Mihaly Horvath
(n.
,
Szentes
,
Csongrad-Csanad
,
Ungaria
? d.
,
Karlovy Vary
,
Karlovy Vary
,
Cehia
) a fost un teolog ?i
istoric
maghiar, participant activ la
Revolu?ia Maghiar? de la 1848
?i ministru al religiei ?i educa?iei publice in guvernul revolu?ionar maghiar (1849).
S-a n?scut intr-o familie cu ?aptesprezece copii; tat?l s?u, Jozsef Horvath, era medic, iar mama sa se numea Erzsebet Verner. Mihaly Horvath a urmat studii la Liceul Piarist din
Seghedin
?i apoi, din 1825, a studiat la Seminarul Teologic Piarist de la
Vac
, ob?inand titlul de doctor in filozofie la Universitatea din Pesta in 1828 ?i fiind hirotonit preot in 1831. A slujit ca preot in mai multe localit??i (Dorozsma, Kecskemet, Nagykata ?i Nagyabonyba), dar a intrat deseori in conflict cu superiorii lui din cauza modului s?u liberal de gandire.
A devenit curand un cunoscut istoric maghiar ?i a ob?inut trei premii, apoi a fost ales membru al
Academiei Maghiare de ?tiin?e
(corespondent in 23 noiembrie 1839 ?i titular in 23 noiembrie 1841). Incepand din 1841 a lucrat ca profesor in casa contelui Kajetan Erdody din
Viena
, apoi in 1844 a devenit profesor de limba ?i literatura maghiar? la
Academia Terezian?
din Viena. A petrecut cea mai mare parte a timpului cercetand arhivele istorice din Viena, Sopron ?i Eisenstadt.
In 1847 a fost numit paroh la
Hatvan
, iar in iulie 1848 ministrul religiei ?i educa?iei publice
Jozsef Eotvos
l-a numit in func?ia de
episcop de Cenad
?i membru al
Camerei Magna?ilor
. Cu toate acestea, deoarece papa nu a recunoscut aceast? numire episcopal?, el nu a primit niciodat?
hirotonirea
episcopal?.
In ianuarie 1849 a fost ales deputat in Dieta Ungariei ca reprezentant al comitatului Veszprem. Activitatea politic? intens? pe care a desf??urat-o in aceast? calitate i-a creat o mare popularitate, astfel c?, dup?
proclamarea independen?ei la 14 aprilie 1849
, a fost numit in mai 1849 in func?ia de ministru al religiei ?i educa?iei na?ionale in guvernul revolu?ionar condus de
Bertalan Szemere
.
Dup? infrangerea Revolu?iei Maghiare a fugit din ?ar?. A locuit o perioad? la Paris, apoi la Bruxelles, iar mai tarziu la Zurich, unde a fost pentru ceva timp tutore in casa contesei
Karolyi
, in timp ce in septembrie 1851 Curtea Mar?ial? a Austriei l-a condamnat la moarte in contumacie. Biserica Catolic? l-a excomunicat, in parte din cauza apartenen?ei la masonerie ?i a activit??ilor desf??urate impotriva statului austriac. A tr?it in exil timp de 18 ani in diferite ora?e europene (Paris, Montmorency, Genova, Nisa, Floren?a, Geneva, din 1856 din nou la Bruxelles), unde a efectuat cercet?ri in arhive privind istoria Ungariei.
La inceputul anului 1867 a fost gra?iat in urma eforturilor reginei ?i a Academiei Maghiare de ?tiin?e ?i s-a intors in Ungaria. In 1867 a fost ales pre?edinte interimar al Societ??ii Istorice Maghiare, apoi a fost prim-vicepre?edinte (1867-1877) ?i pre?edinte (1877-1878) al aceleia?i societ??i. Din 1868 a fost membru titular al
Societ??ii Kisfaludy
. A ob?inut trei premii (1840, 1867, 1873) ale Academiei Maghiare de ?tiin?e.
A luat parte din nou in via?a politic? ?i a fost ales deputat in 1876, dup? moartea lui
Ferenc Deak
. Mihaly Horvath a murit pe 19 august 1878, in ora?ul Karlsbad.
