Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.

Juc?riile educa?ionale sau educative sunt folosite ca mijloc de educa?ie mai ales a copiilor de varste mici, ?colari ?i pre?colari, ajutandu-i s?-?i dezvolte abilit??ile intelectuale, creative, logice, lingvistice, emo?ionale ?i psihice.

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Juc?riile au fost utilizate in toate timpurile ca mijloc educativ, mai ales la copiii de varst? mic? ?i in special in cadrul familiei. Primele no?iuni semnificative cu privire la valoarea educativ? a jocului le g?sim in scrierile filozofilor antici Aristotel ?i Platon , care considerau c? pan? in al cincilea an de via??, copilul trebuie scutit de inv???tur? ?i de muncile aspre, asigurandu-i-se in schimb timp de joac? ?i de experimentare.

Recomandarea de a folosi jocul ca mijloc de educa?ie pentru copiii mici a fost f?cut? ?i de ganditorii Rena?terii , ei insistand mai ales asupra rolului acestuia in realizarea educa?iei morale; prin cerin?a de a concura cu al?ii sau de a se intrece pe sine se cultiv? copilului tendin?a de a fi pe viitor un adult mai bun. ?i Kafka era de p?rere c? ?jocul formeaz? lumea libert??ilor infantile unde se ini?iaz? personalitatea copilului” ^[1] . De aceea?i p?rere au fost in lucr?rile lor ?i al?i teoreticieni ai educa?iei prin joac?, precum Froebel (filosof ?i chimist), Piaget (psiholog), Montessori , Decroly ?i Claparede (medici psihiatri), Huizinga (filolog ?i istoric al culturii universale) etc. Friederich Froebel (1782 ? 1852) ? fondatorul primei gr?dini?e de copii in localitatea Blankenburg ( Germania ) ? este considerat ini?iatorul educa?iei prin joac?. El ?i-a bazat teoria pe principiul intui?iei , principiu ce-i apar?ine lui Johann Heinrich Pestalozzi , conform c?ruia copilul are din na?tere for?e ce se dezvolt? printr-un permanent exerci?iu ludic al senza?iilor , percep?iilor ?i reprezent?rilor .

Astfel, juc?riile ?i jocurile educative sunt privite ca exerci?ii preg?titoare pentru via??, cu rol de socializare ? din aceast? categorie fac parte juc?riile care dezvolt? imagina?ia , competi?ia , logica , motricitatea , creativitatea etc. In acela?i timp, juc?riile educative r?man juc?rii , oferind copilului pl?cere, divertisment , cheltuind energia acestuia, jocul fiind lipsit de responsabilitate ?i mergand in general pe fic?iune .

Unul din primii cercet?tori in domeniul juc?riilor ?i a jocului, apar?inand sfar?itului de secol al XIX-lea, a fost psihologul ?i esteticianul german Karl Groos (1861 ? 1946). In concep?ia sa exprimat? in lucrarea ?Die Spele der Manaker” (1896), jocul este o preg?tire pentru via??, deoarecere prin el se exerseaz? instinctele, adaptandu-se la complexitatea vie?ii. Jocul, dup? p?rerea sa, nu este un amuzament. El se aseam?n? cu jocul animalelor, care, prin joac?, exerseaz? anumite mi?c?ri pe care le vor folosi la maturitate in vederea procur?rii de hran? ?i supravie?uire . De aceea, el consider? c? "un copil care nu se joac? r?mane un neadaptat pentru tot restul vie?ii" ^[2] .

Pornind de la ideile lui Karl Groos, Stanley Hall spune c? "prin juc?riile ?i jocurile educative, copilul repet? activit??ile mo?tenite ereditar de la str?mo?i, fiind o activitate de purificare a fiin?ei umane ?i de adaptare la via?a social? prin culturalizare" ^[3] .

