Mamifer Fosil?: Triasicul tarziu ? Recent 225 sau 167?0 mil. ani Pre? ? O S D C P T J K P g N
Diverse ordine de mamifere
Clasificare ?tiin?ific?
Regn:	Animalia
Increng?tur?:	Chordata
Subincreng?tur?:	Vertebrata
Supraclas?:	Tetrapoda
(neclasificat):	Synapsida
Clas?:	Mammalia Linnaeus , 1758
Subclas?/Infraclas?
Subclasa Yinotheria Subclasa † Allotheria Subclasa Theria Infraclasa † Trituberculata Infraclasa Metatheria Infraclasa Placentalia
Modific? text

Mamiferele (din latinescul mamma ? ?san”, ?mamel?” + ferre ? ?a purta”) sunt un grup de animale vertebrate care constituie clasa Mammalia ?i se caracterizeaz? prin prezen?a: glandelor mamare , care la femele produc lapte pentru hr?nirea puilor; a neocortexului (o regiune a creierului ); bl?nii sau p?rului ?i a oscioarelor urechii medii . Aceste caracteristici le disting de cealalt? grup? de amnioate, reprezentate de reptile ?i p?s?ri ( sauropside ). Mamiferele reprezint? o linie evolutiv? proprie, derivat? din sinapsidele ap?rute in Carbonifer , acum peste 300 de milioane de ani. In prezent au fost identificate aproximativ 6.400 de specii existente de mamifere. Cele mai numeroase ordine sunt roz?toarele , liliecii ?i insectivorele ( arici , talpide, chi?cani ?i altele), urm?toarele trei fiind primatele (inclusiv oamenii , maimu?ele, lemurienii ?i al?i), paricopitatele ( cetacee , hipopotamide ) ?i carnivorele ( pisici , caini , foci ?i altele).

Cat prive?te cladistica , care reflect? istoria evolu?ionist? a grupului, mamiferele sunt singurii membri vii ai Synapsida . Aceast? clad? , al?turi Sauropsida (reptile ?i p?s?ri), formeaz? un grup taxonomic comun, numit? Amniota . Str?mo?ii primelor mamifere au fost sinapsidele pelicozauriene din clada Sphenacodontia (grup care includea specii premamale precum Dimetrodon ). La sfar?itul Carboniferului , in urm? cu aproximativ 300 de milioane de ani, sinapsidele se indep?rteaz? de linia filogenetic? sauropsidic?. Linia care urmeaz? cladei Sphenacodontia s-a imp?r?it in mai multe grupuri de sinapside non-mamifere ? uneori denumite incorect reptile asem?n?toare mamiferelor ? inainte de a da na?tere terapsidelor in perioada Permianului timpuriu. Astfel, mamiferele provin de la cinodon?i , un grup avansat de terapside din timpul Triasicului tarziu . Majoritatea ordinelor contemporane ale mamiferelor au ap?rut in perioadele Paleogen ?i Neogen ale erei Cenozoice . Dup? dispari?ia dinozaurilor non-aviari reprezint? grupul dominant de vertebrate terestre de acum 66 de milioane de ani pan? in prezent.

Corpul tip al mamiferelor este patruped , alc?tuit din cap, gat, torace, abdomen ?i coad?, majoritatea mamiferelor folosind cele patru extremit??i pentru locomo?ia terestr?. La unele mamifere, extremit??ile sunt adaptate pentru deplasarea in ap? ( cetacee ?i pinipede ), zbor ( lilieci ), planare (veveri?e) sau s?patul subteran ( carti?e ). Mamiferele au o dimensiune cuprins? intre 30-40 mm (liliac) ?i 30 m ( balena albastr? ) ? cel mai mare animal care a tr?it vreodat? pe P?mant. Durata de via?? maxim? variaz? de la doi ani pentru soricide la 211 de ani pentru balena de Groenlanda . Majoritatea mamiferelor contemporane dau na?tere la pui vii, cu excep?ia a cinci specii de monotreme , care sunt mamifere ovipare (depun ou?). Cel mai numeros grup de mamifere, numit Placentalia , include forme la care formeaz? un organ special in timpul gesta?iei , numit placent? , destinat nutri?iei f?tului .

Unele mamifere sunt ? inteligente ”, posedand un creier bine dezvoltat, con?tiin?? de sine ?i capacitatea de a utiliza unelte primitive. Mamiferele pot comunica ?i vocaliza sunete in mai multe moduri: producerea de ultrasunete , marcarea teritoriului prin intermediul anumitor substan?e, semnale de alarm?, cant ?i ecoloca?ie. Mamiferele se pot organiza in societ??i de fisiune-fuziune, haremuri ?i ierarhii; dar pot fi ?i solitare sau teritoriale. Majoritatea mamiferelor sunt poligame , dar unele sunt monogame sau poliandre .

Domesticirea unor specii de mamifere de c?tre oameni a jucat un rol major in revolu?ia neolitic? ?i a dus la dispari?ia societ??ii van?torilor ?i culeg?torilor ca modalitate de constituire a comunit??ilor umane. Acest lucru a dus la o restructurare major? a societ??ilor umane de la modul de via?? nomad la unul sedentar, cu o cooperare mai intens? intre grupuri din ce in ce mai numeroase, favorizand dezvoltarea primelor civiliza?ii .

Mamiferele domesticite sunt exploatate ca animale de trac?iune, surse de produse alimentare ( carne , lactate ), blan? ?i piele. De asemenea, unele mamiferele sunt folosite ca organisme model in ?tiin?? sau vanate.

