한국   대만   중국   일본 
Margaret St. Clair - Wikipedia Sari la con?inut

Margaret St. Clair

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Margaret St. Clair
Date personale
N?scut? [2] [3] [4] [5] Modificați la Wikidata
Hutchinson , Kansas , SUA Modificați la Wikidata
Decedat? (84 de ani) [2] [3] [4] [5] Modificați la Wikidata
Santa Rosa , California , SUA Modificați la Wikidata
P?rin?i George A. Neeley [*] [[ George A. Neeley (politician american)|​]] Modificați la Wikidata
Cet??enie   Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupa?ie romancier? [*]
scriitoare
scriitoare de science-fiction [*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbite engleza american? Modificați la Wikidata
Activitate
Pseudonim Wilton Hazzard [1] ,   Idris Seabright [1]   Modificați la Wikidata

Margaret St. Clair (n. , Hutchinson , Kansas , SUA  ? d. , Santa Rosa , California , SUA ) a fost o scriitoare american? de literatur? ?tiin?ifico-fantastic? , care a scris ?i sub pseudonime ca Idris Seabright ?i Wilton Hazzard .

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

St. Clair s-a n?scut in Hutchinson , Kansas . Tat?l ei, membru al Camerei Reprezentan?ilor SUA George A. Neeley, a murit atunci cand Margaret avea ?apte ani, dar a l?sat-o pe mama ei cu o situa?ie financiar? foarte bun?. Neavand fra?i, Margaret ?i-a amintit de copil?ria ca fiind "mai degrab? singuratic? ?i plin? de c?r?i." La ?aptesprezece ani, ea ?i mama sa s-au mutat in California. In 1932, dup? ce a absolvit Universitatea din California, Berkeley , s-a c?s?torit cu scriitorul Eric St. Clair. In 1934 a ob?inut un doctorat in greaca clasic? . [6] Familia St. Clair a tr?it intr-o cas? cu colin?, cu o vedere panoramic? c?tre ceea ce este acum El Sobrante, California, unde Margaret a gr?din?rit ?i a crescut ?i a vandut c??elu?i teckel . [7]

In scrierile sale autobiografice rare, St. Clair a dezv?luit cateva detalii despre via?a ei personal?, dar interviuri cu persoane care o ?tiau indic? faptul c? ea ?i so?ul ei au c?l?torit foarte mult (inclusiv vizite in cateva colonii de nudi?ti), cei doi au ales s? nu aib? copii, iar, in 1966, au fost ini?ia?i in religia Wicca de Raymond Buckland, luand numele magice Froniga ?i Weyland. [8] Eric St. Clair a avut diverse slujbe, ca statistician, asistent social, horticultor, vanz?tor de accesorii ?i asistent de laborator la Universitatea din California , la Departamentul de Fizic? Berkeley . El a publicat, de asemenea, numeroase povestiri ?i articole de pres? ?i a fost "poate cel mai important scriitor american de povestiri pentru copii despre ur?i, el a vandut aproape 100 de astfel de povestiri". [9]

Familia St. Clair s-a mutat in cele din urm? din El Sobrante intr-o cas? de pe coasta lang? Point Arena , "unde fiecare fereastr? avea o vedere c?tre ocean". [8] Margareta a supravie?uit decesului so?ului ei ca?iva ani. Un sus?in?tor pe tot parcursul vie?ii al American Friends Service Committee , ea ?i-a petrecut ultimii ani la Casa prietenilor din Santa Rosa, California . A decedat in 1995 la Santa Rosa.

Povestiri [ modificare | modificare surs? ]

St. Clair a scris c? "?i-a incercat mai intai norocul cu povestiri cu detectivi ?i de mister ?i chiar ?i cu a?a-numitele povestiri de "calitate", inainte de a-?i g?si voca?ia scriind povestiri de fantezie ?i ?tiin?ifico-fantastice pentru revistele pulp. [7]

