Livra
(din
francez?
livre
; in
latin?
libra
, in
englez?
pound
) este o unitate de m?sur? pentru
mas?
, divizat? in
uncii
, folosit? in special in ??rile anglo-saxone ?i ie?it? din folosin?? in numeroase ??ri dup? adoptarea
sistemului metric
de c?tre ele. De-a lungul timpului, in diferite ??ri livra avea diferite valori. Livra utilizat? in prezent este cea din sistemul
avoirdupois
care are o valoare exact? de 0,45359237
kilograme
, ?i este divizat? in 16
uncii avoirdupois
.
[1]
Livra roman?
(
latin?
libra
) valora 324 grame, ?i era divizat? in 12 uncii de 27 gr. Pe lang? cele 12 uncii, livra con?inea 24 demi-uncii, 36
duelle
, 48
sicilique
, 72 sextule, 96 drahme, 288 scrupule, 576 oboli, 6.912 boabe. Este important de re?inut c?, raportate, in greut??ile din Atena, Roma ?i Fran?a, unciile sunt diferite, chiar dac? au acelea?i diviziuni de greutate, ?i anume : uncia roman? in 8 drahme, drahma in 3 scrupule, scrupula in 24 de boabe (grains).
[2]
O alt? unitate roman?,
mina
(
mina
) valora 432 grame ?i era divizat? in 16 uncii (patru treimi dintr-o livr? roman?).
Incepand cu
Evul Mediu
, valoarea livrei in Fran?a in diferite provincii varia intre 380 ?i 552 de grame.
De notat c? trebuie f?cut? diferen?? intre
livre de poids
, divizat? in 12 uncii
(cf.
libra
)
, ?i
livre de poids de marc
(1
marc?
= 8 uncii) care valora 2 m?rci, deci 16 uncii
(cf.
mina
)
.
Inainte de adoptarea sistemului metric prin lege in 7 aprilie 1795, unitatea de referin?? in Fran?a era livra de Paris, o livr? de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizat? in 16 uncii de 8 gro?i, fiecare gros valorand 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze in kg trebuia multiplicat num?rul de livre cu 0,4895.
La 12 februarie 1812, a fost definit?
livra metric?
(
francez?
livre metrique
) de 500 de
grame
, din unit??ile comune tranzitorii pentru a facilita trecerea de la unit??i de m?sur? tradi?ionale la cele din sistemul metric.
Livra uzual? (
livre usuelle
) a fost definit? cu 500 de grame printr-un decret din 28 martie 1812. Ea, ins?, a fost desfiin?at? ca unitate de mas? la 1 ianuarie 1840 printr-un decret din 4 iulie 1837,
[3]
dar inc? se utilizeaz? informal.
In timp ce unii afirm? c? m?surile conven?ionale (desfiin?ate in 1839), nu au fost adoptate de c?tre popor, livra ca jum?tate de kilogram s-a men?inut pan? in ziua de ast?zi in limba francez?.
Anterior a mai existat livra esterlin? (
livre esterlin
) care echivala aproximativ 367,1 grame ?i a fost utilizat? intre sfar?itul secolului al IX-lea ?i mijlocul secolului al XIV-lea.
[3]
Livra tournois
era o
moned?
de cont utilizat? in
Fran?a
Vechiului Regim
; in timpul
Revolu?iei
a fost inlocuit? cu
francul francez
.
Livra
(cu simbolul:
lb
abreviat de la termenul latin
latin?
libra
), este o unitate de
mas?
in majoritatea sistemelor de mas? anglo-saxone :
- Encyclopædia Britannica
folose?te atat livre avoirdupois cat ?i
uncii troy
, ins? niciodat? ambele in acela?i articol.
- Masa
sarcofagului
lui
Tutankhamon
este de 110 kilograme. Adesea este relatat? ca fiind 242 sau 243 livre avoirdupois, dar uneori, mult mai rar este relatat? ca 296 de livre (troy).
- in for?ele armate din
Commonwealth
, pan? aproape in 1945,
calibrul
pieselor de artilerie era exprimat in livre. Exemple:
tun de 9 livre, de 12 livre, 18 livre, obuzier? de 25 livre
.
- Pfund
-ul german ?i austriac
- derivat in origine de la livra roman?, defini?ia sa varia prin Germania in timpul Evului Mediu. M?surile ?i greut??ile
monarhiei Habsburg
au fost reformate in 1761 de c?tre imp?r?teasa
Maria Terezia a Austriei
[5]
. Livra (civil?) de Habsburg de 16 uncii, a fost definit? mai tarziu cu 560,012 g. Prin reformele bavareze din 1809 ?i 1811 s-a adoptat aceea?i livr? ca standard. In
Prusia
, reforma din 1816 a definit livra prusac? de 467,711 g. Intre 1803 ?i 1815, toate regiunile germanice de la vest de
Rhin
erau franceze, siatuate in
departementele
Roer
,
Sarre
,
Rhin-et-Moselle
, ?i
Mont-Tonnerre
. La
Congresul de la Viena
, acestea au devenit parte a diferite landuri germane. Totu?i, multe din aceste regiuni au p?strat sistemul metric ?i au adoptat livra metric? de 500 g. In 1854, livra de 500 g devine egal? ?i standard de mas? oficial in
Uniunea vamal? german?
, dar livrele locale au continuat s? coexiste al?turi de livra Zollverein pe durata unui timp in cateva state (landuri) germane. In prezent termenul
Pfund
este de uz comun ?i este referit in manier? universal? la livra de 500 de grame.
- Livra ruseas?
- Livra ruseas? (Фунт, funt) este o veche unitate de m?sur? ruseasc? a masei. Ea era egal? cu 409,51718 g.
[6]
Pan? in 1899 livra ruseasc? era unitatea de mas? de baz?, iar toate valorile pentru mas? erau transformate in aceast? unitate.
- Skalpund
- Skalpund era o unitate de mas? scandinav? care varia dup? regiune. Dup? secolul al XVII-lea, ea era egal? cu 425,076 g in Suedia, dar a fost abandonat? in 1889 cand Suedia a adoptat sistemul metric.
- In Norvegia
- acela?i nume a fost utilizat pentru o mas? de 498,1 g.
- In Danemarca
- ea era egal? cu 471 g. In secolul al XIX-lea, Danemarca a urmat Germania ?i a adoptat livra de 500 de grame.
- Livra de Jersey
- Livra de Jersey este o unitate de m?sur? veche, folosit? pe
insula Jersey
intre secolele XIV-XIX. Ea era echivalent? cu circa 7561 de boabe (grains) (490 de grame). Probabil ea a fost derivat? de la livra poids de marc francez?
[7]
.
- Livra Trone
- Livra Trone este o unitate veche de m?sur? sco?ian?. Ea echivala intre 21 ?i 28 de uncii avoirdupois (circa 600-800 de grame).
In francez? livra se nume?te
livre
, in german?
Pfund
, in neerlandez?
pond
, in latin?, spaniol? ?i portughez?
libra
, in italian?
libbra
, iar in danez? ?i suedez?
pund
.
De?i utilizarea livrei ca o unitate neoficial? de m?sur? persist? in aceste ??ri, la sc?ri diferite, cantarele ?i dispozitive de m?surare sunt exprimate doar in grame ?i kilograme. Deoarece utilizarea livrei nu este permis? comer?ului in cadrul Uniunii Europene, masa in livre trebuie s? fie determinat? de la cant?rirea in grame.
[8]