Mamiferele sun reprezentate in arta grafic? din paleolitic ?i continu? s? fie prezente in literatur?, filme, mitologie ?i religie. Sc?derea num?rului ?i dispari?ia multor mamifere este determinat? in primul rand de braconaj ?i de distrugerea habitatelor de c?tre om (defri??ri, dezml??tinire, des?elenirea stepelor ?i a luncilor etc).

Clasificare [ modificare | modificare surs? ]

Clasificarea mamiferelor a suportat mai multe modific?ri, odat? cu definirea acestui grup taxonomic de Carl Linne in 1758. In prezent, niciun sistem de clasificare a organismelor vii nu este universal acceptat. McKenna & Bell (1997) ?i Wilson & Reader (2005) ofer? compendii recente utile in acest sens. ^[1] Principiile de clasificare a mamiferelor propus? de George Gaylord Simpson (Buletinul AMNH v. 85, 1945) furnizeaz? o imagine generalist? asupra sistematicii ?i originii mamiferelor, concepte predate universal pan? la sfar?itul secolului al XX-lea. Clasificarea mamiferelor propus? de Simpson a fost recalibrat? in urma descoperirilor paleontologice recente. Totu?i, in ultimii au avut loc mai multe dezbateri prive?te cu privire la principiile de clasificare ale organismelor, inclusiv mamiferele, incluzand rezultatle genetice. Chiar ?i in astfel de condi?ii, clasificarea propus? de Simpson fiind dep??it?, r?mane a fi cea mai apropiat? de cerin?ele actuale. ^[2]

Cele mai multe mamifere, inclusiv cele ?ase ordine bogate in specii, apar?in grupului placentar. Cele trei ordine cele mai mari in num?r de specii sunt Rodentia : ?oareci, ?obolani, porcupine, castori , capibare ?i alte mamifere roz?toare; Chiroptera : lilieci; ?i Soricomorpha: soricidele , ?estarii ?i solenodonii.

La inceputului secolului XXI, studiile moleculare bazate pe analizele de ADN, au furnizat noi date privind leg?tura evolu?ionist? intre taxonii mamiferelor. ^[3] Sistemele actuale de clasificare bazate pe studii moleculare relev? trei grupuri majore, sau linii filogenetice, de mamifere placentare - Afrotheria , Xenarthra ?i Boreoeutheria - care s-au desprins in perioada Cretacic? dintr-un str?mo? comun. ^[4] Totu?i, leg?turile dintre cele trei ramuri este controversat?, existand mai multe ipoteze de clasificare a mamiferelor. Principalele grupe care alc?tuiesc clasa mamiferelor sunt: Atlantogenata , Epitheria ?i Exafroplacentalia . Boreoeutheria reprezint? dou? linii evolu?ioniste - Euarchontoglires ?i Laurasiatheria .

Estim?rea timpul de divergen?? a celor trei grupe maore de placentare variaz? intre 105 - 120 de milioane de ani in urm?, in func?ie de tipul de ADN utilizat in cercet?rile moleculare (nuclear sau mitocondrial) ^[5] ?i de interpret?rile oferite de datele paleogeografice.

Morfologie extern? [ modificare | modificare surs? ]

Marea majoritate a mamiferelor au corpul acoperit de p?r/blan?, (in afar? de cetacee , care ins? pot avea urme de pilozitate).

Blana mamiferelor are mai multe func?ii vitale. Impiedic? r?spandirea c?ldurii corpului in mediul inconjur?tor . Mamiferele, avand o temperatur? intern? de 36 - 39° Celsius , adic? o temperatur? mai mare decat cea a mediului extern, cedeaz? c?ldur? , in special in sezonul rece , cand temperatura mediului extern devine mult mai mic? decat cea a corpului. Cand ins? in mediul exterior temperatura devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la unele mamifere se manifest? fenomenul invers, de n?parlire, atunci cand cade p?rul, ca cedarea temperaturii s? se accelereze; ofer? protec?ie mamiferului contra unor factori externi, precum radia?iile solare, suprafe?e dure, plante sau animale ce pot afecta tegumentul mamiferului; p?rul/blana poate asigura o adaptare mai bun? a mamiferului la condi?iile externe.

Anatomie intern? [ modificare | modificare surs? ]

Structura intern? la toate mamiferele este cam aceea?i. Cavitatea toracic? este la fel, con?inand inima ?i pl?manii , iar cea abdominal? con?ine stomacul , intestinele , ficatul , rinichii , splina etc.

Tegumentul [ modificare | modificare surs? ]

Tegumentul mamiferelor (pielea), este un strat exterior protector, care este de cele mai multe ori acoperit de pilozitate , (cazuri excep?ionale sunt cetaceele, care din cauza mediului marin ?i-au pierdut pilozitatea). Are o structur? complex?, constituit? din epiderm? , derm? ?i ?esutul subcutanat ( hipoderma ).

Glande tegumentare [ modificare | modificare surs? ]

Spre deosibire de celelalte vertebrate terestre ( sauropside ), pielea mamiferelor se caracterizeaz? prin abunden?a glandelor tegumentare, care se formeaz? din epiderm? . Glandele tegumentare se formeaz? prin extinderea in derm? a celulelor stratului bazal. Structura ?i func?ia acestor glande este divers?: tubuloase (glandele sudoripare) sau acinoase (glandele sebacee, glandele mamare). Prezen?a sau lipsa acestor categorii de glande difer? in fiecare grup taxonomic, prezentand adapt?ri la modul de via?? al animalelor. Glande mamare sunt prezente la absolut toate mamiferele, inclusiv la ambele sexe.

