Meinhard Michael Moser
Dr. Dr. h. c. Meinhard Moser pe la 1980
Date personale
N?scut	13 martie 1924 Innsbruck
Decedat	30 septembrie 2002 (78 de ani) Innsbruck
Cauza decesului	cauze naturale ( infarct miocardic )
P?rin?i	Josef Moser ?i Margaretha Heinricher
Cet??enie	Austria
Ocupa?ie	profesor universitar microbiolog botanist micolog
Limbi vorbite	limba german? [1] [3] [4]
Activitate
Domeniu	micologie [2]
Institu?ie	Universitatea din Innsbruck
Alma Mater	Universitatea din Innsbruck
Organiza?ii	Academia Austriac? de ?tiin?e Academia Na?ional? de ?tiin?e a Ucrainei [*] ​
Premii	Kardinal-Innitzer-Preis [*] [[ Kardinal-Innitzer-Preis (Science Prize of the Archdiocese of Vienna)|​]]
Modific? date / text

Meinhard Michael Moser (n. 13 martie 1924 , Innsbruck ? d. 30 septembrie 2002 , Innsbruck) a fost un profesor universitar de microbiologie , botanist , micolog austriac , specializat pentru chimia ?i toxicologia ale ordinului de ciuperci Agaricales , care ?i-a f?cut un nume de asemenea ca om de ?tiin?? pentru silvicultur? . Abrevierea numelui s?u in c?r?i ?tiin?ifice este M.M.Moser .

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Meinhard a fost fiul so?ilor Josef ?i Margaretha Moser. Tat?l s?u a fost profesor la colegiul tehnic din ora?, mama fiica cunoscutului botanist Emil Johann Lambert Heinricher (1856-1934). Moser a frecventat ?coala primar? ?i cea de inv???mant gramatic din ora? (din 1930), manifestand deja de la o varst? fraged? mare interes in domeniul ?tiin?elor naturale care a fost sprijinit sia cultivat de bunicul sau Heinricher. Cele mai vechi picturi de ciuperci ale lui Moser dateaz? din 1935. Bazand pe o educa?ie umanist? solid?, tan?rul Moser a descoperit repede talentele sale lingvistice ?i in numai pu?ini ani a fost capabil s? vorbeasc? in mai multe limbi majore (inclusiv suedeza ?i rusa), ce l-a ajutat mai tarziu enorm s? interac?ioneze cu colegii lui din intreaga lume.compl. ^[5]

Dup? bacalaureat (1943) Moser a inceput studiul in botanic? , zoologie ?i chimie la Universitatea din Innsbruck . Acesta fost intrerupt de al Doilea R?zboi Mondial (1943), unde a activat ca traduc?tor pe frontul de est, fiind capturat in Balcani in 1945 ?i f?cut prizonier de r?zboi pentru doi ani (lag?r de munc? silnic? pe Crimea ). In primavara anului 1948, Moser ?i-a reluat studiile ?i a promovat cu teza Zur Wasserokologie der hoheren Pilze, mit besonderer Berucksichtigung von Waldbrandflachen (?Despre ecologia apei a ciupercilor mai mari, cu luarea in considera?ie deosebit? a zonelor de incendiu forestier”) in 1950. Calitatea muncii sale (prima publicare intr-o revist? ?tiin?ific? a fost publicat? in 1949 in jurnalul Sydowia sub titlul Uber das Massenauftreten von Formen der Gattung Morchella auf Waldbrandflachen , tradus: ?Despre apari?ia in mas? a formelor de genul Morchella pe terenuri de incendiu forestier”), fiind de acea onorat cu un stipendiu pentru cercet?ri prin British Council (1951). Astfel a avut posibilitatea s? lucreze la Universitatea din Oxford timp de ?ase luni, cercetand rela?iile simbiotice intre arbori de p?dure ?i ciuperci. Mai departe s-a ocupat cu studii taxonomice la venerabilul Kew Gardens . Inapoiat, a preluat o func?ie la centrul de cercetare al Forstwirtschaftliche Bundesversuchsanstalt (Institutul Federal de Cercetare Silvic?) din Imst , Tirol , pe care a de?inu-o pan? in 1968. Savantul a aplicat cuno?tin?ele sale despre simbion?i fungicizi dobandite la Oxford intr-o munc? de pionierat, privind reimp?durirea zonelor muntoase. Pe atunci a dezvoltat metode pentru a inocula copaci cu ciuperci de simbioz? micorizal? ectotrofic? (buretele alimentator se afl? pe exteriorul r?d?cinii) care sunt intre timp standard mondial in practica forestier?. ^[6]

