Joseph Schubert
Date personale
N?scut	6 iulie 1890 Bucure?ti , Romania
Decedat	4 aprilie 1969 (78 de ani) Munchen , RFG
Cet??enie	Romania
Religie	Biserica Catolic? [1]
Ocupa?ie	preot catolic [*] ​ episcop catolic [*] ​
Limbi vorbite	limba roman? limba german? [2]
Func?ia episcopal?
Sediul	Bucure?ti
Titlul	Administrator apostolic al Arhidiecezei de Bucure?ti
Perioada	1950 - 1951
Predecesor	Alexandru Cisar
Succesor	Ioan Robu
Cariera religioas?
Hirotonire episcopal?	30 iunie 1950 , Bucure?ti
Episcop consacrator	Gerald Patrick Aloysius O'Hara
Titluri precedente	Episcop de Ceramussa (Episcopus Ceramussae)
Modific? date / text

Joseph Schubert , scris uneori Iosif Schubert , (n. 6 iulie 1890 , Bucure?ti , Romania  ? d. 4 aprilie 1969 , Munchen , RFG ) a fost un cleric romano-catolic din Bucure?ti, consacrat in clandestinitate ca episcop, administrator al Arhidiecezei de Bucure?ti , de?inut politic. A fost arestat in 1951 , la varsta de 60 de ani, ?i ?inut in inchisoare 13 ani ?i jum?tate. Din 1964 a stat timp de cinci ani cu domiciliu obligatoriu in Timi?u de Sus . In 1969 i s-a permis plecarea din Romania, iar ultimele luni de via?? le-a tr?it la Munchen , ca oaspete al cardinalului Julius Dopfner .

Studii ?i slujire [ modificare | modificare surs? ]

Joseph Schubert s-a n?scut la Bucure?ti in data de 6 iulie 1890 , din p?rin?i de origine german? . A studiat in seminarul arhiepiscopal din Bucure?ti ?i la Universitatea din Innsbruck , unde a fost hirotonit preot in data de 15 iulie 1916 . A activat in parohia Pope?ti-Leordeni (1919-1924), ^[3] iar apoi in parohia Karamurat (1925-1931), in prezent comuna Mihail Kog?lniceanu din jude?ul Constan?a.

Joseph Schubert a indeplinit in perioada 1932 - 1951 func?ia de paroh al Catedralei ?Sf. Iosif” din Bucure?ti . S-a remarcat ca promotor al virtu?ii , activ in centrele de formare din parohia sa bucure?tean?. Tot la Bucure?ti a fondat centre de asisten?? social? pentru s?raci , precum ?i revista ?Buletinul Parohial”.

Administrator apostolic ?i episcop [ modificare | modificare surs? ]

In data de 24 mai 1950 a fost numit administrator apostolic al Arhidiecezei de Bucure?ti. Gerald Patrick Aloysius O'Hara , arhiepiscop ?i pro-nun?iu apostolic in Romania , l-a consacrat episcop pe Joseph Schubert in Catedrala ?Sf. Iosif” din Bucure?ti in data de 30 iunie 1950 .

Nun?iatura Apostolic? in Romania a fost inchis? la 5 iulie 1950 , iar ultimul diplomat, pro-nun?iul O'Hara, silit s? p?r?seasc? ?ara.

In aceste condi?ii, in noaptea de 19 noiembrie 1950 , episcopul Joseph Schubert l-a hirotonit episcop pe Alexandru Todea (viitor cardinal ), in baptisteriul Catedralei ?Sf. Iosif” din Bucure?ti.

?eful Securit??ii, generalul Gheorghe Pintilie , stabilise ca episcopul clandestin Iosif Schubert ?i al?i clerici s? fie aresta?i deja pe data de 18 decembrie 1950 . Intr-un raport al Securit??ii se eviden?iaz? c? ? totu?i nu s-a trecut la re?inerea lor, intrucat nu exista material suficient pentru a putea trece la cercetare” . Astfel s-au luat m?suri de c?tre Direc?ia a 3-a s? se strang? material suficient, ca s? poat? s? fie re?inu?i ?i cerceta?i to?i. Lui Schubert autorit??ile comuniste i-au atribuit rolul unei ? carti?e ” a Vaticanului in Romania .

In data de 17 februarie 1951 episcopul Schubert a fost arestat. ^[4] Ulterior au fost aresta?i to?i urma?ii desemna?i de el: Hieronymus Menges , Mathias Pojar, Johann Baltheiser ?i Xaveriu Heider.

Deten?ia [ modificare | modificare surs? ]

Dup? arestarea sa pe 17 februarie 1951 a fost judecat in lotul spionilor Vaticanului , al?turi de episcopii Augustin Pacha ?i Adalbert Boro? ?i de al?i preo?i ?i a fost condamnat la inchisoare pe via??. A efectuat 14 ani de inchisoare, trecand prin inchisorile de la Sighet , Oradea ( 1954 - 1956 ), Aiud , Pite?ti ( 1957 - 1960 ), Dej ?i Gherla , fiind eliberat printre ultimii de?inu?i, la 4 august 1964 . Nu i s-a permis s? se intoarc? la Bucure?ti .

Din 1964 pan? in 1969 a tr?it cu domiciliu obligatoriu in localitatea Timi?u de Sus din jude?ul Bra?ov. La conducerea de facto a Arhidiecezei de Bucure?ti s-a aflat Francisc Augustin , un colaborator al Securit??ii care descria situa?ia Bisericii Catolice din Romania in mod favorabil, a?a cum i se cerea din partea regimului. Episcopul Schubert a tr?it retras la Timi?u de Sus, ducand o via?? de ascez? ?i rug?ciune, departe de privilegiile celor agrea?i de statul totalitar. In anul 1965 clericul Francisc Augustin a fost ales membru in Marea Adunare Na?ional? .