Glande sudoripare [ modificare | modificare surs? ]

Glandele sudoripare sunt tubulare care se dezvolt? in profunzime in derm? . Partea secretoare are form? de ghem de la care pleac? un canal ce se deschide la suprafa?? pielii sau in bursa p?rului , printr-un por excretor. Lichidul secretat de aceste glande este compus in principal din ap?, in care sunt dizolvate s?ruri, lipide, proteine, pigmen?i, ureea. Glandele sudoripare servesc la termoreglare , r?cirea corpului pe calea evapor?rii apei eliminate la suprafa?a corpului, ?i de excre?ie, prin eliminarea unor metaboli?i.

De?i glandele sudoripare se intalnesc la majoritatea mamiferelor, totu?i, nivelul dezvolt?rii lor este foarte diferit. Aceste glande sunt absente la carti?e , iepuri , pangolini , elefan?i ?i la alte mamifere, in special marine. Distribu?ia lor poate fi generalizat? pe tot corpul, sau pot fi concentrate in anumite regiuni. La majoritatea roz?toarelor glandele sudoripare se afl? numai in talpa picioarelor, pernu?ele degetelor, in regiunea bazinului ?i pe buze. La lilieci , aceste glande se intalnesc pe fa??, la unii chi?cani ? pe partea ventral? a corpului. Glandele sudoripare sunt numeroase in pielea copitatelor.

Exist? dou? tipuri de glande sudoripare:

• Glande sudoripare apocrine - secret? un lichid vascos, imbog??it cu proteine ???i lipide, inodore la inceput, dar prin activitatea bacterian? ob?ine un miros specific cu rol semnalizator. La om, r?spandirea glandele apocrine este limitate la canalele auditive, pleoape, areole mamare, axile ?i zona genito-anal?. Sunt singurele glande implicate in termoreglare la ungulate ( c?mile , cai, vite) ?i marsupiale , secre?ia glandelor apocrine este apoas? participand la termoreglare.
• Glande sudoripare ecrine - secret? un lichid alc?tuit din ap? ?i s?ruri. Sunt cele mai numeroase glande sudoripare la om, responsabile de r?cire, in timp ce la majoritatea mamiferelor ele sunt apocrine

Glande sebacee [ modificare | modificare surs? ]

Glandele sebacee sunt glande acinoase compuse, asem?nand-se cu ni?te ciorchine, asociate de obicei cu foliculii pilo?i. Ele se deschid, de regul?, in palnia bursei piloase. Secre?ia lor gras?, numit? sebumul , eliminat? in folicul lubrifiaz? p?r ?i pielea din jur, protejandu-le de uzare ?i asigurandu-le impermeabilitate.

Sunt bine dezvoltate la mamiferele semiacvatice ?i prezint? variabilitate sporit? in cadrul formelor terestre. Lipsesc la unele mamifere marine, precum cetaceele .

Glande odorante [ modificare | modificare surs? ]

Glandele odorante reprezint? glande sudoripare sau sebacee modificate, iar uneori ele sunt o combinare a dou? grupe de glande. Substan?ele odorante au o importan?? deosebit? in comportamentul mamiferelor, care pot servi la marcarea teritoriului, la atragerea partenerilor de sex opus sau in scop defensiv. P?rin?ii marcheaz? cu secretul glandei odorante puii in cuib ?i locul de aflare a puilor. Anume datorit? semnaliz?rii chimice ?oarecii , focile , samurii , vulpile , jderii , cerbii ?i alte mamifere i?i g?sesc puii. Printre glande odorante de inclus ?i:

• Glandele anale, ce se intalnesc la reprezentan?ii familiei mustelide , fiind foarte dezvoltate la sconc?i . Secretul glandelor sconc?ilor are un miros foarte p?trunz?tor, cu rol defensiv, care poate provoca irita?ie ?i chiar orbire temporar?.
• Glandele de moce se intalnesc la cerbul-pitic-moscat, castor , desman, bizam ? rolul acestor glande nu se cunoa?te cu exactitate, dar, luand in considera?ie faptul c? ele sunt active, in deosebi, in perioada de imperechere se presupune c? emana?iile lor stimuleaz? excitarea sexual?.

Secre?iile glandulare care determin? o anumit? reac?ie din partea indivizilor conspecifici de sex opus poart? numele de feromoni . Secre?ia glandelor tegumentare, al?turi de alte elimin?ri odorante ( urina , excrementele, excre?ii genitale), formeaz? baza mecanismului de semnalizare chimic? a mamiferelor. Deoarece mamiferele au ap?rut in perioada domina?iei reptilelor, ele erau nevoite s? duc? un mod de via?? crepuscular sau nocturn. Astfel sim?ul olfactiv ?i semnalizarea chimic? sunt hot?ratoare, in orientare ?i interac?iunea dintre mamifere.

Glande mamare [ modificare | modificare surs? ]

Glandele mamare reprezint? glande tubulare simple tubulo-alveolare compuse, specializate pentru secre?ia de lapte, cu rol in hr?nirea puilor. Prezen?a glandelor mamare este una dintre tr?s?turile fundamentale ale mamiferelor. La mamiferele placentare glandele mamare se asociaz? in organe numite mamele , sani sau uger .

Cele mai simple se intalnesc la monotremele australiene, ale c?ror glande mamare au structur? tubular?. Fiecare gland? se deschide individual la suprafa?a pielii. Glande mamare sunt distribuite pe un anumit sector mic in regiunea abdominal?, care poart? denumirea de camp lactic. La ornitorinc glandele mamare sunt in num?r de 150-200 ?i se deschid la baza unui fir de p?r. La echidn? campul glandular se afl? pe laturile unei cut? tegumentar? abdominale, similar unui marsupiu. La monotreme mamelonul lipse?te fiecare gland? deschizand-se separat.

