Dambovi?a
este unul dintre cele 41 de
jude?e
ale
Romaniei
. Face parte din regiunea istoric?
Muntenia
?i din
regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
(al?turi de
Arge?
,
Prahova
,
Teleorman
,
Giurgiu
,
Ialomi?a
?i
C?l?ra?i
). Jude?ul Dambovi?a, este o unitate administrativ? teritorial? tradi?ional?, men?ionat? documentar ca atare, prima oar?, in 1512, cand administrarea lui era asigurat? de c?tre un vornic de Targovi?te.
Are o suprafa?? de 4.054 km² (1,7 % din suprafa?a ??rii).
La 1 iulie 2019 popula?ia jude?ului era de 519.442 locuitori.
[1]
In jude? se afl? 7 ora?e (dintre care dou? municipii) ?i 82 de comune.
Re?edin?a este la
Targovi?te
, acesta fiind cel mai important centru economic, politic, administrativ ?i cultural al jude?ului.
Stema jude?ului
Jude?ul Dambovi?a are o suprafa?? de 4.054 km² (1,7 % din suprafa?a
??rii
). Este situat in partea central-sudic? a ??rii, suprapunandu-se
bazinelor hidrografice
ale raurilor
Ialomi?a
?i
Dambovi?a
.
Jude?ele vecine sunt:
Altitudinea maxim? se inregistreaz? in
Varful Omu
(2505 m) din
Mun?ii Bucegi
, iar cea minim? de cca 120?125 m, in Campia Titu. Unit??ile administrative componente ale jude?ului sunt: 2
municipii
, 5
ora?e
?i 82 de
comune
cu 361
sate
.
Teritoriul este dispus in trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferen?? de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alc?tuite din
mun?i
(9 %),
dealuri
(41 %) ?i
campii
(50 %). Etajat de la campia joas? pan? la cele mai inalte piscuri ale Mun?ilor Bucegi, relieful jude?ului Dambovi?a prezint? o mare diversitate peisagistic?. Succesiunea treptelor de relief poart? atat amprenta factorilor
geologici
, cat ?i a celor fiziogeografici, care au participat activ la formarea ?i evolu?ia lor. Cea mai veche ?i mai inalt? unitate de relief, situat? in partea de nord a jude?ului, este format? de
mun?ii Leaota
?i
Bucegi
. Primul masiv, fiind alc?tuit din
?isturi cristaline
, se deosebe?te ca morfologie de Mun?ii Bucegi, in a c?ror alc?tuire predomin?
calcarele
,
gresiile
?i
conglomeratele
.
Subcarpa?ii
alc?tuiesc cea de-a doua treapt? de relief ?i ocup? 23% din suprafa?a jude?ului. Din punct de vedere geologic sunt alc?tui?i din depozite
paleogene
la nord ?i
neogene
la sud. Aproape toat? gama forma?iunilor este cutat? intr-o succesiune latitudinal? de
sinclinale
?i
anticlinale
puternic faliate. Nota dominant? a reliefului o dau fenomenele de alunecare ?i de
eroziune toren?ial?
, care scot din circuitul agricol suprafe?e apreciabile de teren. Piemontul Cande?ti constituie o treapt? de relief care se deosebe?te prin alc?tuirea geologic?, tectonic? ?i morfologic? atat de
Subcarpa?i
, cat ?i de zona de campie.
Interfluviile
sunt netede, imp?durite, u?or inclinate spre sud ?i fragmentate de v?i mult mai adancite in cuvertura de
pietri?uri
.
Campiile
, care ocup? peste 50% din suprafa?a jude?ului, alc?tuiesc cea mai joas? ?i cea mai tan?r? treapt? de relief. Orientarea general? a interfluviilor , nord-vest?sud-est, panta mic? a acestora, l??imea ?i gradul slab de fragmentare dau nota dominant? a acestei unit??i. Din forajele existente se constat? prezen?a unei cuverturi de
pietri?uri
de grosimi variabile peste care stau depozite
loessoide
sau de
lunc?
. In condi?ii specifice de clim? ?i vegeta?ie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile
soluri
din jude?.
Mun?ii Bucegi
Unitatea montan?
carpatic?
, situat? in partea de nord, cuprinde dou? masive ?