Dezvoltarea copilului [ modificare | modificare surs? ]

Juc?ria il amuz?, il bucur? pe copil, dar in acela?i timp il educ? ?i il dezvolt?. Obiect al distrac?iei, juc?ria serve?te scopurilor educa?iei intelectuale, morale, fizice ?i estetice a copilului ?i ii stimuleaz? ini?iativa creatoare. Prin joc no?iunile se percep ?i se fixeaz? mai u?or, sarcinile ii captiveaz? din prima ?i ii face curio?i, f?r? s?-i plictiseasc?. Copii nu-?i asum? responsabilit??i, ci doar urm?resc pl?cerea, reu?ind u?or s? empatizeze cu rolurile pe care le presupune joaca. Dac? unele juc?rii il ini?iaz? pe copil in varietatea mi?c?rilor, il antreneaz? ?i ajut? la dezvoltarea intregului organism (exemplu: mingea, coarda, popicele), altele ii l?rgesc orizontul sau ii l?rgesc experien?a de via?? (reprezentarea animalelor, mijloacele de transport), ori il familiarizeaz?, intr-o form? atr?g?toare, cu legile fizicii, tehnicii, ?tiin?elor (juc?ria tehnic? ?i ?tiin?ific?).

Cu ajutorul juc?riilor educative, de la varste foarte fragede, copilului i se l?rge?te orizontul cunoa?terii, i se dezvolt? gandirea, memoria, imagina?ia, aten?ia, ?i nu in ultimul rand, educa?ia spiritului de sine.

Eduard Claparede ? pedagog elve?ian (1873-1940) ? spune c? juc?riile educative sunt ?un inlocuitor al activit??ilor sociale, ele preg?tesc viitorul, satisf?cand nevoile prezente” ^[4] . Claparede, al?turi de Decroly ?i Dewey, au pus, de altfel, bazele ?colii active ale secolului al XX-lea, unde rolul cel mai important il au activit??ile-joc. Jocul educativ la Decroly este definit ca ?via?a care s?-l preg?teasc? pentru via??.”

Func?iile juc?riilor educative [ modificare | modificare surs? ]

Pe m?sur? ce copilul cre?te, con?inutul jocurilor se schimb?, in ele se reflect? permanent rela?iile sociale dintre oameni, aspecte din via?a de familie, din gr?dini?? etc. Varsta copiilor determin? caracterul jocului ?i evolu?ia acestuia. Dac? in primii ani de via?? ai copilului, jocul are un caracter predominant individual, in jurul varstei de trei ani apare rela?ia eu-tu ?i copiii au posibilitatea s? dezvolte ?i s? indr?geasc? jocul.

Aurica I. Moale define?te in cartea sa ?Jocul didactic” principalele func?ii ale juc?riilor educa?ionale:

• influen?eaz? dezvoltarea capacit??ii de cunoa?tere ?i familiarizare a copilului cu lumea adul?ilor;
• influen?eaz? procesul de socializare a copilului, aceasta insemnand c? prin joc el se integreaz? intr-un sistem de rela?ii omonime celor sociale, specifice mediului apropiat in care tr?ie?te, inva?? s? comunice in gand ?i s? recep?ioneze ceea ce se spune despre al?i copii;
• prin joc, copilul tr?ie?te bucuria pe care i-o dau activit??ile sale creatoare;
• jocul educativ este un reglator al st?rii lui afective;
• caracterul spontan al jocului decurge din nevoia sa afectiv? interioar?, din starea emo?ional? a copilului
• imbog??irea impresiilor despre realitatea inconjur?toare;
• l?rgirea con?inutului reprezent?rilor;
• stimularea imagina?iei creatoare;
• activizarea gandirii ?i a procesului de comunicare:
• dezvoltarea vorbirii, a gandirii matematice
• prin joc copilul reflect? rela?iile sociale, i?i pune in valoare personalitatea, ?i-o afirm?, ?i-o antreneaz?, i?i satisface nevoia de comunicare, de mi?care ?i de ac?iune;
• dobandirea de cuno?tin?e ?i consolidarea, precum ?i verificarea, unor cuno?tin?e asimilate anterior ^[5] .

