Lajos Kossuth
(
AFI
:?l?jo? ?ko?uːt) (n.
19 septembrie
1802
,
Monok
,
Ungaria
? d.
20 martie
1894
,
Torino
) a fost un revolu?ionar
maghiar
de origine german? ?i slovac?, guvernator de facto al
Ungariei
in timpul
Revolu?iei de la 1848
.
Lajos Kossuth s-a n?scut intr-o familie din mica nobilime s?r?cit?, lipsit? de proprietate funciar?. Tat?l era slovac, iar mama lui Kossuth, Karoline Weber, a fost de etnie german? ?i confesiune
evanghelic?-luteran?
. P?rin?ii ei erau originari din
Eperjes
, azi
Pre?ov
in
Slovacia
.
Studiile ?i le-a f?cut in
Satoraljaujhely
,
Eperjes
?i
Sarospatak
, unde ?i le-a incheiat. In 1823 a dat examen la avocatur?, devenind jurist in ora?ul
Pesta
. Intre 1824-1832 a practicat avocatura in ora?ul Monok din
comitatul Zemplen
.
La sfar?itul anului 1832 a devenit deputat in parlamentul din
Pozsony
(fosta capital? a Ungariei, ast?zi
Bratislava
). Aici a redactat ?i raportat informa?iile parlamentare intre anii 1832-1836 ?i a fost un participant fervent la elaborarea unor m?suri de reforme vizand modernizarea ?i avansul societ??ii, in favoarea ap?r?rii interesului na?ional. Dup? suspendarea parlamentului, Kossuth ?i-a continuat activitatea ca jurnalist angajat in chestiunile privind drepturile na?ionale, articolele fiind publicate in gazet? proprie (1836-1837). Ziarul s?u a fost suspendat ?i interzis, iar Kossuth a fost condamnat la patru ani inchisoare (in 1837). In acest r?stimp a studiat economia ?i limba englez?. Eliberarea din deten?ie a avut loc in mai 1840.
- contele
Istvan Szechenyi
(
1791
-
1860
), fiul lui Ferenc Szechenyi care a infiin?at Muzeul Na?ional ?i Biblioteca Na?ional? a Ungariei. Szechenyi fiul a fost ofi?er combatant in r?zboiul lui
Napoleon
, iar dup? r?zboi a ajuns in
Anglia
. Aceast? vizit? a avut o influen?? atat de mare asupra lui, incat s-a decis s?-?i dedice toat? activitatea in folosul progresului ?i dezvolt?rii Ungariei. Autor a trei c?r?i:
Creditul
,
Lumea
,
Stadiul'
.
- Ferenc Kolcsey
- contele
Miklos Wesselenyi
- Ferenc Deak
(1803-1876); ministru al justi?iei
- contele
Lajos Batthyany
(
1807
-
1849
). Imp?ratul habsburgic austriac
Ferdinand I cel Bun
(totodat? regele Ungariei ?i Croa?iei, cu numele Ferdinand V) l-a numit pe Batthyany prim-ministru (primul premier constitu?ional al Ungariei) la
17 martie
1848
.
In ianuarie 1841 Kossuth a fost numit redactor-?ef la ziarul
Pesti Hirlap
. A inceput s? publice articole de fond impotriva privilegiilor feudale ?i despre lupta pentru drepturi cet??ene?ti, a cerut independen?a constitu?ional?.
Istvan Szechenyi
, marele reformator liberal, care era mai r?bd?tor, l-a avertizat c? articolele sale erau instigatoare ?i puteau duce la declan?area unei revolu?ii. Prioritatea ambelor personalit??i era unirea na?ional?, ei elaborand impreun? proiectul unei politici na?ionale, prezentat? in gazeta la care lucra Kossuth. Materialul publicat a avut efect mare (tirajul ziarului a fost intre 3000-6000 de exemplare). Conservatorii potrivnici reformelor au fost critica?i de Szechenyi. In 1844 guvernul l-a destituit pe Kossuth din redac?ia ziarului
Pesti Hirlap
, pretextul fiind retribu?ia. Kossuth a scris o mul?ime de articole despre o economie independent?, s-a opus importurilor industriale din
Austria
, iar opozi?ia politic? ?i-a insu?it acest deziderat.
