Julius Jacob von Haynau
Date personale
N?scut	14 octombrie 1786 [1] [6] [2] [7] Kassel , Germania
Decedat	14 martie 1853 (66 de ani) [1] [6] [2] [7] Viena , Imperiul Austriac [2]
Inmormantat	Friedhof St. Leonhard [*] [[ Friedhof St. Leonhard (cemetery in Graz, Austria)|​]] [8]
Cauza decesului	insuficien?? cardiac?
P?rin?i	Wilhelm I Rosa Dorothea Ritter [*] [[ Rosa Dorothea Ritter (Mistress of German royalty)|​]] [9]
Fra?i ?i surori	Carl von Haynau [*] [[ Carl von Haynau (soldat german)|​]] Marie Friederike of Hesse-Kassel [*] [[ Marie Friederike of Hesse-Kassel (German noble (1768-1839))|​]]
C?s?torit cu	Theresia Weber von Treuenfels [*] [[ Theresia Weber von Treuenfels ((1787-1851))|​]] ( 1808 ?)
Copii	Clotilde Baronin von Haynau [*] [[ Clotilde Baronin von Haynau ((1809-1897))|​]] [9]
Cet??enie	Imperiul Austriac
Ocupa?ie	militar ofi?er
Activitate
Ramura	Armata austriac? in perioada napoleonian? [*] ​
Gradul	Feldzeugmeister feldmare?al
B?t?lii / R?zboaie	R?zboaiele napoleoniene
Decora?ii ?i distinc?ii
Decora?ii	Kommandeur des Militar-Maria-Theresien-Ordens [*] [[ Kommandeur des Militar-Maria-Theresien-Ordens (rank of the Military Order of Maria Theresa)|​]] orden Sveatoi Anni 3-i stepeni [*] [[ orden Sveatoi Anni 3-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|​]] Ordinul Vulturul Alb orden Sveatogo Aleksandra Nevskogo [*] [[ orden Sveatogo Aleksandra Nevskogo (order of chivalry of the Russian Empire)|​]] Ordinul Sfantului Andrei Ordinul Sfantul Gheorghe, clasa a IV-a [*] ​ Marea cruce de cavaler a ordinului militar Maria Tereza [*] ​ [2] Ordinul Coroana de Fier Ordinul Sfantul ?tefan al Ungariei Ordinul Maria Terezia Sopron varos diszpolgara [*] [[ Sopron varos diszpolgara |​]] ( 1849 ) [3] cet??ean de onoare al municipiului Budapesta [*] ​ ( 1850 ) [4] [5]
Semn?tur?
Modific? date / text

Julius Jacob Freiherr von Haynau (n. 14 octombrie 1786 , Kassel , Hessa-Kassel ? d. 14 martie 1853 , Viena ) a fost un Feldzeugmeister imperial austriac, consilier secret, camerier ?i de?in?tor al Regimentului de Infanterie nr. 59. Prin cea mai inalt? rezolu?ie a imp?ratului Franz Joseph I din 28 februarie 1863, Julius Haynau a fost inclus in lista celor mai demni r?zboinici ?i celebri comandan?i ai Imperiului Austriac. ^[10]

Familia [ modificare | modificare surs? ]

Haynau a fost fiul natural al principelui Wilhelm I de Hessen din leg?tura acestuia cu concubina sa, Rosa Dorothea Ritter, innobilat? pe 17 martie 1783 cu predicatul Freifrau von Lindenthal ?i care era fiica unui farmacist din Hanau . Perechea a avut cinci b?ie?i ?i trei fete. Unul din fra?ii s?i, Wilhelm Karl (n. 24 decembrie 1779 - d. 21 ianuarie 1856), a fost general in principatul Hessa . Julius ?i-a petrecut copil?ria impreun? cu fra?ii s?i ?i cu mama sa, exilat? la castelul Babenhausen . Predicatul de nobilitare a fost schimbat mai tarziu in Freiherr/Freifrau von Haynau . ^[11]

Generalul a fost c?s?torit cu Theresia (n. 29 mai 1787 ? d. 21 octombrie 1851), fiica generalului de divizie ( german? Feldmarschalleutnant ) Franz baron Weber von Treuenfels (d. 1809). So?ii au avut o fiic?, Clotilde (n. 27 septembrie 1809 - d. 25 noiembrie 1897).