Leaota
?i
Bucegi
- complet diferite ca structur? geologic? ?i inf??i?are.
Masivul Leaota
este alc?tuit predominant din
?isturi cristaline
cu pante domoale ?i
culmi
rotunjite.
V?ile
sunt puternic adancite, inso?ite de
versan?i
cu inclinare moderat?, avand in?l?imile cele mai mari in
Varful Leaota
: 2133 m.
Masivul Bucegi
, alc?tuit predominant din
gresii
?i
conglomerate
?i numai par?ial din
calcare
, are in?l?imi frecvente peste 2000 m:
varful Omu
- 2505 m, varful Doamnele - 2402 m, varful B?trana 2181 m. Este bine marcat in ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun in eviden?? flancurile externe prin varietatea reliefului s?u. Alternan?a de
gresii
,
marne
?i
conglomerate
, neuniformitatea litologic? a conglomeratelor au condi?ionat apari?ia prin
dezagregare
?i
eroziune
diferen?ial?, a unui
relief
rezidual de turnuri ?i coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind
Babele
?i
Sfinxul
. In bazinul superior al
Ialomi?ei
domin? relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile ?apului),
doline
,
chei
(Horoabele, Ur?ilor, Pe?terii, T?tarului, Z?noagei, Orzei),
pe?teri
(Ialomi?ei). Relieful structural este eviden?iat prin suprafe?ele structurale, abrupturi, brine ?i poli?e structurale. In
bazinul
superior al Ialomi?ei sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale
glacia?iunii
cuaternare
: circurile de sub Mecetul Turcesc ?i de la obar?ia v?ii Sug?rilor, v?i glaciare, custuri,
morene
.
Dealuri in Nordul Jude?ului
Subcarpa?ii Ialomi?ei formeaz? treapta colinar? inalt? ce constituie partea central-nordic? a jude?ului. Sunt alc?tui?i dintr-o asociere de
dealuri
?i
depresiuni
, acestea din urm? fiind generate de eroziunea diferen?ial? ?i dispuse in lungul v?ilor principale. Un prim aliniament il formeaz? Subcarpa?ii interni, alc?tui?i din fli?
cretacic
?i
paleogen
, in care se dezvolt?
pinteni
prelungi cu in?l?imi de 800?900 m, situa?i la baza
masivelor
Bucegi ?i Leaota. In lungul v?ilor apar primele depresiuni de contact : Moroieni-Pietro?i?a pe
Ialomi?a
?i Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se afl? o succesiune de dealuri ?i depresiuni : Dl. Miclo?anilor (800 m), Dealul Mare, Dl. Platul Sarnei, Depr. B?rbule?u-Raul Alb ?i Depr. Bezdead. Alternan?a
gresiilor
,
marnelor
?i
argilelor
puternic
cutate
, a
sinclinalelor
?i
anticlinalelor
fac ca
eroziunea
s? fie intens?, procesele de
versant
foarte active : in lungul principalelor v?i apare un nou uluc depresionar: Voine?ti-Aluni?-Vulcana-Pucioasa-Vi?ine?ti-Sultanu-Valea Lung?. Subcarpa?ii externi, forma?i din depozite
mio
pliocene
, mai pu?in dure, formeaz? o treapt? mai coborat? ?i relativ mai uniform? de unde ?i denumirea frecvent? de plaiuri (Plaiul M?gurei, Plaiul C?rpini? etc ).
Sinclinalele
?i
anticlinalele
sunt acoperite de o cuvertur? groas? de
pietri?uri
?i
nisipuri
in care apele au sculptat un ?ir de
depresiuni
(Doice?ti, Ocni?a, Iedera-Moreni). Fa?? de zona de campie din sud,
dealurile
subcarpatice se termin? prin denivel?ri de 40?60 m, intrerupte in dreptul v?ilor mari de
golfuri
de
campie
care p?trund printre acestea. Piemontul Cande?ti, situat la vest de
valea Dambovi?ei
, formeaz? treapta colinar? mai joas? (300?550 m) ce intr? in alc?tuirea teritoriului jude?ului Dambovi?a. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, u?or inclinat, dintre culoarele depresionare ale v?ilor Dambovi?a ?i Potopu.