La 3 martie 1848, la scurt timp dup? ?tirile despre
Revolu?ia din Februarie
de la Paris, opozi?ia a cerut s? fie aplicate urgent programele propuse mai inainte, iar parlamentul le-a aprobat. Rezolu?ia s-a bazat pe ideea c? austriecii se vor vedea sili?i s? aprobe hot?rarea parlamentului ungar.
La
15 martie
1848
a inceput revolu?ia. Poetul
Sandor Pet?fi
a citit mul?imii adunate in fa?a Muzeului Na?ional o list? cu cele 12 puncte importante pentru independen??.
Guvernul Batthyany
Kossuth a devenit ministru al finan?elor in guvernul Batthyany. In vara anului 1848 a continuat aplicarea programului revolu?ionar, in iulie guvernul avut nevoie de un buget pentru revolu?ie, costul, estimat la 40 de milioane de forin?i, fiind imens. La 6 septembrie Banca Na?ional? a alocat fonduri pentru ap?rare ?i a emis prima
bancnot?
na?ional?.
La 15 septembrie 1848 parlamentul a votat infiin?area comitetului na?ional de ap?rare, iar guvernul Batthyany a demisionat. Ungaria a r?mas temporar f?r? guvernare, dar comitetul na?ional de ap?rare a luat conducerea, iar Kossuth a fost ales conduc?torul operativ ai comitetului. Organizarea armatei a fost dificil?. Parlamentul s-a mutat la
Debre?in
, intrucat armata austriac?, sub comanda generalului (totodat? principe)
Alfred von Windisch-Graetz
, a ocupat
Buda
in Ungaria ?i
Clujul
in
Transilvania
.
In martie 1849 generalul Gorgey a pornit un atac masiv impotriva armatei austriece. Pan? in mai 1849 a reu?it s? elibereze aproape tot teritoriul Ungariei. De la
Viena
, imp?ratul
Francisc Iosif
a cerut ajutorul armatei ruse prin generalul
Ivan Paskevici
?i, in iunie 1849, armata ?arist?, sub comanda baronului ?i general austriac
Julius Jacob von Haynau
, a intervenit in lupt? impotriva for?elor revolu?ionare ungare cu un efectiv de 200.000 de osta?i. Trupele generalului Gorgey au atacat for?ele ruse.
Intre 6 ?i 21 iunie 1849 a avut loc b?t?lia de la
Pered
(
Te?edikovo
, sat din
Slovacia
). La 2 iulie 1849 generalul Haynau a declan?at o ofensiv? puternic? impotriva lui Gorgey. La 1 septembrie 1849 Gorgey a trimis imp?ratului un mesaj cu condi?iile de retragere, dar Francisc Iosif le-a respins. La 1 octombrie 1849 armata ungar? a capitulat in zona localit??ii
?iria
,
jude?ul Arad
.
Trupele imperiale comandate de Haynau au pornit un atac de r?zbunare impotriva Ungariei. La 6 octombrie 1849,
Cei 13 de la Arad
, ofi?eri din armata maghiar? revolu?ionar? au fost executa?i la
Arad
. In aceea?i zi a fost executat ?i prim-ministrul
Lajos Batthyany
.
La 11 august 1849 Kossuth a demisionat ?i a fost urmat in func?ie de generalul Gorgey.
In exil (unde o parte din timp a tr?it ?i in
Statele Unite ale Americii
), Kossuth a intre?inut leg?turi cu cercuri de exila?i francezi, italieni, ru?i, germani ?i polonezi, indeosebi cu
Giuseppe Mazzini
. ?i-a amplificat activit??ile in 1853-1856, in timpul
R?zboiului Crimeii
, ins? nu a putut ob?ine practic nimic de la puterile anglo-franceze cu privire la o eventual? independen?? a Ungariei, intrucat Imperiul Austriac nu fusese aliat in R?zboiul Crimeii cu Rusia.