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Anii de formare militar? [ modificare | modificare surs? ]

Dup? absolvirea ?colii in educa?ie privat? de la Hanau , Haynau a dorit s? urmeze cariera militar?. Tat?l s?u a acceptat acest pas ?i tan?rul a intrat in ?coala Militar? la Marburg , pe care ins? a p?r?sit-o, pentru c? a vrut s? lupte impotriva opresorilor francezi . Imp?ratul Francisc al-II-lea insu?i l-a trimis ca locotenent la Regimentul Infanterie ?Brechainville” nr. 25. In B?t?lia de la Ulm din 1805, ridicat la rangul de locotenent-major, a fost r?nit grav in apropiere de Nordlingen ?i f?cut prizonier. Inc? la sfar?itul anului, dup? campanie, a fost avansat la gradul de c?pitan in Regimentul Infanterie "Erzherzog Johann" nr. 35. Ca atare, a participat la r?zboiul din 1809, fiind din nou r?nit grav la Wagram , iar apoi transferat la Regimentul Infanterie "Baron Vogelsang" nr. 47 ?i numit c?m?rar imperial. Prin cea mai inalt? decizie din 19 august 1813, a fost numit maior ?i comandant al abia infiin?atei Baterii U?oare Germane nr. 1, unde a fost responsabil pentru organizarea acesteia. Cu acest batalion a luptat in divizia generalului Conte Bubna (1814), apoi in Armata Rinului de Sus la Corpul generalului de armat?, contele Hieronymus von Colloredo-Mansfeld. Acolo s-a distins ?i a fost onorat pentru vitejia ar?tat? in cursul cuceririi ora?ului Montbelliard pe 2 iulie 1815. ^{[12] [13]}

In anul 1823, ofi?erul a fost ridicat la gradul de locotenent major ?i transferat la Regimentul Infanterie ?Konig Wilhelm der Niederlande”. In cele din urm?, in aprilie 1830, a fost numit colonel ?i comandant al Regimentului Infanterie "Graf Nugent" nr. 30.

Generalul Haynau [ modificare | modificare surs? ]

A devenit general de brigad? pe data de 30 mai 1835 ?i brigadier la armata din Italia. Apoi, pe 30 octombrie 1844, a fost avansat la gradul de Feldmarschalleutnant ?i general de divizie pentru Austria Interioar? (pe atunci: Stiria , Ducatul Carintia , Ducatul Craina ?i regiunea litoralului adriatic). In anul 1845 a devenit de?in?tor titular al Regimentului Infanterie nr. 59 ?i transferat ,in 1847, ca ?i comandant de divizie la Timi?oara . ^[14] La izbucnirea r?zboiului in Italia , Haynau ?i-a oferit de bun? voie serviciul in armata de acolo, motivat pe de o parte, de a realiza acte excelente de vitejie, iar pe de alt? parte, din cauza st?rii anormale din Ungaria. Scurt timp dup? aceea i s-a aprobat rug?mintea ?i a fost numit noul comandant al cet??ii Verona . ^[12]

