한국   대만   중국   일본 
Norul lui Oort - Wikipedia Sari la con?inut

Norul lui Oort

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Distan?a de la norul Oort pan? la interiorul Sistemului Solar ?i dou? dintre cele mai apropiate stele este m?surat? in unit??i astronomice. Scara este logaritmic?; fiecare distan?? indicat? este de zece ori mai departe decat distan?a anterioar?. S?geata ro?ie indic? locul sondei spa?iale Voyager 1 , care va ajunge la norul Oort peste aproximativ 300 de ani.
Reprezentare artistic? despre norul Oort ?i centura Kuiper (inser?ie); dimensiunile obiectelor sunt supra-dimensionate pentru vizibilitate.

Norul lui Oort (uneori numit Norul Opik?Oort ), [1] descris pentru prima dat? in 1950 de c?tre astronomul olandez Jan Oort , [2] care a presupus existen?a unui nor de obiecte transneptuniene ce inconjoar? Soarele la distan?e cuprinse intre 2.000 ?i 200.000 au (0,03 pan? la 3,2 ani-lumin? ). [note 1] [3] Este imp?r?it in dou? regiuni: un nor intern sub form? de disc (sau norul Hills ) ?i un nor sferic exterior Oort. Ambele regiuni se afl? dincolo de heliosfer? ?i in spa?iul interstelar. [3] [4] Centura Kuiper ?i discul impr??tiat , celelalte dou? rezervoare de obiecte transneptuniene, sunt situate la o distan?? de aproximativ o sut? de ori mai aproape de Soare decat se afl? norul Oort.

Limita exterioar? a norului Oort define?te limita cosmografic? a Sistemului Solar ?i intinderea sferei Hill a Soarelui. [5] Norul exterior Oort este legat vag de Sistemul Solar ?i, astfel, este u?or afectat de atrac?ia gravita?ional? atat a stelelor trec?toare, cat ?i a C?ii Lactee in sine. Aceste for?e disloc? ocazional cometele de pe orbitele lor din interiorul norului ?i le trimit spre Sistemul Solar interior. [3] Pe baza orbitelor lor, majoritatea cometelor cu perioad? scurt? pot proveni de pe discul impr??tiat, ins? unele ar putea fi originare din norul Oort. [3] [6]

Astronomii presupun c? materia care compune norul Oort s-a format mai aproape de Soare ?i a fost impr??tiat? in spa?iu de efectele gravita?ionale ale planetelor uria?e la inceputul evolu?iei Sistemului Solar . [3] De?i nu au fost f?cute observa?ii directe confirmate ale norului Oort, acesta ar putea fi sursa tuturor cometelor de perioad? lung? ?i de tip Halley care intr? in Sistemul Solar interior ?i a multor centauri ?i comete de familie Jupiter. [6]

Ipotez? [ modificare | modificare surs? ]

Exist? dou? clase principale de comete: cometele de perioad? scurt? (numite ?i comete ecliptice) ?i cometele de perioad? lung? (numite ?i comete aproape izotrope). Cometele ecliptice au orbite relativ mici, sub 10 au , ?i urmeaz? planul ecliptic, acela?i plan in care se afl? planetele . Toate cometele de perioad? lung? au orbite foarte mari, de ordinul a mii de au ?i apar din orice direc?ie pe cer. [7]

Astronomul american A. O. Leuschner, in 1907, a spus c? se crede c? multe comete au orbite parabolice ?i, prin urmare, efectueaz? simple vizite in Sistemul Solar, ins? de fapt aveau orbite eliptice ?i se intorceau dup? perioade foarte lungi. [8] In 1932 astronomul eston Ernst Opik a afirmat c? cometele de perioad? lung? i?i au originea intr-un nor care orbiteaz? la marginea exterioar? a Sistemului Solar . [9] Astronomul olandez Jan Oort a reinviat in mod independent ideea in 1950 ca mijloc de a rezolva un paradox: [10]

  • Pe parcursul existen?ei Sistemului Solar, orbitele cometelor sunt instabile ?i, in cele din urm?, dinamica dicteaz? faptul c? o comet? trebuie fie s? se ciocneasc? cu Soarele sau cu o planet?, fie s? fie evacuat? din Sistemul Solar de perturba?ii planetare.
  • In plus, fiind formate in cea mai mare parte din ghea?? ?i alte elemente volatile, acestea se desprind treptat din cauza radia?iilor electromagnetice pan? cand cometa se desparte sau cap?t? o crust? izolatoare care impiedic? degazarea.