Campia Roman?
ocup? cca jum?tate din suprafa?a jude?ului . Ea este reprezentat? prin campia inalt? a Dambovi?ei ?i Ialomi?ei ?i prin campia de subsiden?? a Titului. Campia inalt? este alc?tuit? din cateva prelungiri, sub form? de
pinteni
, ale Piemontului Cande?ti (Campia Picior de Munte, la vest de
Dambovi?a
) sau a unor fragmente de piemont (Pintenul M?gurii, la est de
Ialomi?a
) din Campia Targovi?tei, rezultat? din unirea conurilor piemontane ale Dambovi?ei ?i Ialomi?ei ?i din Campia Cricovului. Campia de subsiden?? a Titului este format? din campuri interfluviale inguste, separate de v?i cu
albii
instabile, cu zone de inml??tinare ?i cu numeroase albii p?r?site. Caracterul esen?ial este dat de faptul c?
luncile
au o l??ime foarte mare, devenind uneori comune pentru dou? rauri vecine (lunca Arge?-Sabar).
La sud-vest de
Arge?
, campia se inal?? mai mult fa?? de v?ile care o dreneaz?, urmand o inclinare nord-vest ? sud-est, relativ similar? cu cea a piemontului pe care de fapt campia il continu?; este o por?iune din Campia G?vanu ? Burdea.
Re?eaua hidrologic? din jude?ul Dambovi?a apar?ine la dou? sisteme hidrografice distincte: cel al
Ialomi?ei
, in jum?tatea de nord-est, ?i cel al
Arge?ului
in jum?tatea de sud-vest. Densitatea re?elei de rauri variaz? intre 0,5 ?i 0,8 km/km2 in zona montan?, intre 0,3 ?i 0,5 km/km2 in zona subcarpatic? ?i intre 0,3 ?i 0,4 Km/Km2 in zona joas?.
Raul Ialomi?a
izvor??te de pe versantul sudic al
masivului Bucegi
?i p?r?se?te teritoriul jude?ului in amonte de confluen?a cu raul
Cricovul Dulce
, avand o suprafa?? de bazin de 1208 km2 ?i o lungime de 132 km. Panta medie a raului pe teritoriul jude?ului este de l7,5%.
Raul Arge?
, ale c?rui izvoare se g?sesc pe versan?ii sudici ai
Mun?ilor F?g?ra?
, str?bate jude?ul pe o lungime de 47 km, la intrarea in jude? avand o suprafa?? de bazin de 3590 km2 ?i o lungime de 130 km, iar la ie?irea din jude? o suprafa?? de 3740 km2 ?i respectiv lungimea de 177 km. Panta medie a raului pe sectorul aferent jude?ului este de l,65 %.
Cel mai important afluent al Arge?ului este
Dambovi?a
care are la intrarea in jude? o suprafa?? de bazin de 636 km2 ?i o lungime de 67 km, iar la ie?ire o suprafa?? de bazin de 1120 km2 ?i o lungime de 157 km, confluen?a cu Arge?ul fiind ins? in afara jude?ului Dambovi?a. Interfluviul dintre Dambovi?a ?i Ialomi?a este drenat, in zona de campie de
Colentina
?i
Ilfov
, afluen?i ai Dambovi?ei, cu care se une?te in
jude?ul Giurgiu
.
Un alt afluent important al raului Arge? este
Sabarul
, care i?i culege apele de pe teritoriul jude?ului Dambovi?a ?i pe care il p?r?se?te in apropierea
comunei Potlogi
, unde are o suprafa?? de bazin de 740 km2 ?i o lungime de 65 km. Partea de sud-vest a jude?ului este drenat? de raurile din zona superioar? a bazinului
Neajlov
, afluent al Arge?ului, cu care confluen?eaz? in
jude?ul Giurgiu
. Debitele medii multianuale specifice variaz? pe teritoriul jude?ului intre 20 l/s*km2 in zona inalt? a
Mun?ilor Bucegi
?i 5 l/s*km2, in zona de
campie
din sud. Debitul mediu multianual al Ialomi?ei la
B?leni
, situat imediat in amonte de confluen?a cu
Cricovul Dulce
, este de 10,1 m3/s, al Arge?ului, la intrarea in jude?, de 39,5 m3/s - debit care variaz? nesemnificativ pan? la ie?ire - al Dambovi?ei, la intrarea in jude? de, 10,1 m3/s, iar la ie?ire de 11,8 m3/s. Pe raurile ale c?ror bazine de recep?ie se afl? integral sau in majoritate in zona inalt?, cum ar fi de exemplu Ialomi?a la sta?ia hidrologic? Moroeni ?i Dambovi?a la sta?ia hidrologic?