In timpul B?t?lii de la Custoza, la 23 si 24 iulie 1848, Haynau nu a indeplinit comanda ?efului s?u Josef Radetzky pentru consolidarea Corpului III de armat?. Dimpotriv?, el a trimis brigada ?Piret” (disponibil?) spre pozi?ia, in opinia sa periclitat?, de pe Sommacampagna, consolidand r?m??i?ele invinse ale brig?zii ?Simbschen”, unde 1200 de solda?i se ingropaser? intr-un ?an? de-a lungul localit??ilor San Giorgio ?i Salice . Aceast? manevr? avea s? joace un rol decisiv pentru victoria de la Custoza din a doua zi. Pentru interven?ia sa in B?t?lia de la Custozza , a fost decorat cu Crucea de Comandor al Ordinului Maria Terezia. La data de 28 iulie al aceluia? an, Haynau a preluat comanda Corpului III de Armat?, cu care a coordonat asediul Peschierei . El a considerat necesar s? cucereasc? cele dou? sate San Felice ?i Salo , situate pe malul Lacului Garda , care erau inc? ocupate de insurgen?i, servind pentru ancorarea vapoarelor inamice, prin care echipajul piemontez a ob?inut mijloace de subzisten?? ?i alimentare. La 9 ?i 10 august, Haynau a ordonat s? se trag? cu toate bateriile, ce insumau un total de 52 de tunuri. La ora ?apte seara, in ziua de 10 august, a dat comanda pentru incetarea canonadei, dup? ce sosise notificarea despre conven?ia de armisti?iu incheiat? la Milano . Contele Radetzky a l?udat determinarea curajoas? a comandantului ?i l-a propus in raportul lui spre a fi decorat. ^[12]

In prim?vara anului 1849 a in?bu?it rebeliunea din Brescia , unde a ac?ionat consecvent ?i cu o duritate deosebit?. Dup? ce locuitorii ora?ului Brescia nu au respectat armisti?iul de la Milano ?i s-au revoltat din nou, Haynau l-a trimis mai intai pe brigadierul conte von Nugent cu 2.400 de solda?i. Acesta din urm? nu a reu?it s? opreasc? rebeliunea, iar num?rul insurgen?ilor din Brescia cre?tea de la o zi la alta. In aceste condi?ii, Haynau a intervenit cu Corpul II de Armat? ?i a trimis magistratului un termen pentru capitularea ora?ului. De?i a fost promis? respectarea lui, acest lucru nu s-a intamplat, fiind ignorat de dou? ori. Mai mult decat atat, insurgen?ii au inceput s? trag? inspre for?ele generalului, moment in care austriecii, condu?i de Haynau, au atacat ?i ocupat Brescia, dup? un bombardament intens. B?rba?ii italieni inarma?i nu au mai fost f?cu?i prizonieri, ci uci?i pe loc. De asemenea, casele in care s-au g?sit arme au fost incendiate. La 2 aprilie, dup? 25 de ore, revolta a fost in?bu?it?. Brescia a trebuit s? pl?teasc? drept pedeaps? o sum? mare de bani. ^[13] Dup? acest eveniment generalul a fost numit in propaganda liberal-revolu?ionar? ?La iena di Brescia” , iar de solda?ii s?i ?i de popula?ie ?tigrul habsburgic” . ^[15]

Generalul Haynau a mai intervenit ?i in asediul Vene?iei . ^[13]

In urma succeselor sale a fost numit Feldzeugmeister ?i comandant al armatei in Ungaria la 30 mai 1849. ^[14] Intr-o campanie ambi?ioas? ?i realizat? f?r? intrerupere, a gonit mai intai for?ele inamice tot mai departe spre est, pan? in apropiere de Timi?oara. Acolo, alte trupe ungure?ti asediaser? deja ora?ul timp de trei luni, ins? locuitorii ora?ului au reu?it s? reziste. A invins revolu?ionarii maghiari ?i polonezi decisiv pe data de 9 august 1849 in B?t?lia de la Timi?oara . Pentru acest act glorios a fost onorat cu Crucea Mare al Ordinului Maria Terezia ?i numit Guvernator General al Ungariei. ^[16]

