| Marea Beaufort
|
Harta M?rii Beaufort
|
 |
| Caracteristici
|
|---|
| Suprafa??
| 450 000 km²
|
|---|
| M?suri
|
|---|
| Adancime maxim?
| 4 680 m
|
|---|
| Adancime medie
| 1 004 m
|
|---|
| Date geografice
|
|---|
| Localizare
| Oceanul Arctic
|
|---|
| ??ri riverane
| Canada
?i
Statele Unite
|
|---|
Modific?
date
/
text
 |
Marea Beaufort
mare din
Oceanul Arctic
, cel mai rece ocean al lumii, este situat? in nord-vestul Americii de Nord, la vest de insulele Banks ?i Victoria ?i r?mane ascuns? sub un strat de ghea?? gros de un metru timp de opt luni pe an. Numai vara vasele pot efectua traversarea din
Oceanul Atlantic
in
Oceanul Pacific
, pe scurt?tura pe care o ofer? Marea Beaufort, urm?rind coastele
Canadei
?i al
Alask?i
. Marea Beaufort este considerat? una dintre cele mai friguroase regiuni din lume. La sud, este delimitat? de pustiurile vaste ?i aspre ale Canadei ?i ale Alask?i.
Marea i?i datoreaz? denumirea amiralului englez Sir
Francis Beaufort
, care a observat for?ele eoliene ?i a inventat scala care ii poart? numele ?i care m?soar? intensitatea vantului.
Dup? descoperirea Americii, navigatorii ?i exploratorii au inceput s? caute o alternativ? pentru
Capul Horn
din sudul
Americii de Sud
, care trezea groaza printre marinari. Ideea circumnavig?rii continentului pe la nord a r?mas mult? vreme un simplu vis. Robert McClure a reu?it acest lucru in anii '50 ai
secolului XIX
, in fruntea unei expedi?ii plecat? in c?utarea lui
John Franklin
, disp?rut cu ca?iva ani inainte. El a ajuns prin
Stramtoarea Bering
la
Insulele Banks
, de unde a continuat c?l?toria cu s?niile, mai departe spre est.
In anul
1903
, cercet?torul ?i exploratorul norvegian
Roald Amundsen
(cuceritorul de mai tarziu al
Polului Nord
) a pornit intr-o c?l?torie de-a lungul coastelor nordice ale Canadei ?i Alask?i. El a devenit astfel primul om care a reu?it s? traverseze drumul Maritim de Nord-Vest pe toat? lungimea sa, plutind pe un singur vas. Intre anii
1903
-
1906
, el a str?b?tut aceste ape pe un iaht mic cu motor numit"
Gjøa
", din Oceanul Atlantic pan? la Stramtoarea Bering.
Adev?ratul descoperitor al M?rii Beaufort a fost Vilhjalmur Stefansson,un american de origine islandez?, care in anii '20 a cercetat via?a eschimo?ilor de pe ??rmurile acesteia.
Marea Beaufort este intins? ?i pu?in adanc?, din ea se ridic? pu?ine insule. Unicul golf din marea Beaufort, care se intinde intre insulele Banks ?i teritoriile de Nord-Vest, a primit numele de
Roald Amundsen
.
Cel mai mare fluviu, care se vars? in marea Beaufort, este
Mackenzie
, cu izvorul in Marele Lac al Sclavilor. Sistemul s?u fluvial este considerat al doilea ca m?rime din
Statele Unite
, dup? sistemul
Mississippi
-
Missouri
.
Clima este polar?. Temperatura apei se men?ine aproape de 0 °C tot timpul anului. Temperatura medie atinge -28 °C in luna ianuarie ?i +4 °C in luna iulie.
Marea Beaufort este bogat? in z?c?minte de petrol ?i de gaze naturale. Condi?ile extreme de clim? complic? exploatarea acestor resurse extrem de bogate. Insula Herschel a fost in secolul al XIX-lea un important centru al van?torii de balene. De?i in ziua de ast?zi aceste animale , cele mai mari din lume, pot fi rareori intalnite, pescuitul continu? s? reprezinte, al?turi de extrac?ia de petrol, baza economiei acestei regiuni slab populate din America. Popula?ia din cele mai mari a?ez?ri de pe malul m?rii, precum
Barrow
de pe promontoriul cu acela?i nume (partea vestic? a m?rii Beaufort sau
Sachs Harbour
(unica localitate de pe Insulele Banks), rar dep??e?te o mie de locuitori. Nici m?car stimulentele economice puternice, precum scutirea de impozite pe venit ?i credite f?r? doband? pentru ce care doresc s?-?i construiasc? o cas? in aceste regiuni aspre nu au schimbat sim?itor situa?ia deocamdat?.