De?i acest articol con?ine o list? de referin?e bibliografice, sursele sale r?man neclare deoarece ii lipsesc notele de subsol . Pute?i ajuta introducand cit?ri mai precise ale surselor.

Portal Metod? ?tiin?ific?

Metoda ?tiin?ific? sau procesul ?tiin?ific este fundamental pentru investiga?ia ?tiin?ific? ?i pentru dobandirea de c?tre comunitatea ?tiin?ific? de noi cuno?tin?e bazate pe dovezi fizice. Savan?ii folosesc observa?ia ?i ra?ionamentul pentru a propune explica?ii provizorii pentru fenomene, numite ipoteze . Sub presupunerea naturalismului metodologic , evenimentele observabile din natur? (inclusiv operele artificiale ale omenirii) se explic? doar prin cauze naturale, f?r? a presupune existen?a sau nonexisten?a supranaturalului . Predic?iile derivate din aceste ipoteze sunt testate prin diferite experimente , care ar trebui s? fie reproductibile . Un aspect important al unei ipoteze este c? trebuie s? fie falsificabil? , cu alte cuvinte, trebuie s? se poat? verifica dac? este fals?. Dac? o propozi?ie nu este falsificabil?, atunci nu este o ipotez?, ci o opinie sau afirma?ie care se afl? in afara domeniului de cercetare ?tiin?ific? . Este de asemenea important de ?tiut c? o ipotez? nu poate fi dovedit?, mai degrab?, datele dintr-un experiment conceput anume pentru a testa o ipotez? pot ori s? sprijine ori s? resping? acea ipotez?.

Odat? ce o ipotez? este verificat? experimental in mod repetat, este considerat? a fi o teorie ?i se fac noi predic?ii baza ei. Orice predic?ie eronat?, inconsisten?e interne sau lacune, sau fenomene neexplicate, ini?iaz? considerarea ?i generarea de corec?ii sau de ipoteze alternative, care ele insele sunt testate, ?.a.m.d. Orice ipotez? care este destul de valid? pentru a face prognoze poate fi testat? astfel.

O ipotez? neverificat? poate s? se bucure de interes considerabil in randul speciali?tilor din cauza elegan?ei sale sau a unei validit??i intuitive, sau a unei anticip?ri a verfic?rii sale, de?i nu este acceptat? in mod formal pan? cand exist? dovezi experimentale conving?toare; vezi exemplul relativit??ii generale .

Dezvoltarea de noi tehnologii este legat? de dezvoltarea cunoa?terii potrivit metodei ?tiin?ifice, ?i poate servi atat ca un alt test al validit??ii ideilor care stau la baza sa, cat ?i ca o surs? de instrumente noi cu care s? aib? loc progresul in cunoa?tere, l?rgind domeniul observabilului sau imbun?t??ind calitatea observa?iilor. Mai mult, nevoia de a in?elege sau exploata un fenomen natural in cadrul procesului de dezvoltare a unei tehnologii poate constitui un impuls in a cerceta natura acelui fenomen. Vezi exemplul ?i?eiului .

Un punct de vedere larg r?spandit este de a considera metoda ?tiin?ific? ca fiind logica care st? la baza activit??ii ?tiin?ifice, de exemplu Karl Popper . Totu?i, accentul pus pe aceast? logic? este criticat de cei care se concentreaz? asupra aspectelor sociologice (vezi sociologia ?tiin?ei ?i sociologia cunoa?terii ?tiin?ifice ).

Metod? ?tiin?ific? este un set de reguli de baz?, pe care un om de ?tiin?? le folose?te pentru a efectua o experien?? controlat? din care poate trage concluzii teoretice.

In metoda ?tiin?ific?, ipoteza este drumul care trebuie s? conduc? la formularea teoriei . Teoriile ?tiin?ifice, destinate s? explice intr-un fel sau altul fenomenele pe care le observ?m, trebuie s? fie sprijinite de experimente care s? le certifice validitatea. Pilonul central al metodei ?tiin?ifice este reproductibilitatea, ?i anume capacitatea de repetare a unui anumit experiment.

Metoda ?tiin?ific? const? in urm?toarele faze:

• Observarea unui fapt
• Formularea unei probleme
• Propunerea unei ipoteze
• Realizarea unui experiment controlat, pentru a testa validitatea ipotezei

Pentru o siguran?? sporit? in tragerea concluziei, intregul experiment trebuie s? fie controlat. Experimentul controlat este acel experiment realizat prin tehnici care permit inl?turarea variabilelor care pot masca rezultatul.