Malu cu Flori
, volumele maxime de ap? pe anotimpuri se scurg obi?nuit prim?vara (
aprilie
-
iunie
), iar cele minime in iarna (
decembrie
-
februarie
) reprezentand in medie cca. 40-50 % ?i, respectiv 10-15 % din cele anuale.
Lacurile
sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul jude?ului Dambovi?a. In campie, sunt amenajate o serie de
iazuri
?i
hele?tee
(Nucet, Comi?ani, Bungetu, B?leni) de importan?? local?. In bazinul superior al
Ialomi?ei
, in amonte de
Cheile Orzei
, se afl? lacurile de acumulare Bolboci ?i Scropoasa, care deservesc uzinele
hidrocentralelor
de la Dobre?ti si Moroeni. In zona
Pucioasa
exist? un lac de acumulare, avand in aval o p?str?v?rie ?i func?ie turistic?.
Raul Dambovi?a
la
M?ne?ti
Rezervele de
ape subterane
din cuprinsul jude?ului Dambovi?a depind de gradul de permeabilitate, cat ?i de grosimea ?i extensiunea
rocilor
care le inmagazineaz?. Astfel, rocile compacte din zona montan? sunt in general impermeabile pentru o bun? parte a mun?ilor
Leaota
?i
Bucegi
. Totu?i, abunden?a ?i permanen?a
izvoarelor
dovede?te existen?a apelor freatice, dar acestea sunt acumulate in depozitele de pant? ?i de la baza
versan?ilor
. O situa?ie mai aparte prezint? conglomeratele din
sinclinalul
Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare fa?a de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. In zona de munte nu putem vorbi de prezen?a stratelor acvifere de adancime.
Depozitele constituente din
zona subcarpatic?
au diferite grade de permeabilitate, in func?ie de natura lor. Exist? strate acvifere locale in depozitele de
pietri?uri
,
nisipuri
?i
argile
din forma?iunile
pliocene
?i
pleistocene
inferioare. Trebuie s? remarc?m faptul c? prin infiltrarea apelor superficiale in depozitele
mio
-
pliocene
, acestea sufer? de cele mai multe ori un proces de
mineralizare
accentuat? ?i apar, sau sunt intalnite in foraje, ca ape minerale cu importan?? mare pentru
economia
jude?ului. Interfluviul dintre
Dambovi?a
?i
Arge?
, exceptand luncile celor dou? rauri, este alc?tuit din depozite de pietri?uri ?i nisipuri cu o permeabilitate bun?. In col?ul sud-vestic al jude?ului, la sud de
lunca
Arge?ului, in sectorul aferent
Campiei G?vanu-Burdea
, apele freatice au condi?ii foarte bune de inmagazinare, pietri?urile ?i nisipurile stratelor de Fr?te?ti fiind prezente la o mic? adancime sub cuvertura de
loess
. Acelea?i depozite cu o granulometrie foarte favorabil? infiltra?iei ?i deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se intalnesc ?i in luncile Arge?ului ?i Dambovi?ei pe intregul traseu din jude? ?i de pe valea Ialomi?ei in aval de
Pucioasa
.
Teritoriul jude?ului Dambovi?a apar?ine in propor?ie de cca. 80 % sectorului cu
Clim? temperat-continental?
moderat?: caracteristic? ?inutului climatic al
Campiei Romane
?i ?inutului climatic al
Subcarpa?ilor
) ?i in propor?ie de cca. 20 % sectorului caracteristic ?inuturilor climatice ale mun?ilor mijlocii ?i inal?i .
?inutul cu clima de campie se caracterizeaz? prin
veri
foarte calde, cu
precipita?ii
moderate ?i
ierni
nu prea reci, cu
viscole
rare ?i intervale de inc?lzire frecvente, care duc la topirea stratului de
z?pad?
