Ludovic
al XIII-lea
(n.
27 septembrie
1601
- d.
14 mai
1643
,
Saint-Germain-en-Laye
), supranumit
cel Drept
(in francez?
Le Juste
), fiul lui
Henric al IV-lea al Fran?ei
, a domnit ca rege al Fran?ei ?i
Navarei
intre anii
1610
?i
1643
. Imaginea regelui este inseparabil? de cea a primului s?u ministru cardinalul
Richelieu
.
Fiul lui Henric al IV-lea ?i al Mariei de MEDICI
[
modificare
|
modificare surs?
]
Ludovic, circa 1616
Ludovic s-a n?scut la
Castelul Fontainebleau
?i a fost primul fiu al regelui
Henric al IV-lea al Fran?ei
(1553?1610) ?i a celei de-a doua so?ii a acestuia,
Maria de Medici
(1575?1642). Ca fiu al regelui, a fost
Fils de France
, ?i ca fiu cel mare,
Delfin al Fran?ei
, mo?tenitor al tronului. Tat?l s?u a fost primul
rege al Fran?ei
din
Casa de Bourbon
. Prin mama sa a fost descendent al regelui
Carol al V-lea al Fran?ei
?i i-a succedat v?rului s?u indep?rtat,
Henric al III-lea al Fran?ei
, conform
Legii Salice
.
Bunicii paterni ai lui Ludovic au fost
Antoine de Navara
?i
Jeanne d'Albret
, regin? a Navarei; bunicii materni au fost
Francesco I de Medici, Mare Duce de Toscana
?i
Johanna, Arhiduces? de Austria
. Na?? i-a fost m?tu?a matern?,
Eleonora de Medici
.
[3]
Ludovic al XIII-lea pictat de
Frans Pourbus cel Tan?r
, Palazzo Pitti, 1611
Copil?ria delfinului, este destul de cunoscut? datorit? jurnalului medicului s?u Jean Heroard. Sunt inregistrate toate detaliile privind dieta sa, starea s?n?t??ii ?i via?a sa privat?. In luna noiembrie este instalat la castelul Saint- German-en-Laye, unde i?i va cunoa?te fra?ii vitregi, copiii ilegitimi a lui Henric al IV-lea
[4]
.Este botezat in 14 septembrie 1606 la Fontainebleau, na?ul s?u dup? cum se obi?nuia fiind papa
Paul al V-lea
reprezentat de cardinalul de Joyeuse
[5]
.Din castelul Saint-German-en-Laye, Ludovic iese rar, deoarece mama sa nu dore?te ca el s? aib? contact cu localnicii. Este atras de muzic?, prime?te des muzicieni in apartamentele sale
[6]
?i inva?? s? cante la cateva instrumente. Dansul, pictura ?i desenul se num?r? printre distrac?iile viitorului rege. Destul de devreme dezvolt? o pasiune pentru cai, arme ?i vorbe?te des de r?zboi. Inva?? destul de devreme s? foloseasc? arcul ?i archebuza
[7]
. Chiar dac? prime?te primele lec?ii la ?ase ani, de la poetul Nicholas Vauquelin II Yveteaux, nu demonstreaz? interes pentru literatur? in francez? sau latin?, nici pentru geometrie sau matematic?.
[8]
Doar istoria ii treze?te interesul in afara activit??ilor artistice ?i militare.
[9]
Considerat insuficient, Yveteaux este inlocuit in 1611 de filozoful Nicholas Le Fevre, iar dup? ce acesta moare in noiembrie 1612, este urmat de M. Fleurence
[10]
.Guvernatorul s?u militar este Gilles de Courtenvaux de Souvre. Viitorul rege i?i ador? tat?l, chiar dac? acesta nu ezit? s?-l umileasc? din cauza varstei sale ?i moral din cauza unui vechi obicei in care delfinul era "dresat" s?-l serveasc? pe rege ?i regin?
[11]
. Totu?i regele i?i demonstreaz? afec?iunea cerand fiilor s?-l cheme
papa
, nu
Monsieur
, cum cerea eticheta de la curte
[12]
.Cu mama sa raportul e diferit, nu demonstreaz? afec?iune pentru ea, iar ea este destul de rece cu fiul s?u. Nu este fericit cand merge s? o vad? ?i refuz? de cateva ori s? o serveasc?. Cu tat?l s?u in schimb joac? rolul de valet cu pl?cere, f?r? s? ezite.