In acest tip de experimente, se folose?te metoda dublu-orb , o metod? in care nici m?car experimentatorul nu ?tie decat in faza analizei rezultatelor (sau in orice caz dup? culegerea datelor), care subiect/participant a f?cut parte dintr-un:

• grup de test (un grup care va fi efectiv testat)
• grup de control (un grup care nu va fi testat ?i care este folosit doar pentru a reduce influen?a altor factori (variabile) in afar? de cei care se dore?te a fi testa?i)

Termenii de " model ", " ipotez? ", " teorie " ?i " lege fizic? " au in ?tiin?? alte in?elesuri decat in limbajul uzual. Oamenii de ?tiin?? folosesc termenul de "model" pentru a exprima descrierea a ceva, in mod specific ceva care poate fi folosit pentru a face predic?ii care pot fi testate prin experiment sau observa?ie . O ipotez? este o afirma?ie care inc? nu a fost nici confirmat? nici infirmat? prin experiment. O lege fizic? sau o "lege a naturii" este o generalizare ?tiin?ific? bazat? pe observa?ii empirice.

Cuvantul teorie este in?eles gre?it mai ales de c?tre laici. In limbaj comun inseamn? idei care nu se bazeaz? pe nici o dovad? solid?; in contrast cu aceasta, oamenii de ?tiin?? de obicei folosesc acest cuvant pentru a se referi la ansambluri de idei care fac predic?ii specifice. A spune "m?rul a c?zut" este a afirma un fapt, in timp ce teoria newtonian? a gravita?iei universale este un corp de idei care permit unui om de ?tiin?? s? explice cum a c?zut m?rul ?i s? fac? prognoze privind alte obiecte c?z?toare.

Orice teorie fructuoas? care a supravie?uit timpului ?i care are o cantitate cople?itoare de dovezi ?tiin?ifice pe care se sprijin? este considerat? a fi "dovedit?" in sens ?tiin?ific. Unele modele acceptate universal, precum teoria heliocentric? ?i teoria atomic? au supravie?uit test?rii empirice riguroase f?r? a fi contrazise, totu?i nu este exclus ca intr-o zi s? fie infirmate. Teorii mai noi, precum teoria stringurilor pot oferi idei promi??toare, dar inc? trebuie s? treac? prin acela?i proces pentru a fi acceptate.

Oamenii de ?tiin?? niciodat? nu pretind a fi in posesia certitudinii absolute. Spre deosebire de o dovad? matematic? , o teorie ?tiin?ific? dovedit? este intotdeauna susceptibil? de a fi falsificat? dac? apar noi dovezi. Chiar ?i cele mai de baz? ?i fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte dac? observa?iile noi sunt inconsistente cu ele.

Mecanica newtonian? este un exemplu faimos de enun?uri care prezint? neconcordan?e cu experimentele care implic? viteze apropiate de cea a luminii sau apropiere fa?? de campuri gravita?ionale puternice. In afara acestor condi?ii, legile lui Newton r?mane un model excelent de mi?care ?i gravita?ie. Pentru c? relativitatea general? ofer? explica?ii pentru toate fenomenele descrise de mecanica newtonian?, este privit? ca o teorie superioar?.

?tiin?a este o metod? folosit? cu scopul de a acumula cunoa?tere. Obiectivul metodei ?tiin?ifice este de a porni de la una sau mai multe ipoteze ?i a dezvolta o teorie valid?.

Criterii pentru cercetarea ?tiin?ific? [ modificare | modificare surs? ]