Tipuri de juc?rii educa?ionale [ modificare | modificare surs? ]

Jocule este drumul copiilor spre cunoa?terea lumii in care tr?iesc ?i pe care o transpun in diverse situa?ii, pe m?sura posibilit??ilor lor. Juc?riile educative ^[6] sunt printre singurele activit??i in care fiin?a psihologic? a copilului poate s? respire ?i, in consecin??, poate s? ac?ioneze. Tipul, con?inutul ?i chiar forma juc?riilor sunt determinate de sarcinile educative concrete, raportate la varsta copiilor ?i la nivelul de dezvoltare al acestora.

La sugar, juc?ria trebuie s? stimuleze mi?c?rile (intinderea mainilor, apucarea, aruncarea) ?i orientarea elementar?. Primele juc?rii ale bebelu?ului sunt cercurile, bilele suspendate, juc?riile care produc sunete ?i care ii atrag prin zgomotul lor, prin form? ?i culoare.

La copilul cu varst? cuprins? intre 1 ?i 3 sau 4 ani, juc?ria se complic?. Dezvoltarea mersului ?i a alergatului este stimulat? de mingile mari, de bilele care se rostogolesc, de diferitele juc?rii mobile care inf??i?eaz? animale, p?s?ri, fluturi, camioane, tramvaie, trenule?e, c?lu?i pe rotile etc. Aceste juc?rii dezvolt? totodat? coordonarea mi?c?rilor, orientarea, provoac? bucurie copilului pentru c? ii ofer? posibilitatea unei particip?ri active, stimuleaz? sim?urile sale creatoare. Johan Huizinga (1872 ? 1954) spunea in lucrarea sa ?Homo ludens” c? "prin jocul educativ, oamenii transform? spiritul in cultur?, inteligen?a copilului fiind legat? de echilibrul dintre asimilare ?i acomodare".

Piaget a clasificat jocurile in func?ie de abilit??ile pe care le dezvolt?:

• juc?rii educative senzomotorii, in care are loc asimilarea realului in structurile intelectuale ?i practicile vechi ale copilului;
• juc?rii educative de tip exerci?iu ? care const? in repet?ri pentru pl?cerea adapt?rii;
• juc?rii educative simbolice ? se bazeaz? pe reprezentarea prin semne a obiectelor ce nu pot fi inc? percepute; chiar dac? au necesit??i afective, slujesc ?i intereselor cognitive;
• juc?rii educative cu reguli ? sunt considerate punctul de plecare in procesul de socializare progresiv? ?i care se aplic? la copiii cu varsta cuprins? intre 2 ?i 7 ani, dar nu inainte de momentul in care ei incep s?-?i in?eleag? ac?iunile.
• jocuri educative de construc?ie, care au la baz? jocurile simbolice care transform? ac?iunile in procese interne psihice ?i fac trecerea de la perioada oper?rii cu simboluri (prenota?ie), la perioada opera?iunilor abstracte, acest proces fiind foarte important pentru dezvoltarea inteligen?ei copilului.

Juc?riile muzicale ? pianele, fluierele, trompetele, tobele etc. ? care permit ob?inerea de sunete sau derularea unor buc??i melodice, sunt, de asemenea, atractive pentru ace?tia, permi?and, prin imita?ie, cantarea vocal?.

La copiii intre 3 ?i 6 ani, preferin?ele se indreapt? spre p?pu?i, animale, ma?ini, ceea ce le permite ca in jocurile lor s? reflecte realitatea inconjur?toare. Extrem de utile le sunt copiilor de aceast? varst? jocurile care ii ajut? s? se orienteze in privin?a formei, dimensiunilor, culorii.