[13]
.
La moartea tat?lui s?u in 1610, urc? pe tronul Fran?ei, are 8 ani. Traumatizat de moartea violent? a tat?lui pe care il adora, are o copil?rie nefericit?. In primul rand nu e nimeni care s? substituie dragostea tat?lui, mama sa il consider? o cantitate neglijabil?. El se inchide in sine, are dificult??i cand vorbe?te ?i poate sufer? din cauza lipsei de afec?iune din partea mamei sale, Maria de Medici.
[14]
Ludovic al XIII-lea a urcat pe tron in 1610 la varsta de opt ani ?i jum?tate dup? asasinarea tat?lui s?u. Mama sa, Maria de Medici, a fost Regent? pan? cand Ludovic a ajuns la varsta de 13 ani. Maria a men?inut marea majoritate a mini?trilor so?ului ei cu excep?ia lui Maximilien de Bethune, duce de Sully, care era nepopular in ?ar?. In principal ea s-a bazat pe Nicolas de Neufville, seigneur de Villeroy, Noel Brulart de Sillery ?i Pierre Jeannin. Maria a urmat o politic? moderat?, confirmand
Edictul de la Nantes
.
Ea nu a putut, totu?i, s? previn? rebeliunea nobililor condus? de
Henric al II-lea de Bourbon
, prin? de Conde, urm?torul in linia de succesiune la tron. Conde s-a certat cu Maria in 1614, a format in scurt timp o armat? ins? a primit pu?in ajutor ?i Maria a putut infrange mica armat?. Cu toate acestea, Maria a fost de acord s? apeleze la Adunarea
St?rilor Generale
s? abordeze nemul?umirile lui Conde.
Adunarea St?rilor Generale a fost amanat? pan? cand Ludovic al XIII-lea a implinit 13 ani. De?i minoratul lui Ludovic s-a incheiat oficial ?i regen?a Mariei s-a terminat, ea a r?mas conduc?torul
de facto
al Fran?ei.
Incepand cu anul 1615, Maria a inceput s? se bazeze din ce in ce mai mult pe
Concino Concini
, care ?i-a asumat rolul de favorit. Concini era extrem de nepopular deoarece era italian, ?i, prin urmare, un str?in. Conde a lansat o nou? revolt? in 1616; de data asta, liderii hugheno?i au sprijinit revolta, lucru care l-a condus pe Ludovic la concluzia c? hugheno?ii nu vor fi niciodat? supu?i loiali. In cele din urm?, Conde ?i regina Maria au f?cut pace prin Tratatul de la Loudun, care a permis lui Conde o mare putere in guvern ins? nu l-a indep?rtat pe Concini. Regina Maria cu ajutorul lui Ludovic l-a inchis pe Conde ceea ce a condus la noi revolte ale nobililor impotriva reginei ?i a lui Concini.
In acest timp, Charles d'Albert,
Grand Fauconnier de France
, l-a convins pe Ludovic c? ar trebui s? se rup? de mama sa ?i s? sprijine rebelii. Ludovic a organizat o lovitur? de palat. Ca rezultat, Concino Concini a fost asasinat (24 aprilie 1617), v?duva lui, Leonora Dori Galigai, a fost judecat? pentru vr?jitorie, condamnat?, decapitat? ?i ars? (8 iulie 1617), iar Maria a fost trimis? in exil la Blois. Ludovic l-a numit pe favoritul s?u, Charles d'Albert, primul duce de Luynes.
Tan?rul Ludovic al XIII-lea
Charles de Luynes (1578?1621), favorit regal, 1617?1621.
Curand Luynes a devenit tot atat de nepopular ca ?i Concini.
R?zboiul de Treizeci de Ani
a izbucnit in 1618. Ini?ial, curtea francez? nu a fost sigur? pe care parte s? sprijine. Pe de o parte, rivalitatea tradi?ional? cu Fran?a,
Casa de Habsburg
a argumentat in favoarea de a interveni in numele puterilor protestante (?i tat?l lui Ludovic, Henric al IV-lea al Fran?ei a fost odat? un lider hughenot). Pe de alt? parte, Ludovic al XIII-lea a avut o educa?ie religioas? catolic? strict? ?i inclina?ia lui natural? a fost, prin urmare, s?-l sprijine pe
Sfantul Imp?rat Roman
, habsburg-ul
Ferdinand al II-lea
.
