” (engl. ?Cartea celor o mie ?i una de nop?i”). ^[14]

Compozitorul clujean ?erban Marcu a scris ciclul de cinci cantece pentru voce, clarinet ?i pian ?e - He - Re - Za - Da , pe versuri inedite de Elena Maria ?orban , progamate in Festivalul CIMRO Days, la Muzeul Na?ional ?George Enescu” (2015). ^[15]

Muzica u?oar?

In 1975, forma?ia de rock progresiv Renaissance a lansat albumul Scheherazade and Other Stories (engl. ??eherezada ?i alte povestiri”). A doua parte a acestui album este reprezentat? de piesa ?Song of Scheherazade” (engl. ?Cantecul ?eherezadei”), o compozi?ie orchestral? rock.

In 1999, grupul power metal Kamelot a inclus in albumul The Fourth Legacy cantecul intitulat ?Nights of Arabia”.

In 2003, grupul de nordic experimental indie pop When (Pedersen) a lansat albumul Pearl Harvest , in care sunt citate versuri din O mie ?i una de nop?i .

In 2007, duetul japonez de muzic? pop BENNIE K a lansat pe single piesa ?1001 Nights”, inso?it? de un videoclip conceput in jurul aceleia?i teme. Tot in 2007, forma?ia Finnish Symphonic Metal Nightwish a scris cantecul ?Sahara”, prezent pe albumul Dark Passion Play . ^[16]

In 2008 a luat fiin?? grupul australian metalcore Ebony Horse, botezat dup? o povestire din ciclu.

Jocuri video [ modificare | modificare surs? ]

In 1990 EGA PC jocul de aventuri Quest for Glory II: Trial by Fire este bazat pe The Nights .

The Nights este baza pentru povestirea video jocului Sonic and the Secret Rings . In povestire, Sonic the Hedgehog este impins in povestire de c?tre Shahra Duhul Inelului pentru a salva nop?ile arabe ce sunt ?terse de tic?losul duh Erazor. Duhul a fost candva duhul l?mpii din povestirea lui Aladdin ?i responsabilul ce l-a transformat pe Regele Solomon in schelet. ?i alte lte caractere sunt preschimbate cum ar fi: Miles "Tails" Prower in locul lui Ali Baba, Knuckles the Echidnain locul lui Sinbad, ?i Doctorul Eggman in locul lui Regelui Shahry?r.

Primul set de expansiune din Magic: The Gathering a fost "Arabian Nights (Magic: The Gathering)",con?inand c?r?i bazate sau inspirate pe 1001 Nop?i Acesta include cartea numit? "Shahrazad" ce cere ca doi juc?tori s? joace un joc separat inclus in jocul principal.

Jordan Mechner s-a bazat pe The Nights in populara serie Prince of Persia .

The Magic of Scheherazade i?i preia titlul din protagonista pove?tilor.

1,001 Nights , un joc de povestitori, proprietar Meguey Baker , ce pune juc?torii in roluri de curteni in palatul sultanului ?i le este interzis s? abandoneze rolul din diferite motive. Cu trecerea timpului, schimb? turul la spus pove?ti ?i se pedepsesc unul pe cel?lalt ca ?i diversele caractere din povestiri in timp ce incearc? s? ca?tige favoruri la curte ?i s?-?i ca?tige libertatea.

Sinbad marinarul [ modificare | modificare surs? ]

Pove?tile despre Sinbad sunt o ad?ugare relativ tarzie la colec?ia celor O mie ?i una de nop?i - ele nu figureaz? in cele mai vechi manuscrise din secolul al XIV-lea , ?i apar ca un ciclu independent in colec?ii din secolul al XVII-lea ?i al XVIII-lea. Prima asociere cunoscut? a acestora este o colec?ie turceasc? din 1637 .

Influen?ele includ epopeile homerice (deosebit de familiare in lumea de limb? arab? - au fost traduse in aceast? limb? cu mult timp in urm?, incepand cu secolul al VIII-lea d.Hr., la curtea califului al-Mahdi), Alexandria (?Via?a lui Alexandru Macedon ”) de la sfar?itul secolului al III-lea / inceputul secolului al IV-lea , ?i pan? la ?Cartea animalelor” de Al-Jahiz din secolul al IX-lea , dar ?i multe surse ?recente”, reflectand experien?ele din secolul al XIII-lea ale marinarilor arabi care au infruntat Oceanul Indian . ^[17]

Intampl?rile din ciclul Sinbad marinarul se petrec in timpul domniei califului abbasid Harun al-Rashid . Au ap?rut pentru prima dat? in limba englez? ca povestea cu num?rul 120 in volumul ?ase al traducerii c?r?ii celor O mie ?i una de nop?i a lui Sir Richard Francis Burton , in 1885 . ^{[18] [19] [20]}

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Materiale media legate de O mie ?i una de nop?i la Wikimedia Commons

• Encyclopedia Iranica, "ALF LAYLA WA LAYLA (One thousand nights and one night) Ch. Pellat Arhivat in 30 mai 2008 , la Wayback Machine .
• Encyclopedia Iranica, "HAZARAFSANA"(A Thousand Stories) Arhivat in 5 mai 2008 , la Wayback Machine .
• The Thousand Nights and a Night in several classic translations , including unexpurgated version by Sir Richard Francis Burton, and John Payne translation, with additional material.
• Stories From One Thousand and One Nights , (Lane and Poole translation): Project Bartleby edition
• The Arabian Nights Arhivat in 6 ianuarie 2007 , la Wayback Machine . (includes illustrated Lang and (expurgated) Burton translations), presented by the Electronic Literature Foundation Arhivat in 27 aprilie 2009 , la Wayback Machine .
• Jonathan Scott translation of Arabian Nights
• Notes on the influences and context of the Thousand and One Nights * by John Crocker
• (expurgated) Sir Richard Burton's 1885 translation, annotated for English study.
• "The Arabian Nights", de Andrew Lang la Proiectul Gutenberg
• " The Thousand-And-Second Tale of Scheherazade " by Edgar Allan Poe (Wikisource)
• Arabian Nights Six full-color plates of illustrations from the 1001 Nights which are in the public domain
• DFDS Seaways Themed Arabian Nights Short Breaks Arhivat in 22 februarie 2008 , la Wayback Machine .

• ar The Tales in Arabic on Wikisource
• ?eherezada ? de la narator la personaj , Silvia Dumitrache, Observator cultural - num?rul 453, decembrie 2008

Film ?i televiziune [ modificare | modificare surs? ]

• '' Arabian Nights (1942) la Internet Movie Database
• ' Il Fiore delle mille e una notte (1974)' la Internet Movie Database
• Sinbad: Legend of the Seven Seas