La marsupiale glandele au o structur? asem?n?toare cu ciorchinele, acestea fiind de tip tubulo-alveolar. Mameloanele sunt inzestrate cu sfinctere musculare ?i sunt amplasate in bursa pieloas?, numit? marsupiu. Mamelele sunt dispuse pe peretele abdominal al marsupiului in 2 sau 4 randuri. Fiecare mamel? con?ine un num?r variabil de glande mamare ?i fiecare gland? secret? laptele printr-un duct excretor care se deschid in varful mamelonului.

Asemenea marsupialelor, la mamiferele placentare glandele mamare sunt de tip tubulo-alveolar compus, de forma ciorchinelor. Ele sunt formate din numeroase alveole secretoare reunite in lobuli ?i lobi galactofori. Lobii se unesc intr-un canal galactofor care comunic? direct cu exteriorul, sau intr-o camer? comun? numit? cistern?, deschis? prin mamelon la exterior. Mamelele pot fi alc?tuite dintr-o singur? gland? mamar? sau mai multe. Fiecare gland? mamar? i?i p?streaz? individualitatea in cadrul acestui complex. Num?rul canalelor corespunde num?rului de glande din interiorul mamelei. Mamelele cu o singur? gland? sunt prezente la muride ?i ruminante , cele cu mai multe glande - la majoritatea placentarelor.

Glandele mamare au o pozi?ie diferit? de-a lungul liniei lactice ?i se extind de la regiunea pectoral? pan? la regiunea inghinal?. Localizarea mamelelor este in concordan?? cu obiceiurile animalelor pentru a permite al?ptarea puilor, cat mai eficient. Astfel, la maimu?e ?i la lilieci, puii c?rora atarn? de corpul mamei, se intalne?te doar o pereche de glande situate pectoral?. La ungulate care alearg? repede, glandele mamare sunt situate posterior, in regiunea inghinal?. La insectivore ?i la r?pitoare mamelele se extind dou? randuri de-a lungul abdomenului.

Mameloanele placentarelor au diverse forme: conice, emisferice, cilindrice. Num?rul lor se afl? in dependen?? direct? de fertilitatea speciei. La speciile care, de regul?, nasc un singur pui ( oi , capre , lilieci, cai, balene , elefan?i) sunt prezente 2 mameloane. Mamiferele care nasc mai mul?i pui posed? mai multe mameloane. Cel mai mare num?r de mameloane (10-24) este caracteristic roz?toarelor mici, mamiferelor insectivore ?i unor marsupiale.

Laptele con?ine peste o sut? de componen?i: ap?, proteine, glucide, gr?simi, substan?e minerale, vitamine, fermen?i, hormoni, corpi imuni etc. Secre?ia laptelui este reglat? de un hormon al lobului anterior epifizar ? prolactina ?i are loc in perioada de al?ptare dup? na?tere. Dup? terminarea perioadei de al?ptare, alveole terminale se resorb, iar glanda revine la structura simpl?.

La masculii mamiferelor glandele mamare r?man rudimentare, mamelonul este mic ?i inconjurat de o zon? pigmentar?.

Originea glandele mamare este legat? de evolu?ia glandele sudoripare, deoarece ?i ele au un strat extern de celule mioepiteliale. De?i dup? morfologie, se aseam?n? cu glandele sebacee, avand form? de ciorchine, totu?i cele mai primitive mamifere - monotremele au glande mamare de tip tubular.

Scheletul [ modificare | modificare surs? ]

Toate mamiferele au un endoschelet dur. Au o cutie cranian? dezvoltat?. Dantura este mai puternic? ?i din?ii sunt diferen?ia?i in canini, molari ?i incisivi.

Regiunea cervical? a coloanei vertebrale este la toate mamiferele alc?tuit? din 7 vertebre . Coloana vertebral? este mai mobil? decat la celelalte vie?uitoare. Cu regiunea toracal? a coloanei vertebrale (12-15 vertebre) sunt unite coastele, alc?tuind impreun? cutia toracic?.

Fiind animale terestre, mamiferele dispun de patru membre bine dezvoltate, avand fiecare cate cinci degete. La unele specii membrele au suferit pe parcursul evolu?iei un ?ir de modific?ri esen?iale care le-au permis s? se deplaseze cu u?urin?? in cele mai diverse medii de via??-subteran, terestru, aerian ?i acvatic.

Musculatura [ modificare | modificare surs? ]

Mamiferele au o musculatur? bine dezvoltat?. Mu?chii sunt foarte dezvolta?i, in special mu?chii membrelor fiind dezvolta?i. Mu?chii scheletici ai vertebratelor particip? la termoreglare , la comunicare ?i la locomo?ie . Ei se leag? de oase prin tendoane ?i sunt ac?iona?i voluntar de c?tre creier .

Sistemul nervos [ modificare | modificare surs? ]

Sistemul nervos indepline?te mai multe func?ii ?i anume: asigur? integrarea sistemelor de organe in cadrul organismului, asigur? integrarea organismului in mediu. Aceste func?ii se realizeaz? prin primirea, prelucrarea, elaborarea ?i transmiterea de mesaje, mesaje care au ca scop p?strarea integrit??ii organismului ?i integrarea sa in mediu s?u de via??.

Sistemul nervos al organismelor ce se incadreaz? in clasa Mammalia (mamifere) are acela?i plan de organizare cu al organismelor incadrate in clasele: Cyclostomata (ciclostomi), Pisces (pe?ti), Amphibia (amfibieni), Reptilia (reptile), Aves (p?s?ri) ?i poate fi reprezentat schematic ca in tabelul de mai jos.

La majoritatea speciilor , creierul are multe circumvolu?ii cerebrale. Cu cat mai multe circumvolu?ii, cu atat este mai complex comportamentul. Astfel, iepurele are o suprafa?? aproape neted?, f?r? prea multe circumvolu?ii, iar pisica , cainele ?i maimu?a , fiind mai dezvoltate, au creierul ?br?zdat” de cute.