Numele lui se leag? de aceast? revolu?ie, cu atat mai mult cu cat a dat dovad? de o urm?rire nemiloas? a celor responsabili de revolte. Dup? infrangerea revolu?iei maghiare, a dictat statului maghiar condi?ii opresive. La 6 octombrie 1849 la Arad , a ordonat s? fie executa?i, cu consim??mantul explicit al imp?ratului, cei 13 generali care au inc?lcat jur?mantul de fidelitate fa?? de Casa de Habsburg , luptand cu revolu?ionarii, al?turi de Lajos Batthyany , mana dreapt? a conduc?torului revolu?iei, Lajos Kossuth . Solda?ii unguri au fost incadra?i, in majoritate nu de bun? voie, in Armata Austriac? din Germania ?i Italia. Dup? ce habsburgii au avut nevoie de sprijinul militar al maghiarilor, actual pentru pacificarea situa?iei in Italia, dar ?i ca posibilitate de a int?ri armata austriac?, diploma?ia austriac? a incercat o reapropiere ?i aplanare a conflictului cu fostul du?man. Numele generalului, ins?, era legat de aceast? revolu?ie cu reputa?ia unui urm?ritor nemilos impotriva ei, fiind astfel, in mod indirect, ?i al ungurilor. De aceea, a fost eliberat din func?ia sa ?i pensionat pe 6 iulie 1850 ^[14] cu mari onoruri.

De la Graz , unde s-a retras, Haynau a mai intreprins numeroase c?l?torii prin Europa. A fost agresat la Londra (de doi c?ru?a?i) in septembrie 1850 ^[17] ?i Bruxelles in septembrie 1852, ^[18] ceea ce a condus la mari afec?iuni diplomatice. Generalul, care a ar?tat mereu loialitate imp?ratului s?u ?i s-a ingrijit de solda?ii s?i foarte mult, care il iubeau, a murit la nici m?car trei ani dup? pensionare, in urma unui stop cardiac la Viena. Generalul este inmormantat in cimitirul St. Leonhard din Graz. ^[16]

In onoarea ?i amintirea generalului a fost construit? o statuie in m?rime natural? la intrarea in Muzeul de Arme (in prezent: Muzeul de Istorie Militar?) la Viena. ^[10] Consilierul secret a fost numit cet??ean de onoare al ora?ului Budapesta . In anul 2011 consiliul municipal na?ional-conservator i-a retras onoarea. ^[19] Pan? ast?zi, mai este in continuare cet??ean de onoare al Vienei ?i fost sau inc? actual cet??ean de onoare al ora?elor Graz , Bratislava , Sopron ?i Arad. ^[13]

Desigur, temperamentul unui mare politician precum ?i lini?tea sufleteasc? nu a posedat-o. El a cunoscut numai normele sale militare. Radetzky a spus odat? despre el: ? El este ca un brici, pe care ar trebui s?-l pui imediat inapoi in recipient dup? utilizare.” ( Er ist wie ein Rasiermesser, das man nach dem Gebrauch sofort wieder ins Futteral stecken sollte. ) ^[16]

Decora?ii [ modificare | modificare surs? ]

Haynau a primit o serie de decora?ii, intre altele: ^[20]

• Crucea de Comandor al Ordinului Maria Terezia (1848)
• Marea Cruce al Ordinului Maria Terezia (1849, confirmat: 26 martie 1850)
• Marea Cruce al Ordinului ?tefan I al Ungariei (1850),
• Ordinul Coroanei de Fier de clasa 1-a
• Crucea de comandant al Ordinului Leopold
• Crucea de Merit Militar ?i de Armat?
• Cavaler al Ordinului Imperial Rusesc ?Sf. Andrei” cu brilian?i
• Ordinul Imperial Rusesc ?Alexandru Nevski”
• Ordinul Imperial Rusesc ?Sf. Ana” de clasa a 3-a
• Ordinul Imperial Rusesc ?Sf. Gheorghe” de clasa a 3-a
• Ordinul Imperial Rusesc ?Vulturul Alb”
• Marea Cruce al Ordinului Regal Bavarez ?Max Joseph”
• Marea Cruce al Ordinului ?Guelfilor” Regelui Hanovrei
• Marea Cruce al Ordinului Regal Sicilian ?Sf. Ianuariu”
• Marea Cruce al Ordinului Principelui Elector de Hesse ?Leul de Aur”
• Cavaler al Ordinului Principelui Elector de Hesse de Merit Militar (14 martie 1814)