Pentru copiii de 6-7 ani, o importan?? deosebit? o au seturile tematice. Intervin acum probleme de sistematizare ?i clasificare a obiectelor, fapt ce se remarc? puternic mai ales in cazul jocurilor de mas? cu figuri (ce pot inf??i?a oameni, obiecte de uz casnic etc.). Henri Wallon, profesor francez de psihologie, considera c? juc?riile educative sunt ?obiecte ale preuceniciei ce contribuie la formarea ansamblului personalit??ii”. Piaget recomand? atat educatorilor, cat ?i p?rin?ilor, s? ofere copiilor juc?riile potrivite in vederea dezvolt?rii unei personalit??i puternice ?i s?n?toase.

Rolul familiei in educa?ia copilului [ modificare | modificare surs? ]

Familiei in revine un rol important in formarea personalit??ii copilului. Familia, p?rin?ii, trebuie s? g?seasc? zilnic metoda cea mai bun? in educa?ia lui, precum ?i cum s? reac?ioneze in situa?ii concrete pe care le impune via?a. Este foarte important cu ce juc?rii sunt l?sa?i copii s? se joace. Astfel c?, fiecare stimul gre?it il pot afecta mai tarziu. Juc?riile trebuie alese cu grij?, pentru a fi reprezentative in dezvoltarea emo?ional?, psihic? ?i intelectual? a copilului.

Dezvoltarea jocului copilului se face cu participarea activa a celor din familie (parinti, frati, surori). Pentru ca micutul s? fie pasionat de joc, trebuie s?-i plac?, de aceea nu trebuie s? se a?tepte ca el s? se joace singur, chiar dac? e inconjurat de multe juc?rii. (Maricica Tab?r?, ?Jocul copilului in familie ? Carte pentru p?rin?i ?i educatori”, Editura Pim, Ia?i, 2007)

Juc?riile ?i jocurile educative ii dau ocazia copilului s? se manifeste prin joc ?i s?-?i arate tendin?ele personalit??ii. Astfel pot fi corectate comportamente nedorite. Prin intermediul diferitelor tipuri de jocuri, educa?ia multilateral? incepe din sanul familiei. P?rin?ii trebuie s? ?in? seama de particularit??ile individuale ale copiilor lor ?i s? ii aleag? juc?rii specifice varstei.

Cerin?e fa?? de juc?rii [ modificare | modificare surs? ]

Este fireasc? intrebarea dac? alegerea unei juc?rii pentru copil ar putea deveni pentru p?rin?i o problem?. R?spunsul la aceast? intrebare este, f?r? indoial?, negativ: a cump?ra o juc?rie nu este niciodat? o corvoad?, ci r?mane de fiecare dat? o pl?cere.

Este un lucru bine ?tiut c? o juc?rie pentru copil nu trebuie cump?rat? de adult dup? propriile gusturi, dar totu?i trebuie s? ne plac? juc?ria pe care o cump?r?m. Alegerea fericit? a unei juc?rii trebuie s? conduc? la transformarea sosirii acas? cu acest cadou intr-o adev?rat? s?rb?toare ?i apoi la zile multe de joc cu respectiva juc?rie.

De aceea, pare deosebit de important? cunoa?terea gusturilor copilului, schimbarea preferin?elor sale in materie de juc?rii. Fabrican?ii ?i vanz?torii de juc?rii s-au inmul?it considerabil in ultima vreme, ceea ce n-a f?cut decat s? complice intr-un fel aceast? problematic? a alegerii unei juc?rii.

Alegerea devine ?i mai grea in cazul jocurilor ap?rute in ultimii ani, aici incluzand in primul rand jocurile pe calculator. Cu toate aceste dificult??i in alegerea unei juc?rii, trebuie s? admitem c? a oferi o juc?rie nu este o problem?, dar r?mane o art?. Fiind responsabili de alegerea juc?riilor care le intr? in cas?, p?rin?ii trebuie s? aib? grij? in primul rand s? nu strang? juc?rii de un singur tip, ci variate, care s?-l stimuleze pe copil multilateral. Juc?ria trebuie s? l?rgeasc? orizontul copilului, s?-i starneasc? o curiozitate care s?-l fac? s? nu se plictiseasc? de ea.