Astfel, a argumentat Oort, o comet? nu s-ar fi putut forma pe orbita sa actual? ?i ar fi trebuit s? fie ?inut? intr-un depozit indep?rtat umplut cu aceste corpuri cere?ti, care in cele din urm? ajung in Sistemul Solar ?i devin comete cu perioad? lung?. [10] [11] [7] Oort a cercetat cometele aproape izotrope ?i a constatat c? cele mai multe dintre ele aveau un afeliu (cea mai indep?rtat? distan?? de Soare) de aproximativ 20.000 au ?i p?reau s? provin? din toate direc?iile, ceea ce i-a int?rit ipoteza ?i a sugerat un depozit in form? sferic?. Acele comete relativ rare, cu orbite de aproximativ 10.000 au, au trecut probabil prin una sau mai multe orbite prin Sistemul Solar ?i au avut orbitele atrase spre interior de gravita?ia planetelor. [7]

Structur? ?i compozi?ie [ modificare | modificare surs? ]

Distan?a norului Oort de alte corpuri din Sistemul Solar.

Se crede c? norul Oort se extinde de la 2.000-5.000 au (0,03-0,08 al ) [7] pan? la 50.000 au (0,79 al) [3] de la Soare. Unele estim?ri plaseaz? limita exterioar? intre 100.000 ?i 200.000 au (1,58 ?i 3,16 al). [7] Norul Oort poate fi imp?r?it in dou? regiuni: norul exterior Oort (intre 20.000 au ?i 50.000 au), de form? sferic? ?i norul interior Oort (intre 2.000 au ?i 20.000 au), care are o form? toroidal?. Norul exterior este legat doar slab de Soare ?i furnizeaz? cometele de perioad? lung? (?i, posibil, cele de tip Halley) c?tre interiorul orbitei lui Neptun . [3] Norul interior Oort este de asemenea cunoscut sub numele de norul Hills, numit dup? Jack G. Hills , astronomul care i-a propus existen?a in 1981. [12] Modelele prezic c? norul interior ar trebui s? aib? de zeci sau sute de ori mai mul?i nuclei cometari decat haloul exterior; [12] [13] [14] este privit ca o posibil? surs? de noi comete pentru aprovizionarea norului exterior, deoarece num?rul acestora din urm? se epuizeaz? treptat. Norul Hills explic? existen?a continu? a norului Oort dup? miliarde de ani. [15]

Norul exterior Oort poate avea miliarde de obiecte mai mari de 1 km, [3] ?i miliarde cu o magnitudine absolut? [16] mai str?lucitoare decat 11 (corespunzand unui diametru de aproximativ 20 de kilometri). In ciuda unui num?r atat de mare de corpuri, fiecare dintre ele separat s-ar afla la zeci de milioane de kilometri de cel mai apropiat corp.. [6] [17] Masa norului Oort nu este cunoscut?, dar, dac? lu?m cometa Halley ca prototip adecvat pentru cometele din norul exterior Oort, se estimeaz? c? masa norului exterior ar fi de 3×10 25 kilograme, de aproximativ cinci ori mai mare decat P?mantul. [3] [18] Anterior, se credea c? este mai masiv (pan? la 380 de mase terestre), [19] dar imbun?t??irea cuno?tin?elor cu privire la distribu?ia m?rimii cometelor de perioad? lung? a condus la estim?ri mai mici. Nu au fost publicate estim?ri ale masei norului Oort interior.