. Pentru sectorul cu clima continental-moderat? sunt caracteristice
verile
r?coroase, cu precipita?ii abundente ?i
ierni
foarte reci, cu
viscole
frecvente ?i strat de
z?pad?
stabil pe o perioad? indelungat?. ?inutul
Subcarpa?ilor
reprezint? caracteristici climatice intermediare.
Temperatura
aerului variaz? in limite largi din cauza diferen?elor mari de
altitudine
a
reliefului
. Mediile anuale dep??esc 10 °C in ?inutul de campie (10,1 °C la
Titu
?i
G?e?ti
), coboar? pan? sub 9 °C in ?inutul
Subcarpa?ilor
?i variaz? intre 6 ?i 0 °C in sectorul montan. Pe
culmile
cele mai inalte devin negative, coborand chiar sub -2 °C (-2,6 °C pe
virful Omu
). Mediile lunii celei mai calde,
iulie
, scad treptat de la campie (21,7 °C la
Titu
?i
G?e?ti
) c?tre deal (21 °C la
Targovi?te
) ?i munte (cca .5 - 6 °C) pe culmile montane cele mai inalte). Mediile lunii celei mai reci,
ianuarie
, sunt ceva mai coborate in campie (-2,9 °C la
Titu
?i -3,2 °C la
G?e?ti
) comparativ cu zona de dealuri (-2,3 °C la Targovi?te), din cauza frecventelor
inversiuni termice
care se dezvolt? in partea cea mai joas? a jude?ului. Incepand de la cca. 500 m in sus, mediile lunii
ianuarie
scad, paralel cu cre?terea altitudinii, pan? la valori sub -10 °C. Pe culmile montane cele mai inalte, mediile lunare cele mai mici se inregistreaz? in
februarie
cand ating chiar -11 °C. Maximele absolute inregistrate pan? in prezent au dep??it 40 °C, in zonele de campie ?i de dealuri (40,4 °C la Targovi?te in ziua de
20 august
1946
) ?i 22-25 °C in sectorul montan. Minimele absolute au coborat sub -30 °C in zona de campie (-31 °C la
G?e?ti
in ziua de
24 ianuarie
1907
) sub -28 °C, in zona deluroas? (-28,3 °C la Targovi?te in ziua de
25 ianuarie
1942
) ?i pan? la -38 °C pe culmile montane cele mai inalte. Num?rul mediu anual al zilelor de inghe? dep??e?te 100 la campie, 110 in zona de dealuri (111,3 la
Targovi?te
) ?i 260 pe culmile cele mai inalte ale mun?ilor.
Precipita?iile
cresc substan?ial odat? cu
altitudinea
. Cantit??ile medii anuale totalizeaz? 512,1 mm la
Potlogi
, 500 mm la
Targovi?te
?i peste
1300
mm pe culmile montane cele mai inalte. Cantit??ile medii lunare cele mai mari se inregistreaz? in
iunie
?i sunt de 80,1 mm la
Dambovi?a
, 85,l mm la
Titu
, 83,1 mm la
Targovi?te
?i 170 mm pe mun?ii cei mai inal?i. Cantit??ile medii lunare cele mai mici cad in
februarie
la campie (28,2 mm la
Potlogi
?i 30,3 mm la
Titu
) ?i deal (22,1 mm pe culmile cele mai inalte). Cantit??ile maxime c?zute in 24 de ore au atins 95,6 mm la
Titu
(
3 iulie
1939
), 103,8 mm la
Potlogi
(
20 iulie
1949
), 135 mm la
G?e?ti
(
13 iulie
1941
), 190 mm la
Bilciure?ti
(
29 iunie
1928
), 155,6 mm la
Targovi?te
(
1 iulie
1924
) ?i peste 110 mm pe mun?ii inal?i.
Stratul de z?pad?
prezint? o discontinuitate accentuat? in partea joas? a jude?ului ?i o mare stabilitate in cea inalt?. Durata medie anual? este mai mic? de 50 zile la campie ?i mai mare de 215 zile pe culmile montane cele mai inalte. Grosimile medii decadale ating in
ianuarie
?i
februarie
la campie valori de pan? la l0 - 15 cm, iar in
ianuarie
?
martie
, la munte valori de pan? la 30 ? 50 cm.