In plus a continuat studiile sistematic-taxonomice privind ciupercile mai mari, a c?ror rezultate au devenit noi criterii standard in ??rile de limba german?. In 1953 a fost publicat? prima edi?ie a marii sale opere de determinare in 2 volume Blatter- und Bauchpilze (Agaricales und Gastromycetes) - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas (numit? scurt ?Moser“), cu 4 edi?ii noi ?i extinse in 1955, 1967, 1978 ?i 1983 ?i tradus? in mai multe limbi. Importan?a extraordinar? a acestei lucr?ri pentru cercetarea biodiversit??ii ciupercilor in ?i in afara Europei este pan? in prezent incalculabil?. Genul de ciuperci cu lamele taxonomic dificil Cortinarius cu aproximativ 3.000 de specii in intreaga lume, a insemnat de-a lungul vie?ii lui o provocare deosebit?. In acest consens a publicat in 1960 marea monografie Die Pilze Mitteleuropas - Die Gattung Phlegmacium (Schleimkopfe) (?Ciupercile Europei Centrale - Genul Phlegmacium, un subgen Cortinarius”) care a incurajat pe colegii lui profesionali s? se procupe cu aceast? problem? dificil? mai intensiv. ^[7]

Tot in timpul acestei perioade intensive de munc?, savantul a abilitat in microbiologia plantelor (1956) ?i a ?inut prelegeri la ?Institutul de Botanic?” pe tema ?Micologie ?i Microbiologie“. In 1964 a primit titlul de profesor asociat. Avand in vedere importan?a crescand? a acestor subiecte precum activit??ile lui Moser la nivel interna?ional extrem de vizibile, in 1966, Facultatea de ?tiin?e Naturale a Universit??ii Innsbruck a recomandat Ministerului Educa?iei infiin?area unei noi catedre ?Microbiologie“ la Institutul de Botanic?. Ea a avut loc in ianuarie 1967 ?i Moser a fost numit profesor titular, dup? ce un cerc ilustru de botani?ti ?i micologi europeni au decis in unanimitate, c? el ar fi primo et unico loco pentru ocuparea noului ordinariat. In 1972 a fost constituit primul institut de microbiologie din Austria, ?i Moser a fost stabilit ca pre?edinte. In 1991 sa retras din func?ii cat mai curand posibil, pentru a sc?pa de povara sarcinilor administrative ca ?ef al institutului, pentru a ob?ine astfel mai mult timp pentru domeniul s?u preferat al cercet?rii, familia ciupercilor Cortinaceae . ^[8]

Ierbarul micologic la Universitatea din Innsbruck, fondat de Moser, con?ine mai mult de 25.000 de colec?ii individuale din intreaga lume, intre ele 420 din specia Cortinarius ?i suplimentar 80 de soiuri care au fost descrise de el. ^[9]

Devotamentul s?u neobosit pentru micologie ?i microbiologie a r?mas pan? la sfar?it neintrerupt: inc? in luna august a anului 2002, pu?ine zile inaintea mor?ii sale, a mai ?inut discursuri la International Mycological Congress din Oslo . Experien?ele sale le-a dat mai departe unui num?r mare de elevi, inclusiv mai mult de 60 doctoranzi, din care ast?zi, mul?i din ei au intrat in func?ii de conducere ca cercet?tori sau profesori, lucrand in domeniile de ?tiin?? ?i economie. ^[7]

Ciuperci denumite de Moser (selec?ie) [ modificare | modificare surs? ]

Onoruri (selec?ie) [ modificare | modificare surs? ]

Marele savant a ob?inut multe onoruri, intre altele: ^[5]

• Medalia Clusius , Budapesta (1978)
• Doctor honoris causa , Universitatea din Lyon (1984)
• Premiul Kardinal Innitzer , Viena (1985)
• Cet??ean de onoare al ora?ului Borgotaro , Italia (1990)
• 1992 ? Membru al Academiei Na?ionale de ?tiin?e din Ucraina (1992) ^[10]
• Membru de onoare in multe societ??i micologice, intre altele: Mycological Society of America , Bayerische Botanische Gesellschaft , Deutsche Gesellschaft fur Mykologie , Societe Mycologique de France , Schweizerische Mykologische Gesellschaft , Ukrainische Botanische Gesellschaft .
• Membru corespondent al Academiei Austriece de ?tiin?e