Nobilii francezi au cerut suprimarea impozitului numit "paulette". Din exilul de la Blois, Maria de Medici a devenit punctul de unire a tuturor nemul?umirilor ?i
episcopului de Lucon
(Cardinalul Richelieu) i s-a permis s? ac?ioneze in calitate de consilier ?ef al Mariei, servind ca un du-te-vino intre Maria ?i rege.
Nobilii francezi au lansat o nou? rebeliune in 1620 ins? for?ele lor au fost u?or infrante de cele regale in august 1620 la Les Ponts-de-Ce. In 1621, Ludovic al XIII-lea s-a imp?cat oficial cu mama sa. De Luynes a fost numit
Connetable de France
?i Ludovic cu Luynes au potolit revolta hughenot?; una dintre victimele febrei luate din tabere a fost Luynes care a murit in decembrie 1621.
Dup? decesul lui Luynes, Ludovic a stabili c? va conduce prin Consiliu. Mama lui a revenit din exil ?i, in 1622 in Consiliu prin?ul de Conde a recomandat suprimarea violent? a hugheno?ilor.
Rebeliunea s-a terminat prin Tratatul de la Montpellier semnat de Ludovic al XIII-lea ?i ducele de Rohan in octombrie 1622. Tratatul a confirmat principiile Edictului de la Nantes: mai multe cet??i hughenote urmau s? fie demolate dar hugheno?ii au p?strat controlul la Montauban ?i La Rochelle.
Ludovic XIII pe cal ?i
Cardinalul Richelieu
la Atacul de la La Rochelle.
Cardinalul Richelieu
a jucat un rol major in domnia lu Ludovic al XIII-lea incepand cu anul 1642 ?i a modelat decisiv destinul Fran?ei pentru urm?torii 18 ani. Ca rezultat al muncii lui Richelieu, Ludovic al XIII-lea a devenit primul exemplu de
monarh absolut
. Sub Ludovic ?i Richelieu, coroana a intervenit cu succes in
R?zboiul de Treizeci de Ani
impotriva habsburgilor, a men?inut nobilimea francez? in linie ?i a retras privilegiile politice ?i militare acordate hugheno?ilor de Henric al IV-lea (in timp ce a men?inut libert??ile lor religioase). Ludovic al XIII-lea a condus cu succes Asediul de la La Rochelle. In plus, Ludovic a modernizat portul
Le Havre
?i a construit o flot? puternic?. Ludovic a comandat pictorilor
Nicolas Poussin
?i
Philippe de Champaigne
s? decoreze Luvru.
Richelieu a trebuit s? lupte cu aproape toat? familia regal?. In primul rand chiar cu cea care l-a ridicat,
Maria de Medici
, care e sup?rat? c? primul ministru nu lucreaz? pentru ea, apoi cu so?ia lui Ludovic, regina
Ana de Austria
, cu fratele regelui,
Gaston, Duce de Orleans
care avea o importan?? de prim ordin in Fran?a pan? in anul 1638, pan? la na?terea mo?tenitorului
Ludovic al XIV-lea
. Impotriva lui Richelieu sunt ?i cei mari pe care ii inl?tur? de la putere precum ?i nemul?umi?ii pe care ii genereaz? guvernarea lui autoritar?: nobili, autorit??i locale, preo?ime ?i chiar poporul de la care se pretinde un efort fiscal mereu mai mare.
?elul politicii lui Richelieu este a?ezarea cat mai trainic? a autorit??ii regelui in regat ?i sl?birea casei de Austria, ale c?rei succese in Germania ?i Italia sunt ingrijor?toare.
In iulie 1631 Maria de Medici care a fost indep?rtat? de la curte, se refugiaz? in ??rile de Jos spaniole. Din acest moment, rolul ei politic se incheie. Gaston care inc? era mo?tenitorul prezumptiv provoac? o r?scoal? in Languedoc cu sprijinul guvernatorului provinciei, Henri de Montmorency. Invins ?i luat prizonier in b?t?lia de la Castelnaudary (1 septembrie 1632), Montmorency a fost decapitat la 30 octombrie la Toulouse. Richelieu demonstra astfel c? nu se d? inapoi de la nimic pentru a p?stra autoritatea regelui. Gaston s-a refugiat in Flandra de unde se intoarce abia in 1634 dar supus tutelei lui Richelieu.
