Limb? (comunicare)

O limb? reprezint? un sistem abstract, complex, de comunicare verbal? intre oameni . Limba mai poate fi ?i un sistem imaginar de comunicare verbal? intre fiin?e extraterestre inteligente, tot imaginare. In afar? de forma oral? ( limba vorbit? , exprimat? cu ajutorul vocii ), bazat? pe articularea de sunete, limbile actuale au in general ?i o form? grafic?, limba scris? .

La baza oric?rei limbi se afl? cuvantul ca unitate elementar? de transmitere a unui in?eles. Conceptele comunicate prin cuvinte pot fi: obiecte reale, fiin?e, locuri, calit??i, ac?iuni (atat reale cat ?i imaginare), moduri de ac?iune, idei, st?ri, pozi?ion?ri in spa?iu ?i timp, etc.

In limbile vorbite, cuvintele se compun din ?iruri de foneme (sunete elementare) articulate succesiv. Limbile scrise folosesc simboluri grafice ( litere , ideograme , caractere silabice, etc.) care reprezint? fie sunete din limba vorbit? respectiv?, fie in?elesuri. In urma evolu?iei limbilor este posibil ca scrierea s? nu mai reflecte fidel pronun?ia actual?, respectiv sensul actual al cuvantului vorbit.

Limbile pot fi analizate din urm?toarele puncte de vedere: vocabular , pronun?ie , (set de foneme , intona?ie , ritm , accent ), modul de combinare ?i flexionare a cuvintelor ( gramatic? ), ?i modul de scriere ( ortografie ).

?tiin?a care se ocup? cu studiul limbilor se nume?te lingvistic? , iar cei ce studiaz? una sau mai multe limbi in mod ?tiin?ific se numesc lingvi?ti . Lingvi?tii, la randul lor, sunt adesea specializa?i, studiind doar gramatica, pronun?ia, dialectele, evolu?ia, aria de r?spandire a limbii respective, rela?ia cu alte limbi, rolul limbii in psihologie, societate, etc.

Este extrem de important a se men?iona c? limbajul vorbit ?i cel scris reprezint? una din cele mai mari inven?ii abstracte, colective ale omului. In absen?a limbii modul de gandire, rela?iile dintre oameni, transmiterea de informa?ii, ?i in general tot ce inseamn? civiliza?ia uman? ar fi avut cu totul alt destin.

Distinc?ia intre o limb? ?i alta poate fi deseori dificil?. Chomsky (1986) a ar?tat de exemplu c? anumite dialecte ale limbii germane sunt foarte apropiate de limba olandez? ?i nu sunt in?elese de al?i vorbitori ai limbii germane standard, a?a-numita Hochdeutsch .

Majoritatea limbilor au evoluat pe cale natural? din "proto-limbi" care reprezint? str?mo?ul comun al acelor limbi, apar?inand aceleia?i familii de limbi (de exemplu limbile indo-europene ).

Exist? ?i limbi artificiale , precum esperanto care au fost create pentru a fi u?or de inv??at ?i utilizate ca a doua limb? . Anumi?i lingvi?ti, precum J.R.R. Tolkien , au creat limbi fantastice, deseori doar cu scop literar. Una din limbile lui Tolkien se nume?te quenya ?i include alfabet ?i pronun?ie proprie.

Un studiu arat? c? cea mai r?spandit? limb? este chineza (care este vorbit? de peste 1,1 miliarde de oameni), apoi urm?toarea este engleza (fiind vorbit? de cca 800 de milioane de persoane. Pentru 330 de milioane dintre ace?tia, engleza este limba matern? : cca 270 de milioane in SUA ?i 60 de milioane in Marea Britanie . ^{[
necesit? citare
]}

Limb? ?i comunicare [ modificare | modificare surs? ]

Stilul unei limbi reprezint? modul in care sunt utilizate resursele acesteia ( lexicale , fonetice , morfologice , sintactice ?i topice ) ?i care caracterizeaz? un vorbitor sau o colectivitate.

Exist? dou? mari categorii ale stilului:

stilul individual
stilurile func?ionale.

Stilul individual se caracterizeaz? printr-un mare grad de reflexibilitate, aflat in raport invers propor?ional cu tranzitivitatea limbajului. Utilizarea individual? a limbii este marcat? de subiectivitate, participare afectiv? a emi??torului, generand trei registre stilistice: neutru, solemn ?i familiar.

Exist? cinci stiluri func?ionale:

stilul beletristic ( artistic )
stilul ?tiin?ific
stilul administrativ sau oficial
stilul publicistic
stilul colocvial sau familiar.

Stilul beletristic [ modificare | modificare surs? ]

Stilul beletristic se folose?te in operele literare ?i prezint? urm?toarele tr?s?turi:

utilizarea termenilor in sens figurat ;
o mare complexitate, dat? fiind diversitatea operelor literare;
bog??ia elementelor lexicale: termeni regionali , arhaisme , neologisme , termeni de jargon , argou etc.;
extinderea semnatic? prin utilizarea sinonimiei ?i a polisemiei unor termeni;
int?rirea reliefului enun?ului prin abateri de la uzul curent al limbii.

Stilul ?tiin?ific [ modificare | modificare surs? ]

Stilul ?tiin?ific se utilizeaz? in lucr?rile ?tiin?ifice ?i prezint? urm?toarele caracteristici:

utilizarea unor no?iuni ?i teorii ?tiin?ifice exacte;
utilizarea unor neologisme din lexicul propiu oric?rei ?tiin?e ;
folosirea cuvintelor monosemantice;
claritatea exprim?rii, precizie, corectitudine;
utilizarea sensului propriu a cuvantului;
un grad mare de tranzitivitate;
fiecare domeniu ?tiin?ific i?i are propriul vocabular.

Stilul administrativ [ modificare | modificare surs? ]

Stilul administrativ se utilizeaz? in documente oficiale (cereri, rapoarte, procese-verbale, referate, curriculum vitae), in documente referitoare la activitatea unor institu?ii sau in rela?iile administrative, politice, juridice etc. Se caracterizeaz? prin: