Cultura Natufi a existat in regiunea Mediteranean? a Levantului . Era o cultur? mezolitic? , dar neobi?nuit? prin faptul c? era sedentar? sau semi-sedentar?, dinaintea invent?rii ?i introducerii agriculturii . Comunit??ile de Natufi sunt posibilii str?mo?i ai constructorilor primelor a?ez?ri umane din neolitic din acea regiune, care a fost probabil cea mai timpurie din lume. Nu exist? probe c? ar fi cultivat deliberat cereale, dar oamenii acelor vremuri cu siguran?? au folosit cereale s?lbatice ?i de asemenea au vanat animale (inclusiv gazele ). ^[1]

Cu toate c? tabloul s-ar putea schimba pe m?sur? ce alte cercet?ri vor fi f?cute, se pare c? nu exist? nici o alt? cultur? similar de dezvoltat?, in acele vremuri, in tot Orientul Apropiat .

Numele Natufi a fost ales de Dorothy Garrod , cea care a studiat pe?tera Shuqba in Wadi an-Natuf, situat? cam la jum?tatea distan?ei dintre Jaffa ?i Ramallah .

Datare [ modificare | modificare surs? ]

Datarea cu carbon radioactiv localizeaz? aceast? cultur? chiar inainte de sfar?itul pleistocenului , in perioada 12.000?9.000 i.Hr. ^[2]

Aceast? perioad? este imp?r?it? in 2 subperioade: Natufianul timpuriu (12.500?10.800 i.Hr.) ?i Natufianul tarziu (10.800?9.500 i.Hr.).

Natufianul timpuriu a ap?rut in tandem cu Marele Inghe? (10.800?9.500 i.Hr.). In Levant existau mai mult de 100 tipuri de cereale, fructe, nuci ?i alte p?r?i comestibile ale plantelor, iar flora Levantului de atunci nu era secetoas?, stearp?, nici plin? de ghimpi ca azi, ci imp?durit? ?i infloritoare. ^[3]

Culturi predecesoare ?i asociate [ modificare | modificare surs? ]

Poporul Natufian s-a dezvoltat in aceea?i regiune cu a Kebaranului timpuriu ?i este v?zut? in general ca un succesor care s-a dezvoltat din pu?inele elemente ale acelei culturi timpurii. De asemenea existau alte culturi in regiune, cum ar fi cultura Mushabiana din Negev ?i Sinai , diferite de Kebaran ?i v?zute ca jucand un rol important in dezvoltarea Natufienilor.

Mai mult, in general, au fost discu?ii despre similitudinile acestor culturi cu cele g?site in Africa Mediteranean?. Graeme Barker sesizeaz? similitudinile in arhivele arheologice respective ale culturii natufiene a Levantului ?i descoperirile de pe coasta Africii de Nord de-a lungul grani?ei dintre Pleistocenul tarziu ?i Holocenul timpuriu . ^[4]

Ofer Bar-Yosef argumenteaz? c? exist? semne de influen?e venite din Africa c?tre Levant, citand tehnica microburin ?i forme microlitice . ^[5]

Autori precum Christopher Ehret au construit, pe baza unei mici dovezi disponibile, scenarii despre intensa folosire a primelor construc?ii pentru plante in Africa ?i ca fiind un precursor pentru adev?ratele ferme din Cornul abunden?ei ; dar astfel de sugestii sunt considerate specula?ii pan? cand vor fi stranse mai multe probe arheologice. ^{[6] [7]}

A?ez?ri [ modificare | modificare surs? ]

A?ez?rile au ap?rut in regiunile imp?durite, speciile dominante fiind stejarul ?i fisticul . Lumini?urile acestor p?duri erau pline de ierburi ?i grane. Mun?ii inal?i din Liban ?i Ante-Liban , relieful sterp din de?ertul Negev din Israel ?i Sinai , de?ertul Siro-Arabic din est erau zone pu?in favorabile pentru a?ez?rile Natufiene, probabil pentru c? deplasarea era greoaie, dar ?i pentru c? existau deja alte grupuri care exploatau aceste regiuni. ^[8]

Locuin?ele natufienilor sunt semi-subterane, adesea cu funda?ii de piatr?. Suprastructurile erau probabil din vreascuri. Nu sunt urme de c?r?mid? de lut, cea care a devenit popular? in epocile urm?toare ale Neoliticului pre-ol?rit. Casele rotunde aveau diametre intre 3 ?i 6 metri , con?inand un loc central rotund sau subrectangular pentru vatr?. In Ain Mallaha s-au identificat urme de asemenea gropi. ?Satele” puteau acoperi pan? la 1000 metri p?tra?i. A?ez?rile mai mici au fost considerate de c?tre cercet?tori ca fiind tabere.