La 19 mai 1635 Ludovic declar? r?zboi Spaniei care era principalul aliat al imp?ratului
Ferdinand al II-lea
.
Dup? 18 ani de lupte neincetate Richelieu a murit la 4 decembrie 1642 in plin triumf. Regele a mai tr?it cateva luni, pan? la 14 mai 1643.
Ludovic al XIII-lea, Ana de Austria ?i fiul lor Ludovic XIV, flanca?i de cardinalul Richelieu ?i ducesa de Chevreuse.
La
24 noiembrie
1615
, Ludovic al XIII-lea s-a c?s?torit cu
Ana de Austria
, fiica regelui
Filip al III-lea al Spaniei
. Aceast? c?s?torie a urmat o tradi?ie de cimentare a alian?elor militare ?i politice intre puterile catolice din Fran?a ?i Spania, prin c?s?torii regale. C?s?toria a fost fericit? la inceput, pentru scurt timp; indatoririle regelui i-au ?inut de multe ori departe. Dup? 23 de ani de c?s?torie ?i patru sarcini pierdute, regina Ana a n?scut un fiu la 5 septembrie 1638, viitorul rege
Ludovic al XIV-lea
.
Na?terea lui Ludovic a fost privit? ca un miracol divin ?i, pentru a ar?ta recuno?tin?? fa?? de mult-a?teptat na?tere a unui mo?tenitor, p?rin?ii s?i l-au numit Louis-Dieudonne (
darul lui Dumnezeu
) iar Fran?a a fost inchinat? de tat?l s?u, Ludovic al XIII-lea, Fecioarei Maria, care f?cuse posibil miracolul.
[15]
[16]
[17]
Cuplul a avut mai mul?i copii dintre care doar doi fii au supravie?uit.
Ludovic al XIII-lea, so?ia sa ?i
Cardinalul Richelieu
au devenit figuri centrale ale romanului
Cei trei muschetari
al lui
Alexandre Dumas
.
| Arbore genealogic pentru Ludovic al XIII-lea al Fran?ei
|
|
|
- ^
a
b
Kindred Britain
- ^
RKDartists
, accesat in
- ^
James 1897
, pp.
421
.
- ^
Pierre Chevalier
Louis XIII. roi cornelien, p. 28.
- ^
Pierre Chevalier
Louis XIII, roi cornelien, p. 54.
- ^
Pierre Chevalier
Louis XIII, roi cornelien,
p. 32.
- ^
Pierre Chevalier
Louis XIII, roi cornelien,
p. 35.
- ^
Pierre Chevaliere,
Louis XIII, roi cornelien,
p. 37.
- ^
Pierre Chevalier,
Louis, roi cornelien,
p. 38.
- ^
Pierre Chevalier,
roi cornelien,
p. 37.
- ^
Pierre Chevalier,
roi cornelien,
p. 39.
- ^
Pierre Chevalier,
roi cornelien,
p. 40.
- ^
Pierre Chevalier,
roi cornelien,
p. 42.
- ^
Historiettes, Tallemant des Reaux, Bibleotheque de la Pleiade,
ISBN 2-07-010547-4
, p.334.
- ^
Our Lady of Graces and the birth of Louis XIV
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. The website of the
Sanctuary of Our Lady at Cotignac, Provence
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.. Retrieved on 24 January 2008
- ^
Bremond 1908
, pp.
381
. "Sans l'assurance d'avoir un fils, Louis XIII n'aurait pas fait le voeu de 1638." Translation: "Without the assurance of having a son, Louis XIII would not have made the vow of 1638."
- ^
?Louis XIV”
. MSN Encarta.
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
- Pierre Chevalier,
Louis XIII, roi cornelien
, Paris, 1979.
Commons
| Casa de Bourbon
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| Note:
*
de asemenea Infante sau Infant? a Spaniei
·
**
de asemenea Arhiduces? de Austria
·
***
ambele
·
+
Filip a fost primul rege Bourbon al Spaniei, actuala cas? regal? a ??rii
|
|