1. ?tiin?a nu este dogmatic? . Se deosebe?te de religie prin faptul c? nu are preten?ia de a fi in posesia adev?rului absolut. Rezultatele cercet?rii ?tiin?ifice sunt falsificabile , adic? se pot testa ?i verifica validitatea lor. Dar afirma?iile religioase nu pot fi falsificate din start, pentru c? nu pot fi cercetate.
2. Rezultatele cercet?rii ?tiin?ifice sunt documentate minu?ios. Pentru asta exist? standarde, care asigur? posibilitatea de a explica pa?ii care duc la o anume concluzie . Aici este important? ?i publicarea tuturor surselor folosite ?i luarea in considerare a nivelului actual la care se afl? cercetarea in domeniul respectiv. Astfel, rezultatele cercet?rii devin comparabile, la fel precum progresul insu?i in disciplina respectiv?. Lucr?rile de cercetare fac trimitere una la celalalt?. Ele vin in sprijinul, critic? sau perfec?ioneaz? teoriile existente.
3. Un principiu important este interoga?ia sceptic? in sensul unei atitudini critice fa?? de rezultate ?i teze proprii ?i ale altora. Cuno?tin?ele ?tiin?ifice se deosebesc de cele doctrinare prin faptul c? la cele din urm? sunt folosite mijloace de coerci?ie subtile sau f??i?e ?i interoga?ia critic? este cel pu?in nedorit?, in timp ce cele dintai pot fi in principiu confirmate sau infirmate de c?te oricine cu ajutorul ra?iunii ?i experien?ei proprii. La fel se diferen?iaz? cunoa?terea ?tiin?ific? de cea cu caracter de revela?ie .

Procesul cunoa?terii ?tiin?ifice [ modificare | modificare surs? ]

Acesta este un model ideal (in unele ?tiin?e numai o parte din pa?ii de mai jos pot fi parcur?i ?i deseori cuno?tin?ele sunt dobandite in alt mod, inclusiv prin hazard ):

Acest model este valabil doar pentru disciplinele unde se lucreaz? analitic. Pentru ?tiin?ele istorico-hermeneutice sunt valabile alte principii.

Criteriile teoriei ?tiin?ifice [ modificare | modificare surs? ]

• Lipsa afirma?iilor care se con?in pe ele insele ca premise
• Consisten?? intern?: lips? de contradic?ii in cadrul teoriei
• Consisten?? extern?: lips? de contradic?ii cu alte teorii recunoscute
• Valoarea cercet?rii: explicarea unor noi probleme care pan? acum nu au putut fi explicate
• Testabilitate empiric?
• Explica?ie eficient?
• Falsificabilitate : o teorie trebuie s? fie astfel formulat?, incat afirma?iile s? poat? fi infirmate prin experiment . Teorii nefalsificabile, deci care nu pot fi infirmate prin experiment nu pot fi considerate ?tiin?ifice

Criteriile experimentului ?tiin?ific [ modificare | modificare surs? ]

• Obiectivitate (verificabilitate intersubiectiv?): Un experiment este obiectiv, dac? cercet?tori diferi?i, in condi?ii identice, ajung la acelea?i rezultate finale.
• Fidelitate (reliabilitate): Un experiment are un grad de fidelitate inalt, dac? in condi?ii echivalente, in repetate randuri, duce la rezultate identice sau asem?n?toare.
• Validitate (valabilitate): Un experiment este valid, dac? regula de m?sur? intr-adev?r m?soar? ceea ce ar trebui s? m?soare. Aici trebuie s? se evite ca alte caracteristici, care nu sunt m?surate, s? nu influen?eze rezultatul. Totu?i, asta inseamn? o standardizare foarte riguroas? a condi?iilor in care are loc experimentul. Aceasta ins? poate s? influen?eze negativ valabilitatea. Dac? de exemplu, in cadrul unui experiment cu animale controlat riguros, anumite tipare de comportament trebuie s? fie m?surate prin tratamentul A, se poate c? acel tipar de comportament a fost cauzat nu de tratamentul respectiv, ci de circumstan?e (cu?c? mic?, plictisitoare etc.).
• Standardizare ?i comparabilitate: rezultatele unui experiment numai atunci sunt comparabile, dac? respect? anumite criterii stabilite anterior. Pentru a asigura repetabilitatea ?i verificarea unui experiment, regulile de evaluare a experimentului trebuie s? r?man? cat mai simple posibil.

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Karl Popper
• Thomas Kuhn
• Imre Lakatos
• Revolu?ia ?tiin?ific?

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• W. Stanley Jevons , 1874 , 1877 . The Principles of Science , 786pp., index.
• Francis Bacon 1620 . Novum Organum (Noul Organon) .
• Werner Heisenberg . Physics and Beyond: Encounters and Conversations (Harper & Row, New York, 1971), p. 63?64.
• S. A. McIntire, L.M. Miller, Fundamentele test?rii psihologice , Editura Polirom 2010, p334

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Ion Ceapraz, Empiric ?i teoretic in cunoa?terea ?tiin?ific? , Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1987
• St. Georgescu, M. Flonta, I. Parvu (coordonatori), Teoria cunoa?terii ?tiin?ifice , Editura Academiei RSR, 1982