Organele de sim? [ modificare | modificare surs? ]

Organele de sim? ale mamiferelor sunt:

• ochii , pentru vederea ?i localizarea spa?ial?
• urechile , pentru receptarea semnalelor sonore
• nasul , pentru perceperea diferitelor mirosuri
• limba , pentru perceperea gusturilor
• pielea , pentru pip?it

Aparatul digestiv [ modificare | modificare surs? ]

Aparatul digestiv, la mamifere, este adesea specializat pe tipul de hran? consumat de animal (vegetal sau animal) ?i proceseaz? treptat mancarea in urm?torii pa?i:

In gur? , hrana este mestecat? de din?i, umezit? ?i amestecat?, pan? cand ajunge destul de omogen? pentru a putea fi inghi?it? ?i a ajunge in stomac dup? ce parcurge esofagul . In stomac, mancarea este dizolvat? pan? la cele mai simple substan?e, prin intermediul acidului gastric . Din stomac, mancarea trece in intestinul sub?ire , unde sunt amestecate cu lichidul biliar ?i unde sunt extrase substan?ele nutritive ?i transferate in sange . Resturile nedigerate, impreun? cu celule moarte ?i ajung in intestinul gros , inainte de a fi eliminate prin anus .

Unele mamifere erbivore, ca iepurele , alimentele trec ?i prin cecum , unde vegetalele sunt digerate de c?tre ni?te bacterii, inainte de a ajunge in colon .

Aparatul respirator [ modificare | modificare surs? ]

Este format din c?i respiratorii ?i pl?mani . Aerul p?trunde prin cele 2 n?ri ale nasului , apoi trece prin faringe , laringe , trahee , bronhii ?i ajunge in pl?mani, unde se efectueaz? schimbul de gaze la nivelul vaselor de sange.

Aparatul circulator [ modificare | modificare surs? ]

Sistemul circulator este diferit de cel al p?s?rilor. Acesta const? dintr-un miocard ?i o re?ea dens? de vase sanguine, care transport? sangele. Inima are 4 camere, cei 2 atrii , cel drept care prime?te sangele dezoxigenat de la vena cava, ?i cel stang care prime?te sangele oxigenat de la pl?mani prin vena pulmonar?, ?i cei 2 ventriculi , cel drept pompeaz? sangele dezoxigenat spre pl?mani, ?i cel stang pompeaz? sangele oxigenat spre artere. Pere?ii gro?i ai miocardului asigur? circula?ia rapid? a sangelui , care duce mai repede oxigenul c?tre ?esuturi .

Aparatul excretor [ modificare | modificare surs? ]

Aparatul excretor este specializat in filtrarea ?i eliminarea de?eurilor metabolice , precum acidul uric sau ureea . De asemenea, acesta controleaz? nivelul de lichide prezent in corp.

Aparatul excretor este format dintr-o pereche de rinichi metanefrotici ?i c?i urinare. Rinichii mamiferelor sunt situa?i de o parte ?i de alta a coloanei vertebrale lombare, pe peretele abdominal posterior. Aspectul extern al rinichilor este, de regul?, de forma unui bob de fasole (reniform). Fiecare rinichi este acoperit cu o capsul? compact? de ?esut conjunctiv fibros. La exterior se afl? un strat protector de ?esut adipos ata?at de fascia renal?, care fixeaz? rinichii ?i glandele supraranale.

Rinichii sunt alc?tui?i din dou? straturi: extern ( cortical ) ?i intern ( medular ). Stratul cortical este format din nefroni , iar stratul medular con?ine piramide renale alc?tuite din tubi colector (canale colectoare). Un nefron include corpuscul renal Malpigi ?i tub urinifer (renal). In interior, corpusculul renal con?ine glomerul - un ghem de capilare sangvine, inconjurat de capsula Bowman . Vasele sangvine rezult? prin ramificarea arteriolei aferente ?i se reunesc la ie?ire din capsul? formand arteriola eferent?. In glomerulele renale se desf??oar? procesul de filtrare ?i formarea urinei primare. Capsula Bowman reprezint? extremitatea proximal? a tubului urinifer, in interiorul c?reia de afl? glomerulul. Capsul? are form? sferoidal? ?i se continu? cu tubul urinifer, in care are loc reabsorbirea apei, zah?rului ?i a aminoacizilor din urina primar?.

Tubul urinifer formeaz? cateva curburi ?i prezint? trei por?iuni (tubul contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal). Tubul contort proximal este constituit dintr-un strat de celule cu micorvili indrepta?i spre lumen. Ansa Henle coboar? pan? la stratul medular, fiind format? din segmentul descendent ?i segmentul ascendent. Tubul distal prezint? un segment drept ascendent care reintr? in zona cortical? in apropierea glomerulului ?i se deschide in tubul colector, care alc?tuiesc stratul medular al rinichilor.

In stratul medular se eviden?iaz? piramidele, cu varful orientat spre bazinetul renal, separate prin coloanele corticale Bertin. O asemenea piramid?, impreun? cu stratul cortical aferent, formeaz? un lob renal . Tubii colectori care se concentreaz? in grupuri ?i se deschid la cap?tul papilelor renale, ce nimeresc in calicele mari. Calicele se unesc in bazinet care continu? cu uretere alc?tuite din ?esut conjunctiv, muscular neted ?i epitelial.

Prin cele dou? uretere, cate unul de la fiecare rinichi, urina este transportat? intr-o vezic? comun?. In vezica urinar? are loc acumularea temporar? a urinei, iar la umplere este eliminat? in mediul exterior prin uretr? . La momotremate, uretra se deschide in cloac?.

