한국   대만   중국   일본 
Maria Tescanu Rosetti - Wikipedia Sari la con?inut

Maria Tescanu Rosetti

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Maria Tescanu Rosetti
Date personale
Nume la na?tere Maria Rosetti-Tescanu Modificați la Wikidata
Porecl? Maruca Modificați la Wikidata
N?scut? 17 iulie 1878
Bere?ti-Tazl?u , Bac?u , Romania , Romania Modificați la Wikidata
Decedat? decembrie 1968 (90 de ani)
Geneva , Geneva , Elve?ia Modificați la Wikidata
Inmormantat? division 68 du cimetiere du Pere-Lachaise [*] [[ division 68 du cimetiere du Pere-Lachaise |​]] Modificați la Wikidata
C?s?torit? cu Mihail G. Cantacuzino ( ? )
George Enescu ( ? ) Modificați la Wikidata
Copii Constantin Cantacuzino Modificați la Wikidata
Cet??enie   Romania Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba roman? Modificați la Wikidata
Activitate
Porecle Maruca  Modificați la Wikidata

Maria Rosetti-Tescanu (cunoscut? ulterior ca Maruca Cantacuzino ; n. , Bere?ti-Tazl?u , Bac?u , Romania , Romania  ? d. , Geneva , Geneva , Elve?ia ) a apar?inut unei vechi familii boiere?ti, a fost una din doamnele de companie ale reginei Maria ; la 18 ani devine so?ia prin?ului Mihail G. Cantacuzino , c?p?tand astfel ?i titlul de ?Prin?es?”. Ulterior decesului acestuia (1928), devine prietena intim? a filosofului Nae Ionescu (care o p?r?se?te ins? dup? ca?iva ani in favoarea altei femei), iar in 1937 so?ia lui George Enescu . Este mama aviatorului Constantin Cantacuzino ?i bunica scriitoarei Oana Orlea .

Refugiul din Ia?i [ modificare | modificare surs? ]

In timpul Primului R?zboi Mondial a fost refugiat? la Ia?i , unde l-a g?zduit pe compozitorul George Enescu . Aici, lang? Spitalul Militar din Ia?i, i?i organizeaz? un pavilion din scandur?, "somptuos mobilat [1] ". Nichifor Crainic , care in acea vreme era soldat sanitar ata?at la respectivul spital, m?rturise?te cum M?ruca Cantacuzino era vizitat? zilnic de trei b?rba?i (aman?i), dintre care cel de-al treilea era insu?i compozitorul George Enescu . Cand, revolta?i, angaja?ii spitalului hot?r?sc s? descind? in pavilion, g?sesc, intre altele, o "c?r?ulie fran?uzeasc?" [1] ce con?inea secretul celor trei vizite periodice consecutive. Cartea o sf?tuia pe M. Cantacuzino c? "pentru a-?i men?ine proaspete senza?iile amoroase, femeia trebuie s? aib? trei aman?i simultan" [1]

Mai mult, M. Cantacuzino oferea banchete somptuoase unde invita?ii erau servi?i cu curcani, purcei ?i ou?, alimente pe care le ob?inea dand la schimb zah?rul, tutunul ?i untdelemnul destinat bolnavilor din spital [1] . O alt? isprav? a prin?esei era de a pune solda?ii convalescen?i s? danseze dansuri romane?ti intr-o curte a unei m?n?stiri de lang? Ia?i, pentru a distra mesenii. Nichifor Crainic estimeaz? c? aproximativ 73 de astfel de convalescen?i au murit ca urmare a acestor jocuri ce le solicitau rezervele de energie r?mase [1] .

Cand, intr-un final, angaja?ii spitalului, al?turi de Nichifor Crainic , se hot?r?sc s? denun?e aceste abuzuri criminale, so?ul de atunci al prin?esei intervine ( Mihail Cantacuzino , ministru al justi?iei), ?antajandu-i [1] . De?i nicio acuza?ia adus? impotriva prin?esei Cantacuzino nu poate fi demontat?, ea sfar?ind prin a izbucni in plans, totu?i cei pedepsi?i au fost tot angaja?ii spitalului, al?turi de Nichifor Crainic , care au fost da?i afar? din spital [1] . Toate acestea se intamplau intr-o vreme cand zilnic c?ru?e de solda?i romani mor?i erau transporta?i vrafuri de la spital la cimitir, iar coridoarele erau sc?ldate in ?ipetele de durere ale bolnavilor [1] .

Tot in aceast? vreme a participat la demonstra?iile organizate de doamnele din inalta societate, sub patronajul Reginei Maria , intre 22-24 februarie 1918 , care protestau impotriva m?surilor luate de guvernul generalului Averescu . [2]

Constantin Argetoianu , prezint? activitatea ei din acele zile, in caracteristicul s?u stil sarcastic: ?Maruca Cantacuzino, imaculata ≪pransesa loanten?≫ nev?zut? tot timpul r?zboiului, abandonase pridvoarele m?n?stire?ti ?i tr?gand dup? dansa pe Enescu - cu o trambi?? in gur? ?i cu unghiile in doliu - se pusese ?i ea in fruntea unei coloane de vestale ?i se plimba cu curaj intre Palatele Regale, casa Generalului Berthelot ?i gar?” . [3]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b c d e f g h Crainic, Nichifor ( ). Zile albe, zile negre. Memorii . Floare Alb? de Col?. p. 157-159.  
  2. ^ Constantin Argetoianu, Memorii, vol. V , Editura Machiavelli, Bucure?ti,1995, pp. 11-12
  3. ^ Argetoianu, p. 12

Bibliografie suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

  • Umbre ?i lumini: amintirile unei prin?ese moldave , Maria Cantacuzino-Enescu, traducere din limba francez? de Elena Botez, Editura Aristarc, One?ti, 2005 - [1]
  • S?ndulescu, Al. ( ), Intoarcere in timp: memoriali?ti romani , Edi?ia a II-a, rev?zut? ?i ad?ugit?, Bucure?ti: Editura Muzeul Na?ional al Literaturii Romane, pp. 127?139  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]