Urmele de reconstruc?ie, din aproape toate a?ez?rile excavate, par a indica frecventa relocare ca urmare a abandon?rii temporare a a?ez?rii respective. A?ez?rile au fost estimate ca avand 100?150 de case, dar exist? 3 categorii: mici, medii ?i mari, revenind intre 15 m ² ?i 1000 m ² pe locuitor. Nu s-au g?sit indicii clare de inmagazinare a produselor.

Sedentarism [ modificare | modificare surs? ]

O via?? semi-sedentar? a fost posibil? datorit? abunden?ei resurselor, gra?ie climei favorabile din acele vremuri, cu o cultur? bazat? pe van?torie, pescuit ?i cules, inclusiv folosirea de cereale s?lbatice. Uneltele erau accesibile pentru a face uz de cereale: seceri de piatr? de cremene ascu?ite, pentru recoltare, mojar cu pistil , pietre de m?cinare ?i pu?uri de inmagazinare.

Artefacte g?site [ modificare | modificare surs? ]

Lama de secer? apare pentru prima oar? in era natufienilor. Caracteristicile secerei lustruite arat? c? erau folosite pentru t?ierea tulpinilor cerealiere ?i este o dovad? indirect? pentru agricultura incipient?. Manere din piatr? indreptate arat? c? deja se practica trasul cu arcul. S-au g?sit vase din piatr? ce au fost folosite drept mojar pentru m?cinarea semin?elor. Se foloseau obiecte confec?ionate din os , inclusiv harpon ?i carlig de pescuit. Piatra ?i osul erau prelucrate pentru a confec?iona pandantive ?i alte ornamente. Exist? ?i cateva figurine umane confec?ionate din calcar (El-Wad, Ain Mallaha, Ain Sakhri), dar subiectul favorit al artei reprezentative se pare c? au fost animalele. Recipiente din coaj? de ou de stru? au fost g?site in Negev .

Subzisten?? [ modificare | modificare surs? ]

Poporul natufian tr?ia din van?torit ?i cules. Conservarea r?m??i?elor plantelor era deficitar? din cauza st?rii solului, dar cereale s?lbatice, legumele , migdalele , ghindele ?i fisticul se poate s? fi fost colectate. Osemintele g?site indic? faptul c? gazela ( Gazella gazella ?i Gazella subgutturosa ) era prada principal?. Suplimentar, c?prioara , bourul ?i porcul s?lbatic erau vanate in zona de step?. P?s?rile ?i pe?tii de ap? dulce formau parte din dieta locuitorilor V?ii de pe Raul Iordan .

Dezvoltarea agriculturii [ modificare | modificare surs? ]

Conform unei teorii, ^[9] s-a produs brusc o schimbare a climei, Marele Inghe? (cca. 10800?9500 i.Hr.), ce a inspirat dezvoltarea agriculturii. Marele Inghe? a fost o pauz? de aproximativ 1000 de ani in marile temperaturi predominante de la ultima Er? glaciar? , ce a provocat secet? violent? in Levant. Aceasta a periclitat cerealele s?lbatice, ce nu mai f?ceau fa?? terenului arid, dar de care popula?ia a devenit dependent? pentru a sus?ine via?a relativ sedentar?. Prin degajarea artificial? a tuf?riilor ?i prin plantarea semin?elor ob?inute din alt? parte, au inceput s? practice agricultura.