Denumiri taxonomice in onoarea lui Moser [ modificare | modificare surs? ]

In total dou? genuri ?i 23 de specii cu epitetele moseri , moserianus sau meinhardii au fost denumite dup? Meinhard Michael Moser:

Genuri [ modificare | modificare surs? ]

• Chromosera
• Moserella

Specii [ modificare | modificare surs? ]

Publi?atii (selec?ie) [ modificare | modificare surs? ]

O bibliografie cuprinz?toare a lucr?rilor lui Moser a fost publicat? in necrologul din jurnalul Sydowia 2003, in care sunt enumerate peste 210 de publica?ii unice sau co-autorizate. Lucr?rile principale ale lui Moser includ: ^{[8] [11]}

• Neue Pilzfunde aus Tirol. Ein Beitrag zur Kenntnis der Pilzflora Tirols , in jurnalul Sydowia , nr. 4, p. 84 pp. (1950)
• Die Gattung Cortinarius Fr. (Schleierlinge) in heutiger Schau , in jurnalul Zeitschrift fur Pilzkunde , nr.21, p. 1-10 (1952)
• Blatter- und Bauchpilze (Agaricales und Gastromycetes) in Helmut Gams: Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas , vol. 2, Editura G. Fischer. Stuttgart 1953 (cu 4 edi?ii noi in 1955, 1967, 1978 ?i 1983)
• Die Bedeutung der Mykorrhiza fur Aufforstungen in Hochlagen , in jurnalul Forstwissenschaftliches Centralblatt , nr. 75, p 8-18 (1956)
• Der Einfluss tiefer Temperaturen auf das Wachstum und die Lebenstatigkeit hoherer Pilze mit spezieller Berucksichtigung von Mykorrhizapilzen , in jurnalul Sydowia , nr. 12, p. 386-399 (1958)
• Die kunstliche Mykorrhiza-Impfung an Forstpflanzen , in jurnalul Forstwissenschaftliches Centralblatt , nr. 77, p. 32-40 (1958)
• Die Mykorrhiza - Zusammenleben von Pilz und Baum , in jurnalul Umschau , nr. 58, p. 267-270 (1959)
• Die Pilze Mitteleuropas - Die Gattung Phlegmacium (Schleimkopfe) , vol. 4, Editura Julius Klinkhardt, Bad Heilbrunn 1960
• Ascomyceten (Schlauchpilze) - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas , vol. 2 a, Editura G. Fischer. Stuttgart 1963
• Die Mykorrhizafrage bei der Anzucht von Forstpflanzen fur das Hochgebirge . edi?ie supl. din: Forstsamengewinnung und Pflanzenanzucht fur das Hochgebirge , Editura BLV, Munchen-Basel-Wien 1964
• Cortinarius Fr. und nahe verwandte Gattungen in Sudamerika , complement al jurnalului Nova Hedwigia nr 52, (impreuna cu elevullui Egon Horak, 1975, 628 p.)
• Fungorum Rariorum Icones Coloratae , vol. 7, Editura J. Cramer, Vaduz 1978
• Rohrlinge und Blatterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas , vol. 2 b/2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1978 ?i 1983
• Keys to Agarics and Boleti (Polyporales, Boletales, Agaricales, Russulales) , Editura R. Phillips, Londra 1983, 535 p.
• Guida alia determinazione dei funghi (Polyporales, Boletales, Agaricales, Russulales) , Editura Saturnia, Trento 1986, 565 p.
• Toxic properties of the mushroom Cortinarius orellanus: 1. Chemical characterization of the main toxin of Cortinarius orellanus (Fr.) and C. speciosissimus (Kuhn. & Romagn.) and acute toxicity in mice , in jurnalul Archives of Toxicology , nr. 62, p. 81-88 (1988)
• Farbatlas der Basidiomyzeten , Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1985-2003 (impreun? cu M. & W. Julich)
• Fungi non Delineati - Rare, debated and new taxa of the genus Cortinarius (Agaricales) , Libreria Mykoflora, Alassio 2001
• Florae Austriae - Die Cortinariaceae Osterreichs , vol. 3, Editura Kommission fur Interdisziplinare Okologische Studien, Viena 2001, 220 p.

Galerie de imagini [ modificare | modificare surs? ]

• 
  Cortinarius psittacinus
• 
  Entoloma hirtipes
• 
  Panaeolus alcidis
• 
  Psilocybe serbica
• 
  Volvariella murinella

Note [ modificare | modificare surs? ]