Juc?riile trebuie s? fie potrivite varstei copilului pentru care sunt luate. P?rin?ii trebuie s? se gandeasc? la ceea ce le-ar face pl?cere copiilor.Ins? nu trebuie neglijat faptul c? prin intermediul juc?riilor copiii pot inv??a mai repede diverse lucruri ? juc?ria trebuie s? fie una educativ?. In afara tematicii, la juc?rie e important caracterul ei dinamic, activ, care ofer? posibilitatea folosirii ei in mod variat. Juc?ria aleas? trebuie s? fie atr?g?toare pentru copil, s? starneasc? interesul acestuia, s? fie prezentat? intr-un mod pl?cut ?i estetic.

Solu?ionarea cre?rii ?i folosirii juc?riei ca mijloc de educa?ie nu poate fi f?cut? ast?zi decat prin efortul reunit al oamenilor de ?tiin??, psihopedagogi practicieni, arti?tilor, produc?torilor ?i lucr?torilor din comer?. Juc?ria educativ? poate fi considerat? o component?, un suport, un declan?ator al jocului. Ea este un liant intre realitatea copilului ?i realitatea social?. Admi?and c? jocul este activitatea fundamental? a copilului, nu putem nega importan?a juc?riei pentru acesta ?i grija p?rin?ilor referitoare la aceste ?obiecte fermecate”.

Prin joc se dezvolt? imagina?ia copilului, acesta p?trunzand intr-o alt? lume ?i uitand de cea obi?nuit?. Jocul determin? imaginarea de situa?ii, transpunerea in pielea personajelor, g?sirea de solu?ii noi, originale, de a ie?i din impas sau de a ca?tiga. Prin libertatea de ac?iune ?i de gandire, prin increderea in puterile proprii, prin ini?iativ? ?i cutezan??, jocurile educative devin pe cat de valoroase, pe atat de pl?cute. Anumite jocuri favorizeaz?, dimpotriv?, via?a in societate. Ele ajut?, pe de o parte, pe copii s?-?i inving? timiditatea, iar pe de alt? parte, prin intermediul regulilor jocului, ii obi?nuiesc pe ace?tia cu respectarea, mai tarziu, a legilor ce guverneaz? societatea.

Exemple [ modificare | modificare surs? ]

Juc?riile educa?ionale pot fi clasificate in func?ie de abilit??ile pe care le dezvolt?:

• Abilit??i creative
  • Beados
  • Roata Olarului
• Abilit??i logice
  • Creionul fermecat
  • Memory Game
• Abilit??i ?tiin?ifice
  • Robot solar
  • Cre?te un Triops
  • Set cre?ie Sistem Solar
• Abilit??i muzicale
  • M?r muzical
  • Saxoflaut

• Abilit??i lingvistice
  • S? inv???m alfabetul
  • Alfabetar magnetic

• Abilit??i manuale
  • Puzzle

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Educa?ie
• Copil?rie
• ?coal?
• Juc?rie
• Pedagogie
• Inv??are experien?ial?

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Tabara Maricica - Jocul copilului in familie : carte pentru p?rin?i ?i educatori , Ia?i, Ed. Pim, 2007
• Simister C.J. - Jocuri pentru dezvoltarea inteligen?ei ?i creativit??ii copiilor , Ia?i, Polirom, 2011
• Consela Pu?ca?u - Jocuri didactice pentru dezvoltarea ?i imbog??irea vocabularului elevilor claselor I-III cu program special , Ia?i, Tehnopress, 2004
• Maria Horduna - Jocuri de mi?care pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de baz? , Ed. Media Sind, Vaslui, 2008

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]