Dac? cometele care au fost analizate sunt reprezentative pentru ansamblu, marea majoritate a obiectelor norului Oort ar fi alc?tuite din ghea?? de ap?, metan , etan , monoxid de carbon ?i acid cianhidric . [20] Cu toate acestea, descoperirea obiectului transneptunian PW 1996, care are o orbit? tipic? unei comete de perioad? durat?, sugereaz? c? norul este alc?tuit ?i din 1-2% obiecte stancoase (asteroizi). [21] Analiza izotopilor de carbon ?i azot relev? faptul c? este o diferen?? mic? intre comete cu perioada lung? ?i cometele familiei Jupiter, in ciuda distan?elor enorme care ii separ?. Acest lucru sugereaz? c? ambele provin din norul protosolar original, [22] o concluzie sus?inut? ?i de studii de dimensiune granular? in cometele norului Oort [23] ?i de studiul recent al impactului cometei Tempel 1 . [24]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Portal icon Portal Sistemul Solar
Portal icon Portal Astronomie

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Limita exterioar? a norului Oort este dificil de definit, deoarece variaz? de-a lungul mileniilor, pe m?sur? ce diferite stele trec de Soare ?i, prin urmare, sunt supuse varia?iei. Estim?rile distan?ei sale variaz? de la 50.000 la 200.000 au.