Incepand cu sfar?itul anilor 1940, St Clair a scris ?i publicat, dup? num?r?toarea ei, cca. 130 de povestiri scurte. Printre lucr?rile sale timpurii se num?r? seria Oona ?i Jick cu opt povestiri publicate intre anii 1947-1949, care a prezentat nenorocirile comice ale "gospodinei viitorului" Oona ?i ale so?ului ei devotat, Jick. Povestirile au loc aparent intr-un viitor ideal, dar sunt de fapt o privire satiric? asupra vie?ii domestice postbelice, concentrandu-se pe achizi?ionarea de aparate de uz casnic. St. Clair a remarcat mai tarziu c? povestirile cu Oona ?i Jick "nu erau deosebit de populare printre fanii, care erau - ca ?i acum - o gr?mad? de oameni destul de lipsit? de umor. Tonul u?or al povestirilor p?rea s? jigneasc? cititorii ?i s?-i fac? s? cread? c? m? distrez pe seama lor." [6]

Ea a fost deosebit de prolific? in anii 1950 , cand a realiat cateva povestiri apreciate ?i de multe ori retip?rite precum "The Man Who Sold Rope to the Gnoles" (1951), "Brightness Falls from the Air" (1951), "An Egg a Month from All Over" (1952) ?i "Horrer Howce" (1956). Ea s-a inspirat ocazional din educa?ia ei in clasicism ?i din cunoa?terea mitologiei grece?ti , ca de exemplu in "Mrs. Hawk" (1950), o actualizare modern? a mitului lui Circe , "The Bird" (1951), despre intalnirea omului modern cu pas?rea Phoenix mitologic? sau in "The Goddess on the Street Corner" - "Zei?a de la col?ul str?zii" (1953), in care un ghinionist o intalne?te pe Afrodita la fel de vulnerabil?.

Incepand cu anul 1950, odat? cu "The Listening Child", toate povestirile lui St. Clair din revista The Magazine of Fantasy and Science Fiction au ap?rut sub pseudonimul Idris Seabright. Povestirea ap?rut? sub pseudonimul Seabright, "Personal Monster", a ap?rut in edi?ia din septembrie 1955 imediat inainte de povestirea "Too Many Bears" a debutantului in revist?, so?ul s?u, Eric. In nota introductiv? a povestirii "Too Many Bears", editorul Anthony Boucher a afirmat c? Eric St Clair "este c?s?torit in mod indubitabil cu doi dintre scriitorii mei prefera?i din domeniul science fiction". [10]

Trei dintre povestirile scriitoarei au fost adaptate pentru televiziune. "Mrs. Hawk" a fost ecranizat? ca "The Remarkable Mrs. Hawk" pentru sezonul serialului Thriller din 1961, cu Jo Van Fleet in rolul principal. " The Boy Who Predicted Earthquakes - B?iatul care a prezis cutremure" (1950) ?i "Brenda" (1954) au fost filmate ca segmente ale sezonului din 1971 ale serialului lui Rod Serling Night Gallery .

St. Clair a scris doar o man? de povestiri de mister, dar una dintre acestea, The Perfectionist (1946), a fost reprodus? ?i tradus? pe scar? larg? ?i a servit ca inspira?ie a piesei de teatru A Dash of Bitters de Reginald Denham ?i Conrad Sutton Smith. [6] A scris, de asemenea, mai multe lucr?ri de fic?iune ?i de satir? pentru "revistele domnilor", inclusiv pentru Gent ?i The Dude .

Ea a folosit pseudonimul Wilton Hazzard, un nume general folosit in revistele editate de Fiction House, pentru o povestire publicat? intr-o edi?ie a revistei Planet Stories care con?inea deja o povestire sub numele ei.

Romane [ modificare | modificare surs? ]

St. Clair a scris, de asemenea, opt romane, dintre care patru au fost publicate in seria Ace Double.

Sign of the Labrys (1963) a inclus o folosire devreme a elementelor Wicca in fic?iune; St. Clair a scris c? romanul "a fost in primul rand inspirat de c?r?ile lui Gerald Gardner despre vr?jitorie". [6] Editorul " The Crystal Well", a numit Sign of the Labrys "un clasic ocult" [6] iar in revizuirea romanului pentru revista Analog , P. Schuyler Miller a declarat c? St. Clair era unul dintre cei mai neaprecia?i scriitori de literatur? ?tiin?ifico-fantastic?. [11] Studiul scriitoarei St. Clair asupra vr?jitoriei a dus la o prietenie cu Raymond Buckland , care a afirmat despre familia Sf. Clair c? sunt "oameni absolut minuna?i, foarte calzi ?i iubitori". [8]