Jude?ul Dambovi?a este administrat de un consiliu jude?ean format din 34 consilieri. In urma
alegerilor locale din 2020
, consiliul este prezidat de
Corneliu ?tefan
de la
PSD
, iar componen?a politic? a Consiliului este urm?toarea:
[2]
Jude?ul este format din 89 unit??i administrativ-teritoriale: 2 municipii, 5 ora?e ?i 82 de comune.
Lista de mai jos con?ine unit??ile administrativ-teritoriale din jude?ul Dambovi?a.
La 1 iulie 2019 popula?ia jude?ului era de 519.442 locuitori, dintre care 165.143 in mediul urban ?i 354.299 in cel rural.
[1]
Densitatea popula?iei de 128 loc/km² este una dintre cele mai mari din ?ar? (locul 4, dup? jude?ele Ilfov, Prahova ?i Ia?i).
Dambovi?a - evolu?ia demografic?
Date: Recens?minte sau birourile de statistic? - grafic? realizat? de Wikipedia
- Abramescu, Nicolae
, matematician;
- Alexandrescu, Grigore
, poet;
- Antonescu, Napoleon Niculae
, profesor universitar, membru al Academiei de ?tiin?e Tehnice
ASTR
;
- Antonescu, Mihai
, avocat, politician, ministru;
- B?dulescu, Victor
, economist, membru al
Academiei Romane
;
- B?nic?, Ion
, profesor universitar, membru al Academiei de ?tiin?e Tehnice
ASTR
;
- Berbente, Corneliu
, profesor universitar, fost prorector al
UPB
, membru al Academiei de ?tiin?e Tehnice
ASTR
, epigramist;
- Blendea, Vasile
, pictor, sculptor;
- Br?tescu-Voine?ti, Ioan Alexandru
, scriitor;
- Bujor, Rodica
, solist? muzic? popular?;
- Bulandra Tony
, actor ?i director de teatru;
- Burzo, Emil
, fizician, profesor universitar, membru
Academia Roman?
;
- Cantacuzino, Constantin (stolnic)
, umanist, istoric, geograf;
- Carabella, Constantin
, fun?ionar, primar al Targovi?tei, sus?in?tor al culturii, filantrop;
- Caragiale, Ion Luca
, scriitor;
- Carneci, Maria
, solist? de muzic? popular?;
- Carlova, Vasile
, poet;
- Cirstea, Sorana
, juc?toare de tenis;
- Cior?nescu, Alexandru
, autor, diplomat, director literar, dramaturg, enciclopedist, eseist, lingvist, etimolog, istoric, poet, prozator roman;
- Coresi, Diaconul
, traduc?tor ?i me?ter tipograf;
- Cristea, Tudor
, scriitor, jurnalist;
- Cucui, Ion
, profesor universitar, fost rector la
Universitatea Valahia din Targovi?te
;
- Dan Toma Dulciu
, scriitor;
- D?nilescu, Constantin
, ?ef de club;
- Diaconescu, Ion
, om politic ?i activist anticomunist, membru al
Partidului Na?ional ??r?nesc
, parlamentar ?i pre?edinte al Camerei Deputa?ilor;
- Dimitriu D. Constantin
, avocat, deputat ?i senator liberal, pre?edintele Senatului, ministru la Comunica?ii ?i la Munc?, S?n?tate ?i Ocrotiri Sociale;
- Dinu, Cornel
, fotbalist, antrenor;
- Dobromir din Targovi?te
, pictor de biserici sec.XVI;
- Dolanescu Ion
, cantaret de muzica populara;
- Dr?gan, Dida
, solist? muzic? u?oar?, poet?, scriitoare;
- Dr?gan, Mircea
, regizor, fost rector la Institutul de Art? Teatral? ?i Cinematografic? Bucure?ti;
- Eremia, Mircea
, profesor universitar, membru al Academiei de ?tiinte Tehnice
ASTR
;
- Fernic Ionel
, compozitor, aviator, para?utist;
- Georgescu, Florin
, tenor;
- Ghica, Ion
, om politic, diplomat, fost prim-ministru al Romaniei de 4 ori, fost pre?edinte al
Academiei Romane
;
- Ghi??, Constantin
, profesor universitar, fost prorector la
Universitatea Valahia din Targovi?te
;
- Greceanu, Radu
, cronicar;
- Grigorescu, Nicolae
, pictor;
- Had?r, Anton
, profesor universitar, pre?edinte Alma-Mater;
- Ilovici, Mihail
, scriitor;
- Ion, Lauren?iu
, poet;
- Ionescu-Targovi?te Constantin
, medic, profesor universitar, membru titular al
Academiei Romane
;
- Ludescu, Stoica
, cronicar;
- Stroe, Constantin
, inginer, fost director general
Dacia Pite?ti
;
- Macarie
, cronicar, tipograf, autorul primei c?r?i publicate in Romania in 1508;
- Mih?i??, George
, actor, director la Teatru de Comedie Bucure?ti;
- Miri??, Vlad
, cant?re? pop, tenor;
- Mo?oiu, Tiberiu
, jurist, profesor universitar, om politic, primar al municipiului
Oradea
, Guvernator al
B?ncii Na?ionale
;
- Neagu, Nicolae
, scriitor;
- Niculescu, Maria
, profesor universitar, fost ambasador al Organismului Mondial al Francofoniei la
Uniunea European?