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Whipple, F. L.; Turner, G.; McDonnell, J. A. M.; Wallis, M. K. ( ). ?A Review of Cometary Sciences”. Philosophical Transactions of the Royal Society A . 323 (1572): 339?347 [341]. Bibcode : 1987RSPTA.323..339W . doi : 10.1098/rsta.1987.0090 .  
  2. ^ Redd, Nola Taylor ( ). ?Oort Cloud: The Outer Solar System's Icy Shell” . Space.com . Accesat in .  
  3. ^ a b c d e f g h i Alessandro Morbidelli ( ). ?Origin and dynamical evolution of comets and their reservoirs of water ammonia and methane”. arXiv : astro-ph/0512256   Accesibil gratuit.  
  4. ^ ?Catalog Page for PIA17046” . Photo Journal . NASA . Accesat in .  
  5. ^ ?Kuiper Belt & Oort Cloud” . NASA Solar System Exploration web site . NASA . Arhivat din original la . Accesat in .  
  6. ^ a b c V. V. Emelyanenko; D. J. Asher; M. E. Bailey ( ). ?The fundamental role of the Oort Cloud in determining the flux of comets through the planetary system”. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society . 381 (2): 779?789. Bibcode : 2007MNRAS.381..779E . doi : 10.1111/j.1365-2966.2007.12269.x .  
  7. ^ a b c d e Harold F. Levison; Luke Donnes ( ). ?Comet Populations and Cometary Dynamics” . In Lucy Ann Adams McFadden; Lucy-Ann Adams; Paul Robert Weissman; Torrence V. Johnson. Encyclopedia of the Solar System (ed. 2nd). Amsterdam; Boston: Academic Press. pp.  575?588 . ISBN   978-0-12-088589-3 .  
  8. ^ Ley, Willy (aprilie 1967). ?The Orbits of the Comets” . For Your Information. Galaxy Science Fiction . Vol. 25 nr. 4. pp. 55?63.  
  9. ^ Ernst Julius Opik ( ). ?Note on Stellar Perturbations of Nearby Parabolic Orbits”. Proceedings of the American Academy of Arts and Sciences . 67 (6): 169?182. doi : 10.2307/20022899 . JSTOR   20022899 .  
  10. ^ a b Jan Oort ( ). ?The structure of the cloud of comets surrounding the Solar System and a hypothesis concerning its origin”. Bulletin of the Astronomical Institutes of the Netherlands . 11 : 91?110. Bibcode : 1950BAN....11...91O .  
  11. ^ David C. Jewitt ( ). ?From Kuiper Belt to Cometary Nucleus: The Missing Ultrared Matter” (PDF) . Astronomical Journal . 123 (2): 1039?1049. Bibcode : 2002AJ....123.1039J . doi : 10.1086/338692 .  
  12. ^ a b Jack G. Hills ( ). ?Comet showers and the steady-state infall of comets from the Oort Cloud”. Astronomical Journal . 86 : 1730?1740. Bibcode : 1981AJ.....86.1730H . doi : 10.1086/113058 .  
  13. ^ Harold F. Levison; Luke Dones; Martin J. Duncan ( ). ?The Origin of Halley-Type Comets: Probing the Inner Oort Cloud”. Astronomical Journal . 121 (4): 2253?2267. Bibcode : 2001AJ....121.2253L . doi : 10.1086/319943   Accesibil gratuit.  
  14. ^ Thomas M. Donahue, ed. ( ). Planetary Sciences: American and Soviet Research, Proceedings from the U.S.?U.S.S.R. Workshop on Planetary Sciences . Kathleen Kearney Trivers, and David M. Abramson. National Academy Press. p. 251. doi : 10.17226/1790 . ISBN   978-0-309-04333-5 . Accesat in .  
  15. ^ Julio A. Fernandez ( ). ?The Formation of the Oort Cloud and the Primitive Galactic Environment” (PDF) . Icarus . 219 (1): 106?119. Bibcode : 1997Icar..129..106F . doi : 10.1006/icar.1997.5754 . Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  16. ^ Absolute magnitude is a measure of how bright an object would be if it were 1 au from the Sun and Earth; as opposed to apparent magnitude, which measures how bright an object appears from Earth. Because all measurements of absolute magnitude assume the same distance, absolute magnitude is in effect a measurement of an object's brightness. The lower an object's absolute magnitude, the brighter it is.
  17. ^ Paul R. Weissman ( ). ?The Oort Cloud” . Scientific American . Arhivat din original la . Accesat in .  
  18. ^ Paul R. Weissman ( ). ?The mass of the Oort Cloud”. Astronomy and Astrophysics . 118 (1): 90?94. Bibcode : 1983A&A...118...90W .  
  19. ^ Sebastian Buhai. ?On the Origin of the Long Period Comets: Competing theories” (PDF) . Utrecht University College. Arhivat din original (PDF) la . Accesat in .  
  20. ^ E. L. Gibb; M. J. Mumma; N. Dello Russo; M. A. DiSanti; K. Magee-Sauer ( ). ?Methane in Oort Cloud comets”. Icarus . 165 (2): 391?406. Bibcode : 2003Icar..165..391G . doi : 10.1016/S0019-1035(03)00201-X .  
  21. ^ Paul R. Weissman; Harold F. Levison ( ). ?Origin and Evolution of the Unusual Object 1996 PW: Asteroids from the Oort Cloud?”. Astrophysical Journal . 488 (2): L133?L136. Bibcode : 1997ApJ...488L.133W . doi : 10.1086/310940   Accesibil gratuit.  
  22. ^ D. Hutsemekers; J. Manfroid; E. Jehin; C. Arpigny; A. Cochran; R. Schulz; J.A. Stuwe; J.M. Zucconi ( ). ?Isotopic abundances of carbon and nitrogen in Jupiter-family and Oort Cloud comets”. Astronomy and Astrophysics . 440 (2): L21?L24. arXiv : astro-ph/0508033   Accesibil gratuit. Bibcode : 2005A&A...440L..21H . doi : 10.1051/0004-6361:200500160 .  
  23. ^ Takafumi Ootsubo; Jun-ichi Watanabe; Hideyo Kawakita; Mitsuhiko Honda; Reiko Furusho ( ). ?Grain properties of Oort Cloud comets: Modeling the mineralogical composition of cometary dust from mid-infrared emission features”. Highlights in Planetary Science, 2nd General Assembly of Asia Oceania Geophysical Society . 55 (9): 1044?1049. Bibcode : 2007P&SS...55.1044O . doi : 10.1016/j.pss.2006.11.012 .  
  24. ^ Michael J. Mumma; Michael A. DiSanti; Karen Magee-Sauer; et al. ( ). ?Parent Volatiles in Comet 9P/Tempel 1: Before and After Impact” (PDF) . Science Express . 310 (5746): 270?274. Bibcode : 2005Sci...310..270M . doi : 10.1126/science.1119337 . PMID   16166477 .  


Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

v   ?   d   ?   m
Sistemul solar
SoareleMercurVenusLunaPământSateliții lui MarteMarteCeresCentura de asteroiziJupiterSateliții lui JupiterSaturnSateliții lui SaturnUranusSateliții lui UranusSateliții lui NeptunNeptunSateliții lui PlutonPlutonSateliții lui HaumeaHaumeaMakemakeCentura KuiperSateliții lui ErisErisDiscul împrăștiatNorul lui Oort
Probabil planete pitice
Obiecte mici
Altele
WikiProjectProiect   · PortalPortal
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Norul_lui_Oort&oldid=15181065