In calitate de pre?edinte al Sec?iei de Istorie-Filosofie a
Academiei Maghiare de ?tiin?e
?i al Societ??ii Istorice Maghiare, Horvath a fost unul dintre cei mai importan?i istorici unguri ?i a scris o istorie complet? a Ungariei pan? in 1849. Toat? opera sa este inspirat? de sentimentele patriotice, libertate, constitu?ie ?i progres, ceea ce confer? scrierilor sale o mare subiectivitate.
Cronica istoric? a lui Horvath descrie evenimentele din acei ani, demonstrand o in?elegere progresiv? a semnifica?iei politice a revolu?iei. In acela?i timp, prezentand evenimentele istorico-politice de pe pozi?ia unui membru al nobilimii medii, Horvath ignor? lupta de clas? a Revolu?iei Maghiare, reducand-o doar la lupta poporului maghiar impotriva austriecilor.
Printre lucr?rile sale cele mai importante sunt:
- Grof Nadasdy Tamas' elete, nemi tekintettel korara
, Buda, 1838
- Az ipar es kereskedes tortenete Magyarorszagon a harom utolso szazad alatt
, Buda, 1840
- Az ipar es kereskedes tortenete Magyarorszagon a XVI. sz. kozepeig
, Pesta, 1842
- A magyarok tortenete
, Pesta, 1842?1846
- A magyarok tortenete rovid el?adasban
, Pesta, 1862.
- Parhuzam az Europaba koltozkod? magyar nemzet es az akkori Europa polgari es erkolcsi m?veltsege kozott
, Pesta, 1847
- Huszonot ev Magyarorszag torteneteb?l (1823-48)
, Geneva, 1864
- Kurzgefasste Geschichte Ungarns (In deutscher Ubersetzung)
, Pesta, 1863
- Magyarorszag fuggetlensegi harcanak tortenete 1848 es 1849-ben
, Geneva, 1865
- Tortenelmi zsebkonyv
, 1867
- Kisebb tortenelmi munkai
, Pesta, 1868
- Williams Roger eletrajza
, Pesta, 1868
- Zrinyi Ilona eletrajza
, Pesta, 1869
- Magyarorszag fuggetlensegi harczanak tortenete 1848 es 1849-ben
, Pesta, 1871
- Frater Gyorgy
, Pesta, 1871
- Polgarosodas, liberalizmus, fuggetlensegi harc. Valogatott irasok
, Budapesta, 1986
- ^
a
b
c
d
?Mihaly Horvath”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
a
b
c
d
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
a
b
c
d
Mihaly (Michael) Horvath
,
Brockhaus Enzyklopadie
, accesat in
- ^
a
b
Horvath, Michael (II.) (BLKO)
[*]
[[
Horvath, Michael (II.) (BLKO)
(entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 9, p. 320))|]]
- ^
Хорват Михай
,
Marea Enciclopedie Sovietic? (1969?1978)
[*]
- ^
a
b
Mihaly Horvath
,
Op?a i nacionalna enciklopedija
- ^
?Mihaly Horvath”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
Czech National Authority Database
, accesat in
- Constantin von Wurzbach
:
Hatvani, Michael
.
In:
Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich
.
Vol. 8. Verlag L. C. Zamarski, Wien, 1856?1891, p. 51 (la
Wikisurs?
).
- Constantin von Wurzbach
:
Horvath, Michael (II.)
.
In:
Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich
.
Vol. 9. Verlag L. C. Zamarski, Wien, 1856?1891, p. 320 (la
Wikisurs?
).
- Horvath Michael
. In:
Osterreichisches Biographisches Lexikon 1815?1950
(OBL) (Lexiconul biografic austriac). Vol. 2, Editura Academiei ?tiin?ifice din Viena, 1959, p. 431.
- Anton Peter Petri:
Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums
, Marquartstein, 1992,
ISBN 3-922046-76-2
Revolu?ia Maghiar? din 1848-1849
|
|
Evenimente importante
|
|
|
B?t?lii
|
|
|
Conduc?tori austrieci
|
|
|
Conduc?tori maghiari
|
|
|
Conduc?tori ru?i
|
|
|
Alte articole
|
|
|
Articole conexe
|
|
|
Vezi ?i
|
|
|