Aparatul reproduc?tor [ modificare | modificare surs? ]

Masculii au o pereche de testicule care produc spermatozoizi iar femelele au dou? ovare, care produc ovule . In timpul contactului sexual , un spermatozoid p?trunde intr-un ovul, astfel realizandu-se fecunda?ia . Ovulul fecundat devine zigot . Imediat zigotul (celula ou) incepe s? se divid? devenind un embrion , apoi un fetus . Durata de gesta?ie difer? de la specie la specie. Spre exemplu, roz?toarele au durata de gesta?ie de 2-3 s?pt?mani, pe cand la elefan?i puiul st? in pantecul mamei circa 24 de luni inainte de a se na?te.

Metabolism ?i termoreglare [ modificare | modificare surs? ]

Avand sistemele de organe mai dezvoltate ca la alte organisme, mamiferele au un metabolism mai ridicat. Datorit? acestuia, cat ?i bl?nii, ele au tot timpul o temperatur? intern? ridicat?, iar datorit? termoregl?rii (dilatarea sau comprimarea capilarelor , transpira?ia) temperatura este constant?.

Multe mamifere s-au adaptat la mediile lor de via??, creandu-?i metode mai u?oare de termoreglare. Iepurele de de?ert i?i folose?te urechile pentru a r?ci sangele, elefan?ii i?i fac vant cu ajutorul urechilor pe cand animalele care tr?iesc la poli inmagazineaz? gr?simea, au extremit??ile mai mici ?i blana mai deas?.

Reproducerea [ modificare | modificare surs? ]

Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvolta?i. Exist? ins? ?i excep?ii, precum monotremele (care se reproduc prin ou?) ?i marsupialele (care nasc pui vii, dar slab dezvolta?i).

Pentru c? mamiferele nu se pot inmul?i decat pe cale sexuat?, competi?ia este feroce. ^[6] Multe mamifere recurg la pe?irea partenerului, inainte de imperechere. Aceast? ?pe?ire” poate include lupte intre masculi , ritualuri de imperechere (mai mult sau mai pu?in violente), demonstra?ii de for??. ^[6]

Dup? ce sunt n?scu?i, puii, neajutora?i la inceput, inva?? tehnicile de hr?nire , ap?rare , vanare de la p?rin?ii lor, iar cand puii sunt destul de mari pentru a se descurca singuri, ei sunt in??rca?i de c?tre p?rin?ii lor, adic? sunt alunga?i de la c?minul lor ?i obliga?i s? se descurce singuri.

Comportament [ modificare | modificare surs? ]

Comportamentul mamiferelor este foarte variat. El poate fi social sau singuratic, activ sau pasiv , bland sau violent , dup? specie.

Majoritatea speciilor prezint? comportamentul de hr?nire inc? de la na?tere, de altfel primul care apare la puii nou-n?scu?i; printre primele lucruri pe care le fac ei este s? caute glandele mamare ?i s? sug? laptele matern, care le va fi o vreme hrana de baz?.

Comportamentul de ap?rare se inva?? exclusiv de la p?rin?i; puii mamiferelor nu se nasc cu instinctele deja formate, ca pe?tii , p?s?rile sau ca insectele ?i au nevoie de ajutorul p?rin?ilor pentru a-l dobandi. Adesea puii se implic? in jocuri inocente dar care le formeaz? instinctele ?i comportamentul de ap?rare de care vor avea nevoie mai tarziu.

Comportamentul sexual este de cele mai multe ori instinctiv , el declan?andu-se de obicei dup? ce puii sunt in??rca?i, la atingerea maturit??ii sexuale. El include pe?iri, lupte, alerg?turi, demonstra?ii de for??, de culoare, pentru a impresiona perechea.

Bioritmurile circadiene ale mamiferelor sunt de obicei diurne , excep?ie f?cand liliecii, care sunt exclusiv nocturni .

Locomo?ie [ modificare | modificare surs? ]

Intrucat sunt animale active, locomo?ia este un proces esen?ial in via?a mamiferelor. Ele s-au adaptat pentru un anumit tip de locomo?ie.

Pe uscat [ modificare | modificare surs? ]

Cele mai multe mamifere sunt terestre ?i se deplaseaz? pe uscat. Toate aceste mamifere se deplaseaz? cu ajutorul picioarelor, cele inferioare fiind mai scurte decat cele posterioare la cele care se deplaseaz? prin salturi.

Cangurul , mamifer inferior, se deplaseaz? prin salturi mari, folosindu-?i coada grea ca o contragreutate. ^[6] Alte animale se deplaseaz? prin mers plantigrad (exp. carti?a ) sau mers digitigrad (exp. cainele ). Felinele africane, tigrul , leul , ghepardul , cita , etc, au corpul u?or ?i f?r? surplusuri de gr?sime, atingand rapid viteze de pan? la 70 km/h atunci cand i?i alearg? prada. ^[7]

In ap? [ modificare | modificare surs? ]

Pu?inele mamifere exclusiv acvatice (cele mai reprezentante fiind delfinul ?i balena ) se deplaseaz? cu ajutorul cozii musculoase sau a aripilor.

Exist? ?i mamifere terestre care pot inota, ca de exemplu ursul polar . Ursul polar are nevoie de aceast? indeletnicire mai ales pentru a se hr?ni, hrana lui de baz? fiind pe?tele , dar ?i pentru a se deplasa intre banchizele de ghea??. Ursul polar poate inota pe o distan?? de aproape 100 km f?r? s? se odihneasc?, se scufund? pan? la 4,5 metri ?i poate rezista sub ap? pan? la dou? minute . ^[8] Straturile groase de blan? ?i gr?sime asigur? flotabilitatea. ^[8] Hipopotamul , de?i este un mamifer terestru, este bine adaptat vie?ii acvatice. Urechile, ochii ?i n?rile sunt pozi?ionate pe varful capului, astfel incat poate vedea, respira ?i mirosi in timp ce se afl? in ap?. ^[8]

In aer [ modificare | modificare surs? ]

Un mamifer care efectiv zboar? este liliacul . Liliacul, f?cand parte din grupul insectivorelor , are aripile formate dintr-un pliu tegumentar care leag? membrele anterioare de cele posterioare. Mai exist? mamifere care se pot deplasa pe calea aerului planand, f?r? a zbura. Un exemplu este veveri?a zbur?toare .