Mo?tenire [ modificare | modificare surs? ]

De la inceputul carierei sale, St. Clair a fost con?tient? de rolul ei neobi?nuit de scriitoare intr-un domeniu dominat de b?rba?i. Un articol pe care l-a scris pentru Writer's Digest in 1947, despre vanzarea de povestiri pe pia?a de science fiction, incepe astfel: "De ce este distractiv s? scriem science fiction? In prima faz?, nu pare atractiv, mai ales pentru o femeie". [12] Cand Conven?ia World Science Fiction a avut loc la Oakland in 1954, Oakland Tribune a subliniat c? St Clair este un autor local, cerandu-i s? le ofere un "meniu al viitorului". [13] Pe coperta din spate a romanului s?u tip?rit in 1963 , Sign of the Labrys, scrie cu majuscule literele "Femeile scriu Science-Fiction!" ?i continu?: "Femeile sunt mai apropiate de primitiv decat b?rba?ii, sunt con?tiente de maree ?i au o amintire ingropat? a trecutului obscur ?i vechi al omenirii, lucruri care poate s? apar? pentru a colora ?i a aroma un roman, o femeie de acest fel este Margaret St. Clair..." [14]

Rolul de pionierat al scriitoarei St. Clair ca femeie care scrie science fiction a fost remarcat de Eric Leif Davin in cartea sa Partners in Wonder: Women and the Birth of Science Fiction, 1926-1965. [15]

Margaret St. Clair Papers sunt arhivate la Universitatea din California, Riverside .

Ramsey Campbell a descris lucrarea lui St. Clair ca fiind "surprinz?tor de original?" ?i sus?ine c? "nu a fost pe deplin apreciat?". [16]

Lucr?ri [ modificare | modificare surs? ]

Romane [ modificare | modificare surs? ]

Colec?ii de povesti [ modificare | modificare surs? ]

  • Three Worlds of Futurity (1964)
  • Change the Sky and Other Stories (1974)
  • The Best of Margaret St. Clair (1985)

Povestiri [ modificare | modificare surs? ]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b Czech National Authority Database , accesat in  
  2. ^ a b c d Margaret St. Clair , Internet Speculative Fiction Database , accesat in  
  3. ^ a b c d Margaret Saint Clair , Babelio , accesat in  
  4. ^ a b c d Margaret St. Clair , Autoritatea BnF  
  5. ^ a b c d Margaret Saint Clair , Catalogo Vegetti della letteratura fantastica  
  6. ^ a b c d e Margaret St. Clair, "Wight in Space: An Autobiographical Sketch" in Fantastic Lives: Autobiographical Essays by Notable Science Fiction Writers edited by Martin H. Greenberg, Southern Illinois University Press, 1981, pp. 144-156.
  7. ^ a b Margaret St. Clair, "Presenting the Author" , Fantastic Adventures , November 1946, p. 2.
  8. ^ a b c Chas S. Clifton, "Letter From Hardscrabble Creek: Chasing Margaret" , Hardscrabble #17, June 1997. (Parts of this article were later incorporated into the book Her Hidden Children: The Rise of Wicca and Paganism in America by Chas Clifton, AltaMira Press, 2006.)
  9. ^ Introduction to "Olsen and the Sea Gull" by Eric St. Clair, The Magazine of Fantasy and Science Fiction, September 1964, page 41.
  10. ^ Introduction to "Too Many Bears" by Eric St. Clair, The Magazine of Fantasy and Science Fiction , September 1955, page 63.
  11. ^ Analog Science Fact & Science Fiction , March 1964, p. 91.
  12. ^ Margaret St. Clair, "Twenty-Seven Captured Suns," Writer's Digest , July, 1947.
  13. ^ "Here's Menu of Future?Sound Good?", page 8E, Oakland Tribune , Sept. 7, 1954.
  14. ^ Margaret St. Clair, Sign of the Labrys , Bantam Books, 1963.
  15. ^ Eric Leif Davin, Partners in Wonder: Women and the Birth of Science Fiction, 1926-1965 , Lexington Books, 2005.
  16. ^ Ramsey Campbell, "Introduction" to S. T. Joshi and Stefan R. Dziemianowicz, (ed.) Supernatural Literature of the World : An Encyclopedia . Westport, Conn.: Greenwood Press, 2005.

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]