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Gothaisches genealogisches Taschenbuch der freiherrlichen Hauser auf das Jahr 1880 ("Gota"), vol. 30, Editura Justus Perthes, Gotha 1879, p. 302-305
• Wolfgang von Wurzbach: "Josef Kriehuber und die Wiener Gesellschaft seiner Zeit", vol. 2, Viena 1957
• Georg Wittenberger: "Stadtlexikon Babenhausen", Babenhausen 1995

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Materiale media legate de Julius Jacob von Haynau la Wikimedia Commons

v   ?   d   ?   m Revolu?ia Maghiar? din 1848-1849 Evenimente importante Proclama?ia din 15 martie 1848  • Elaborarea Legilor din Aprilie  • Adoptarea Declara?iei de Independen?? a Ungariei  • Capitularea de la ?iria  • Executarea celor 13 ofi?eri maghiari la Arad B?t?lii Pakozd  • Transilvania  • Schwechat  • Kassa  • Mor  • Kapolna  • Hatvan  • Tapiobicske  • Isaszeg  • Vac (1)  • Nagysallo  • Komarom (1)  • Buda  • Csorna  • Pered  • Gy?r  • Komarom (2)  • Komarom (3)  • Hegyes  • Albe?ti (Sighi?oara)  • Sz?reg  • Timi?oara (1)  • Timi?oara (2) Conduc?tori austrieci Ferdinand I al Austriei  • Franz Joseph I al Austriei  • Alois Alnoch von Edelstadt  • Eduard Clam-Gallas  • Franz de Paula Gundaccar al II-lea von Colloredo-Mannsfeld  • Julius Jacob von Haynau  • Heinrich Hentzi  • Josip Jela?i?  • Prin?ul Franz de Paula von Liechtenstein  • Daniel Rasti?  • Franz Schlik  • Felix zu Schwarzenberg  • Alfred I, Prin? de Windisch-Gratz Conduc?tori maghiari Gedeon Acs  • Lajos Aulich  • Lajos Batthyany  • Jozef Bem  • Odon Beothy  • Lajos Csernatony  • Janos Damjanich  • Ferenc Deak  • Henryk Dembi?ski  • Arisztid Dessewffy  • Jozsef Eotvos  • Aron Gabor  • Artur Gorgey  • Richard Guyon  • Imre Hatvani  • Mihaly Horvath  • Laszlo Inczedy  • Gyorgy Klapka  • Gyorgy Kmety  • Lajos Kossuth  • Vilmos Lazar  • Janos Lenkey  • Lazar Meszaros  • Janos Moga  • Alessandro Monti  • Ferenc Ottinger  • Mor Perczel  • Istvan Szechenyi  • Bertalan Szemere Conduc?tori ru?i Alexander von Luders  • Fiodor Sergheevici Paniutin  • Grigori Iakovlevici Skariatin  • Ivan Fiodorovici Paskevici  • Grigori Hristoforovici Zass  • Nikolai Fiodorovici Engelhardt  • Maksim Maksimovici Grotenhelm Alte articole Guvernul Batthyany  • Comitetul de Ap?rare Na?ional? al Ungariei  • Guvernul Szemere  • Masacrele din Transilvania Articole conexe Constitu?ia din Martie  • Adunarea de la Blaj  • Revolta sarb?  • Revolta slovac?  • Rebeliunea de la Viena  • Voivodina Sarbeasc?  • Voivodina Sarbeasc? ?i Banatul Timi?an  • Compromisul austro-ungar din 1867 Vezi ?i 80 de husari