Comunicarea [ modificare | modificare surs? ]

Fie c? folose?te la ap?rarea teritoriului, la atragerea partenerului sau la chemarea puilor, comunicarea este crucial? in via?a mamiferelor, in special a celor care tr?iesc in grupuri.

Dup? specie, mamiferele au dezvoltat diferite metode de a comunica, cele mai complexe fiind vocaliz?rile articulate ale primatelor . Alte metode de comunicare includ undele sonore pe frecven?? inalt?, diferite mirosuri corporale, maraituri ?i chi??ituri sau chiar lovituri sau impuns?turi. ^[9]

Mamiferele comunic? cel mai frecvent prin sunete . Balenele emit un fluierat deosebit de sonor, care poate str?bate intreg Oceanul Pacific . ^[9] Suricatele folosesc o larg? gam? de sunete pentru a comunica intre ele, fiecare sunet avand un anumit in?eles. ^[9] Primatele i?i folosesc inteligen?a pentru a comunica folosind sunete articulate, chiar dac? pot comunica ?i prin diferite gesticul?ri ?i semne simple. ^[9]

Habitat ?i r?spandirea biogeografic? [ modificare | modificare surs? ]

Mamiferele sunt r?spandite pe toat? suprafa?a P?mantului , de la Polul Nord la Ecuator ?i pan? la Polul Sud ?i s-au adaptat atat la via?a terestr? cat ?i la via?a marin? sau chiar subteran?. ^[10] O prim? explica?ie pentru aceast? imens? adaptabilitate a mamiferelor este faptul c? au sange cald ?i i?i p?streaz? temperatura corporal? constant? indiferent de vreme. ^[11]

Mamiferele s-au adaptat in foarte multe habitate ?i ecosisteme, incluzand cel de balt? , cel de mla?tin? , cel de p?dure ?i chiar oceanul , in cazul delfinului ?i al balenei .

De departe, concentra?ia cea mai mare de mamifere este in zona tropical? ?i subtropical?, pe cand cea mai mic? este la Poli. ^[10]

Mai jos sunt date exemplare din aceea?i familie ( Ursidae ), impreun? cu r?spandirea lor geografic?. A se observa adapt?rile fiziologice ale ur?ilor ?i habitatul lor.

Ursul polar, un exemplu de adaptare in condi?ii extreme	Extinderea geografic? a ursului polar

Ursul tibetan	R?spandirea ursului tibetan

Ursul brun eurasian	R?spandirea ursului brun

Importan?a pentru oameni [ modificare | modificare surs? ]

Mamiferele sunt foarte importante pentru oameni, speciile de mamifere fiind printre cele mai u?or de domesticit. Omul consum? de la ele carne , lapte , folose?te blana , lana , pielea pentru materialele textile , le folose?te in via?a de zi cu zi pentru diverse activit??i.

Cainele , ?cel mai bun prieten al omului”, pe lang? faptul c? este afectuos, i?i protejeaz? st?panul ?i il ajut? in diversele activit??i cotidiene. Este folosit de poli?ie , de jandarmerie la c?utarea persoanelor disp?rute dar ?i a drogurilor , avand un miros foarte rafinat. Cainii sunt folosi?i de persoanele cu deficien?e de vedere pentru ap?rare ?i pentru orientarea in spa?iu.

Pisica se ata?eaz? de st?pan ?i este foarte afectuoas?. Calul a fost (?i inc? este) folosit la activit??ile agricole ?i la tractarea vehiculelor.

Clasificarea mamiferelor [ modificare | modificare surs? ]

In leg?tur? cu clasificarea mamiferelor , ca de altfel in toate clasific?rile, exist? mai multe p?reri, iar unele dintre acestea pot fi asem?n?toare sau mai pu?in asem?n?toare.

• Clasificarea mamiferelor dup? Feider et al., 1976
• Clasificarea mamiferelor dup? Systema Naturae 2000

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Lista mamiferelor din Romania
• Animale
  • Pe?ti
  • P?s?ri
  • Dinozauri
• Plant?
• Bacterie