;
- Niculescu, ?tefan
, compozitor, muzicolog;
- Onesa, Anda
, actri??;
- Oprea, Marius
, poet ?i istoric;
- Paliga, Sorin
, lingvist;
- Pandelescu, Vasile
, acordeonist;
- Penescu, Lucian
, scriitor ?i economist;
- Petre Constantin
, pictor;
- Petrescu (Ceau?escu) Elena
, so?ia pre?edintelui R.S.R.
Nicolae Ceau?escu
;
- Popescu, Gabriel
, gravor;
- Popescu, Niculae
, preot, istoric roman, membru titular al
Academiei Romane
;
- Poroineanu, Constantin
, avocat ?i filantrop roman;
- Potopeanu, Gheorghe
, general, ministru de finan?e;
- Radu, N. Ioan
, rachetomodelist, profesor de matematic?;
- Raicu, ?erban
, profesor universitar, fost rector la
UPB
, membru al Academiei de ?tiin?e Tehnice
ASTR
;
- R?duc?, Vasile
, teolog;
- R?dulescu, Ion Heliade
, scriitor, filolog, politician, primul pre?edinte al
Academiei Romane
;
- Reghecampf, Lauren?iu
, fotbalist, antrenor;
- S?r?roiu, Ileana
, solist? muzic? popular?;
- Schumacher, Ovidiu
, actor;
- Simionescu, Mircea Horia
, scriitor;
- Stan, Mihai
, scriitor, Pre?edinte
Societatea Scriitorilor Targovi?teni
;
- Stark Alexandru
, reporter radio ?i TV, scenarist, jurnalist, scriitor, traduc?tor ?i publicist;
- Stoica, Laura
, solist? muzic? u?oar?;
- Stolojan, Teodor
, economist, om politic, fost prim-ministru al Romaniei;
- ?u?uianu, Adrian
, avocat, senator, ministru;
- Vasile, Nicolae
, inventator, fost director general al
ICPE
, profesor universitar, membru al Academiei de ?tiin?e Tehnice
ASTR
, poet, prozator;
- Vasilescu, Emil
, istoric ?i critic literar, bibliolog, jurnalist, scriitor, director Revista Bibliotheca;
- V?c?rescu, Alecu
, poet;
- V?c?rescu, Ien?chi??
, cronicar, filozof, poet, istoric, autorul primei gramatici romanesti tip?rite;
- V?c?rescu, Nicolae
, poet;
- Vl?descu, Matei
, general ?i politician;
- Voicu, Victor
, profesor universitar, vicepre?edinte al
Academiei Romane
;
- Zamfir, Gheorghe
, solist de nai, compozitor.
- Jude?ul Dimbovi?a
, Drago? Bug?, Ion Z?voianu, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1974
- Pagini la istoria culturii Dambovi?ene
, Mihai Gabriel Popescu, Editura Bibliotheca, 2004
- Repertoriul arheologic al jude?ului Dambovi?a
, Gheorghe Olteanu, Ovidiu Carstina, Denis C?pr?roiu, Editura Cetatea de Scaun, 2002
Materiale media legate de
Dambovi?a
la
Wikimedia Commons
Turism
H?r?i
Etnografie