Noua Ostpolitik , adic? modificarea ?i flexibilizarea politicii Vaticanului fa?? de Blocul R?s?ritean dup? ce liderul sovietic Nikita Hru?ciov incepuse s? promoveze ideea ?coexisten?ei pa?nice” a blocurilor, a avut loc in timpul pontificatelor papilor Ioan al XXIII-lea ?i Paul al VI-lea . Ace?tia au mizat pe dialogul diplomatic, sperand ca astfel se vor crea facilit??i practice pentru via?a religioas? ?i pentru normalizarea activit??ii pastorale in statele comuniste.

Eliberarea [ modificare | modificare surs? ]

Dup? ce Vaticanul a renun?at la excomunicarea comuni?tilor ?i a simpatizan?ilor lor (inclusiv a celor din randurile clerului ), martirii supravietui?ori au devenit personaje stingheritoare pentru noua politic?. Episcopul Joseph Schubert a primit la sfar?itul anilor 1960 un pa?aport de plecare definitiv? din Romania. Inainte de plecare episcopul Aron Marton de Alba Iulia l-a sf?tuit s? se deplaseze cat mai curand la Roma , pentru a-l informa pe papa Paul al VI-lea despre situa?ia catolicilor din Romania. Episcopul Schubert a primit sfatul ca pe o mare datorie de con?tiin??.

La 24 ianuarie 1969 , deja foarte bolnav, a plecat din Romania la Munchen . In data de 8 februarie a ajuns la Roma. Acolo s-a intalnit cu episcopul greco-catolic Vasile Cristea , cu monseniorul Pamfil Carna?iu de la Secretariatul de Stat al Sfantului Scaun , cu nun?iul extraordinar Agostino Casaroli , cu monseniorul Giusseppe Chelli ?i alte personalit??i ale Curiei Romane, c?rora le-a f?cut o ampl? ?i am?nun?it? descriere a situa?iei, cu oprire special? asupra Bisericii Romane Unite . Urm?rea cu tot dinadinsul s? poat? vorbi personal cu papa Paul al VI-lea . In 19 februarie 1969 s-a prezentat la audien?a public?, ocazie cu care papa s-a interesat de soarta lui ?i i-a fixat audien?? particular? pentru 22 februarie . Audien?a a durat 45 de minute. El l-a rugat st?ruitor pe pap? ca sub nici un motiv s? nu-i uite pe greco-catolicii din Romania ?i Biserica Roman? Unit? , c?ci ar fi o grav? eroare istoric? pentru care posteritatea ar acuza Sfantul Scaun cu mare asprime.

Totodat? l-a rugat, ca recompens? ?i incurajare, s?-i promoveze pe episcopul Iuliu Hossu din Biserica Roman? Unit? cu Roma, Greco-Catolic? ?i pe Marton Aron din Biserica Romano-Catolic?, drept cardinali . Papa i-a exprimat episcopului Schubert recuno?tin??, mul?umiri ?i omagii pentru fidelitatea in credin?? ?i mult? mangaiere pentru a putea suporta boala ?i oboseala.

S-a intors in Germania , unde a murit in data de 4 aprilie 1969 , in ziua de Vinerea Mare . A fost inmormantat in cripta episcopilor din Domul din Munchen , slujba funerar? celebrand-o cardinalul Julius Dopfner in data de 9 aprilie 1969 , in prezen?a nun?iului Corrado Bafile ?i a numero?i clerici romano-catolici exila?i din Romania. ^[5]

Reabilitatea post-mortem [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Joseph Schubert

In anul 1991 unul din supravie?uitorii celor condamna?i in ?lotul spionilor Vaticanului”, Adalbert Boro? , a formulat o cerere de anulare a sentin?ei din 1951 ?i de reabilitare a celor condamna?i. Dup? numeroase tergivers?ri, justi?ia roman? a anulat in data de 19 martie 1997 sentin?a din 1951, episcopul Joseph Schubert num?randu-se intre cei reabilita?i. ^[6]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Hieronymus Menges , Joseph Schubert. 1890-1969 , Salesianer-Buchdr., Ensdorf, 1971
• Ioan Ploscaru , Lan?uri ?i Teroare , Editura Signata, Timi?oara, 1993.
• William Totok , Episcopul, Hitler ?i Securitatea. Procesul stalinist impotriva ≫spionilor Vaticanului≪ din Romania , Editura Polirom, Ia?i, 2008.
• William Totok, Securitatea ?i Vaticanul , In: ?Magazin istoric”', anul XLVI, nr. 8 (545), august 2012, pp. 9?13.
• William Totok, Securitate und Vatikan , In: ?Horch und Guck”, anul 21, nr. 76, 2/2012, pp. 52?55. 

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Documente legate de procesul din 1951, in: Halbjahresschrift hjs-online
• William Totok, ?Episcopul, Hitler ?i Securitatea“ (I), in: Observator cultural, Nr. 252-253/ 21 decembrie 2004 - 3 ianuarie 2005
• (II) in: Nr.254-255/4 ianuarie 2005 - 17 ianuarie 2005
• William Totok, Procesul lotului Augustin Pacha din 1951 , Deutsche Welle , 10 august 2004. Accesat la 1 septembrie 2023.
• Mircea Rusnac, Procesul intentat conduc?torilor bisericii catolice Arhivat in 2 septembrie 2012 , la Wayback Machine .