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Murariu, Dumitru . Din lumea mamiferelor. Volumul I - Mamifere terestre. Bucure?ti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1988. 208 p. ISBN 973-27-0150-1
• Murariu, Dumitru. Din lumea mamiferelor. Volumul II - Mamifere terestre. Bucure?ti: Editura Academiei Romane, 1993. 272 p. ISBN 973-27-0210-9
• Murariu, Dumitru. Din lumea mamiferelor. Volumul III - Mamifere arboricole. Bucure?ti: Editura Academiei Romane, 1993.
• Murariu, Dumitru. Din lumea mamiferelor. Volumul IV - Mamifere galericole. Bucure?ti: Editura Academiei Romane, 2010 193 p. ISBN 9789732719268
• Murariu, Dumitru. Din lumea mamiferelor. Volumul V - Mamifere zbur?toare. Bucure?ti: Editura Academiei Romane, 2011. 288 p. ISBN 9789732720509
• Murariu, Dumitru. Din lumea mamiferelor, Volumul VI - Mamifere acvatice. Bucure?ti: Editura Academiei Romane, 2012. ISBN 9789732721094
• Murariu, Dumitru. Fauna Romaniei. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 1 ? Insectivora. Bucure?ti: Editura Academiei Romane, 2000. 142 p.
• Murariu, Dumitru, Alexandrina Popescu. Fauna Romaniei. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 2 ? Rodentia. Bucure?ti: Editura Academiei Romane, 2001. 208 p.
• Niculai Valenciuc. Fauna Romaniei. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 3 ? Chiroptera. Bucure?ti: Editura Academiei Romane,, 2002, 172 p.
• Murariu, Dumitru. Fauna Romaniei. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 4 ? Lagomorpha, Cetacea, Artiodactyla, Perissodactyla. Bucure?ti: Editura Academiei Romane, 2004. 209 p.
• Murariu, Dumitru, Dan Munteanu. Fauna Romaniei. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 5 ? Carnivora. Bucure?ti: Editura Academiei Romane, 2005. 223 p.
• Pop, Victor; Homei, Vasile. Mamifere din Romania. Volumul I. Bucure?ti: Editura ?tiin?ific?, 1973.
• Pop, Victor; Homei, Vasile. Mamifere din Romania. Volumul II. Bucure?ti: Editura ?tiin?ific?, 1973.
• Georgescu, Mitic?. Mamiferele s?lbatice din Romania. Bucure?ti: Editura Albatros, 1989.
• Pop, Victor. Zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 2, Mamiferele. Bucure?ti: Editura Didactic? ?i Pedagogic?, 1962.
• Feider, Z.; Grossu, Al. V.; Gyurko, St.; Pop, V. Zoologia vertebratelor. Bucure?ti: Editura Didactic? ?i Pedagogic?, 1967
• Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle ≪Grigore Antipa≫ . Vol. LIII. 2010
• Dumitru Murariu. Mammal species from Romania. Categories of conservation. Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” Volume 35: 549-566, 1995 Arhivat in 3 februarie 2015 , la Wayback Machine .
• Lista speciilor de mamifere din Romania. Milvus Group Arhivat in 2 februarie 2015 , la Wayback Machine .
• Munteanu, Andrei; Lozanu, Mina. Lumea animal? a Moldovei. Volumul 4: Mamifere. Chi?in?u: Editura ?tiin?a, 2007. 129 p. ISBN 978-9975-67-165-1
• Nowak, Ronald M. Walker's Mammals of the World. Volume I. Johns Hopkins University Press; 6th edition, 1999.
• Nowak, Ronald M. Walker's Mammals of the World. Volume II. Johns Hopkins University Press; 6th edition, 1999.
• Grzimek’s Animal Life Encyclopedia, 2nd edition. Volumes 12?16, Mammals I?V, edited by Michael Hutchins, Devra G. Kleiman, Valerius Geist, and Melissa C. McDade. Farmington Hills, MI: Gale Group, 2003.
• Kingdon, Jonathan, Hoffmann, Michael. Mammals of Africa. Volume V: Carnivores, Pangolins, Equids and Rhinoceroses. Bloomsbury Publishing, London, 2013.
• Macdonald, David; Norris, Sasha. The New Encyclopedia of Mammals . Oxford University Press, 2001
• Macdonald, David. The Encyclopedia of Mammals. 2nd Revised edition edition . Oxford University Press, 2009
• Vaughan, Terry A.; Ryan, James M.; Czaplewski, Nicholas J. Mammalogy. 6th Edition . Jones & Bartlett Learning, 2013
• Соколов В.Е. Систематика млекопитающих (в 3 томах) . Высшая школа. 1973-1979
• Наумов С. П.; Кузякин А. П. Жизнь животных. Том 6. Млекопитающие, или звери . Москва: Просвещение, 1971

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Maternitate in lumea animal?: 12 instantanee , 13 noiembrie 2011, Mihaela Stanescu, Descoper?

v   ?   d   ?   m Ordine extante de mamifere Regn Animalia   · Increng?tur? Chordata   · Subincreng?tur? Vertebrata   · (neclasificat) Amniota Yinotheria Australosphenida Monotremata (ornitorinc ?i echidne) Theria Metatheria (inclusiv marsupiale ) Ameridelphia Paucituberculata (oposumi ?obolani)   · Didelphimorphia (oposumi) Australidelphia Microbiotheria (monito del monte)   · Notoryctemorphia (carti?e cu pung?)   · Dasyuromorphia (pisici marsupiale ?i ?oareci marsupiali)   · Peramelemorphia (bilby, bandicu?i)   · Diprotodontia (canguri ?i al?ii) Eutheria inclusiv ( placentare ) Atlantogenata Xenarthra Cingulata (tatu)   · Pilosa (furnicari ?i lene?i) Afrotheria Afrosoricida (tenreci ?i carti?e aurii)   · Macroscelidea (chi?cani elefan?i)   · Tubulidentata (porc furnicar)   · Hyracoidea (damani)   · Proboscidea (elefan?i)   · Sirenia (dugongi ?i lamantini) Boreoeutheria Laurasiatheria Eulipotyphla (arici, chi?cani, carti?e ?i al?ii)   · Chiroptera (lilieci)   · Pholidota (pangolini)   · Carnivora (caini, lupi, ur?i, foci, pantere, pisici ?i al?ii)   · Perissodactyla (cai, zebre, rinoceri, tapiri)   · Cetartiodactyla (porci, c?mile, hipopotami, cerbi, bovine, gazele, girafe, balene, delfini) Euarchontoglires Rodentia (?obolani, cobai, veveri?e, popand?i, castori, ?in?ile, capibare ?i al?ii)   · Lagomorpha (iepuri, iepuri fluier?tori)   · Scandentia (tupaia)   · Dermoptera (colugo)   · Primate (lor?i, tarsieri, lemurieni, maimu?e, om)