Cainele domesticit [ modificare | modificare surs? ]

In siturile arheologice natufiene s-au g?sit dovezi ale domesticirii cainelui . In Israel, la situl din Ein Mallaha, datat la 12000 i.Hr., r?m??i?ele unui b?tran ?i a unui c??elu? de 4?5 luni au fost g?site ingropate impreun?. ^[10] Intr-un alt sit natufian de la pe?tera Hayonim s-au g?sit oameni ingropa?i cu 2 caini. ^[10]

Art? [ modificare | modificare surs? ]

Indr?gosti?ii de la Ain Sakhri , un obiect sculptat in piatr?, aflat la British Museum , este cea mai veche descriere a unui cuplu f?cand dragoste. A fost descoperit in pe?tera Ain Sakhri, in de?ertul din Iudea . A fost inclus in seria BBC : A History of the World in 100 Objects ^{[11] imagini} ( Istoria lumii in 100 obiecte ).

Inmormant?ri [ modificare | modificare surs? ]

Cimitirele erau localizate in a?ez?ri, adesea in gropi in case abandonate, dar ?i in pe?terile din Mount Carmel ?i Dealurile Iudeei. Gropile erau acoperite cu rebuturi din construc?ii, ceea ce face dificil? identificarea obiectelor funerare. Unele morminte sunt acoperite cu lespezi de calcar. Trupurile erau fie intinse, fie flexate, neexistand o pozi?ie anume. S-au g?sit atat morminte singulare, cat ?i multiple, in special in Natufianul timpuriu ?i r?m??i?e umane r?v??ite, indicand r?v??irea mormintelor.

Rata mortalit??ii infantile era ridicat?, o treime din mor?i fiind copii cu varste intre 5 ?i 7 ani.

Decapitarea post-mortem se practica in Pe?tera Hayonim, Naham Oren ?i Ain Mallaha . Uneori, craniile erau decorate cu m?t?nii de cochilii (El-Wad). Obiectele mortuare constau in ornamente personale, cum sunt m?t?niile f?cute din cochilii, din?i de c?prioar? ro?ie, oase ?i pietre. Erau de asemenea ?i pandantive, cercei, coliere ?i curele cu ornamente.

In 2008, mormantul unui ?preot” natufian a fost descoperit (in rapoartele media cunoscut ca ?aman ^[9] sau vraci ^[12] ). Mormantul con?inea carapacele complete a 50 de ?estoase , care se presupune c? ar fi fost mancate la osp??ul funerar. ^[13]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Balter, Michael ( 2005 ), The Goddess and the Bull , New York: Free Press, ISBN   0-7432-4360-9  
• Bar-Yosef, Ofer ( 1998 ), ?The Natufian Culture in the Levant, Threshold to the Origins of Agriculture” (PDF) , Evolutionary Anthropology , 6 (5): 159?177, doi : 10.1002/(SICI)1520-6505(1998)6:5<159::AID-EVAN4>3.0.CO;2-7  
• Bar-Yosef, Ofer ( 1999 ), ?Encoding information: unique Natufian objects from Hayonim Cave, Western Galilee, Israel”, Antiquity , 73 : 402?409  
• Bar-Yosef, Ofer ( 1992 ), Valla, Francois R., ed., The Natufian Culture in the Levant , Ann Arbor: International Monographs in Prehistory, ISBN   1879621037  
• Campana, Douglas V. ( 1990 ), ?Communal Hunting in the Natufian of the Southern Levant: The Social and Economic Implications”, Journal of Mediterranean Archaeology , 3 (2): 223?243  
• Clutton-Brock, Juliet ( 1999 ), A Natural History of Domesticated Mammals (ed. 2nd), Cambridge: Cambridge University Press, ISBN   0-521-63247-1  
• Dubreuil, Laure ( 2004 ), ?Long-term trends in Natufian subsistence: a use-wear analysis of ground stone tools”, Journal of Archaeological Science , 31 (11): 1613?1629, doi : 10.1016/j.jas.2004.04.003  
• Munro, Natalie D. ( 2004 ), ?Zooarchaeological measures of hunting pressure and occupation intensity in the Natufian: Implications for agricultural origins” (PDF) , Current Anthropology , 45 : S5, doi : 10.1086/422084   S6-S33.
• Simmons, Alan H. ( 2007 ), The Neolithic Revolution in the Near East: Transforming the Human Landscape , University of Arizona Press, ISBN   978-0-8165-6 Verifica?i valoarea |isbn= : length ( ajutor )