Kossuth a sperat in continuare c? se va putea ajunge la o conjunctur? favorabil? pentru independen?a Ungariei pe fundalul conflictelor dintre marile puteri europene. Kossuth a avut leg?turi cu imp?ratul
Napoleon al III-lea
?i cu
Camillo Cavour
. A fondat
Direc?ia Na?ional? Maghiar?
, impreun? cu contele
Laszlo Teleki
?i cu generalul
Gyorgy Klapka
, ?i a ini?iat constituirea unei
legiuni maghiare
. Ins? Napoleon al III-lea a incheiat subit pace cu Austria, dup?
B?t?lia de la Solferino
(
24 iunie
1859
).
Speran?ele au fost realimentate de succesele repurtate in Italia de mi?carea lui
Giuseppe Garibaldi
, in cadrul c?reia au luptat ?i exila?i unguri. In 1861 Kossuth s-a stabilit in Italia. A fost de p?rere c? lumea ar fi putut profita in 1866 de infrangerea Austriei in r?zboiul cu Prusia in vederea dezmembr?rii imperiului habsburgic. De?i in 1867 Ungaria a primit actul realiz?rii "dualismului" (
Austro-Ungaria
), Kossuth a continuat s? pledeze pentru realizarea unei independen?e depline a Ungariei ?i s? spere la ivirea unei conjuncturi favorabile realiz?rii acestui deziderat. Kossuth mai era de p?rere (profetic?) c? riscurile de dezmembrare a Austriei prin posibile r?zboaie in care putea fi atras? (Ungaria fiind implicit atras? in mod automat) reprezentau totodat? un risc pentru integritatea teritorial? a Ungariei.
In 1877 100 de cet??eni ai ora?ului
Cegled
s-au intalnit la
Collegno
, lang?
Torino
, cu Kossuth ?i i-au adresat invita?ia, in numele deputa?ilor urbei in adunarea na?ional? s? se reintoarc? in patrie. Kossuth nu a dat curs invita?iei, dar urma?ii grupului celor 100 au comemorat anual festiv intalnirea cu cel exilat.
In 1889 guvernul de la Budapesta i-a anulat lui Kossuth cet??enia maghiar?, ceea ce a starnit consternare ?i cereri insistente de destituire a prim-ministrului
Kalman Tisza
. Kossuth a eviden?iat intr-o scrisoare c? acordarea cet??eniei in baza legii atunci in vigoare ar fi insemnat ca el s? fie considerat
austro-ungar
, ?ceea ce”, preciza Kossuth ?nu am fost in via?a mea niciodat?, nu sunt ?i nu voi fi sub nicio condi?ie, cu niciun pre?”.
[
necesit? citare
]
Kossuth a murit la
Torino
la
20 martie
1894
?i a fost inmormantat la
Budapesta
, in cadrul unor funeralii na?ionale.
Din 1948 in Ungaria exist? un premiu numit in cinstea sa.
[8]
Din 1949 radioul public din Ungaria se nume?te
Kossuth Radio
(
en
)
[
traduce?i
]
.
- ^
Daniel Ballabas
[*]
,
Jozsef Pap
[*]
,
Judit Pal
[*]
(
),
Kepvisel?k es f?rendek a dualizmus kori Magyarorszagon
(PDF)
,
Liceum Kiado
[*]
[[
Liceum Kiado
|]]
, p. 269
, accesat in
- ^
a
b
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
?Lajos Kossuth”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
Lajos Kossuth
, SNAC
, accesat in
- ^
Lajos Kossuth
, Find a Grave
, accesat in
- ^
Кошут Лайош
,
Marea Enciclopedie Sovietic? (1969?1978)
[*]
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
?copie arhiv?”
. Arhivat din
original
la
. Accesat in
.
| Revolu?ia Maghiar? din 1848-1849
|
|
|
| Evenimente importante
|
|
|
|
| B?t?lii
|
|
|
|
 Conduc?tori austrieci
|
|
|
|
 Conduc?tori maghiari
|
|
|
|
 Conduc?tori ru?i
|
|
|
|
| Alte articole
|
|
|
|
| Articole conexe
|
|
|
|
| Vezi ?i
|
|
|